iTeach: Blog Eugenia Fârtățescu

Scara către cer

Eugenia Fârtățescu — Sun, 30 Mar 2025 22:23:35 +0300

Scara către cer

Între Dumnezeu și om
Este o scară nevăzută.
Între Pământ și Rai
Este o scară înaltă.
Între trup și suflet
Este o scară pe care
O alege fiecare.

Dumnezeu ne cheamă
Să trăim în armonie.
El ne-a dat iubire,
Ne-a dat bunătate,
Ne-a dat și iertare.
Să luăm aminte!
Să fim buni și blânzi,
Ca sufletul nostru
Să urce neîncetat
Pe scara către cer.

Poezie scrisă de un copil de clasa a III-a

,,Un mărțișor pentru Maica Domnului"

Eugenia Fârtățescu — Tue, 27 Feb 2024 18:31:10 +0200

,,Un mărțișor pentru Maica Domnului" - o activitate desfășurată de elevii școlii noastre în cadrul orelor de religie ca o rugă de mulțumire pentru Cea care este Mama tuturor.

15 Ianuarie - Ziua Culturii Naționale

Eugenia Fârtățescu — Sun, 14 Jan 2024 19:34:05 +0200

,,Fiind foarte român, Eminescu e universal” (T. Arghezi)

Răsai asupra mea

Răsai asupra mea, lumină lină,
Ca-n visul meu ceresc d-odinioară;
O, Maică Sfântă, Pururea Fecioară,
În noaptea gândurilor mele vină.

Speranța mea tu n-o lăsa să moară
Din inima-mi adânc noian de vină;
Privirea ta de milă caldă, plină,
Îndurătoare-asupra mea coboară.

Străin de toți, pierdut în suferința
Adâncă a nimicniciei mele,
Eu nu mai cred nimic și n-am tărie.

Dă-mi tinerețea mea, redă-mi credința
Și reapari din ceriul tău de stele:
Ca să te-ador de-acum pe veci, Marie!

Colindatul la români

Eugenia Fârtățescu — Fri, 08 Dec 2023 21:25:05 +0200

Colindatul la români este un obicei precreștin. Făcând parte din cultura tradițională orală, textul colindelor a suferit modificări de-a lungul timpului, iar după Hristos a fost impregnat cu concepte și elemente de simbolică creștină. ,,Fiecare text de colind este purtătorul unei simbolici specifice și semnificative, care se concentrează de obicei, fie în jurul unui personaj, fie într-o serie de elemente sau acțiuni care aduc în componența textului semnificații bine precizate în teologia creștină" ( Prof. Sabina Ispas –,,O taină încifrată într-un colind”).
Încă din secolul trecut colindatul este legat de sărbătorile Crăciunului și Anului Nou. În mod tradițional ceata de colindători se constituia la Sfântul Nicolae, urmând ca timp de două săptămâni tinerii să învețe textele colindelor și ritualul colindatului care aveau rolul de a realiza comuniunea specifică bisericii, ca apoi în Ajunul Crăciunului toată comunitatea să fie integrată în ritualul nașterii, vieții și morții Mântuitorului. ,,Colindatul reface, prin toate momentele lui, uniunea comunității creștine înaintea desfășurării serviciului sacru, în cadrul bisericii, mediază participarea comunității colindate la misterul nașterii” (Prof. Sabina Ispas –,,O taină încifrată într-un colind”).

Redau mai jos o variantă de colind de Crăciun din Stupca, Gura Humorului (Simion Florea Marian, ,,Sărbătorile la români”, vol.I, 1994) care încifrează două dintre cele șapte Sfinte Taine ale Bisericii: Botezul și Mirungerea.

Sculați, sculați, boieri mari,
Lerui Doamne!
Că vă vin colindători,
Lerui Doamne!
Noaptea pe la cântători.
Sculați-vă nu dormiți,
Sculați și vă-mpodobiți
Cu podoabe de argint,
Cu cănăfi până-n pământ.
Și sculați și slugile,
Să măture curțile.
Înaintea cestor curți
Sunt doi meri mândru-nfloriți.
La trupina merilor,
Merilor, frumoșilor,
Este-un pat mândru de brad.
Iar pe pat cine-i culcat?
Tot Ion
Sînt- Ion,
Nînașul lui Dumnezeu
Ce ne mântuie de rău.
Lângă stâlpul patului,
Îmi stă Maica Domnului.
Ion doarme, odihnește,
Maica stă și mi-l privește,
De lacrămi de-abia zărește
Și din gur-așa vorbește:
Măi Ioane,
Sînt-Ioane!
Tu dormi și te odihnești
Și de rai nici că gândești,
Iuda-n rai că mi-a intrat
Și raiul că l-a prădat!
-Da el din rai ce-a luat?
-Cheițele raiului,
Luminița soarelui,
Păhăruțul mirului,
Ciubărul botezului,
Scaunul județului!
-Nu te, Maică, supăra,
Nu ofta, nu lăcrăma,
Că eu pe loc m-oi scula,
Tunuri în mân-oi lua
Și când oi prinde-a tuna
Iuda rău s-a spăimânta,
Toate jos că le-a lăsa!
Și el, cum a cuvântat,
Pe loc că s-a și sculat,
Tunuri în mân-a luat
Și cu ele c-a tunat,
Iuda rău s-a spăimântat
Și celea ce le-a luat
Toate-n rai că le-a lăsat.
Streșină de busuioc,
Să vă fie de noroc;
Streșină de măghiran,
Să vă fie peste an;
Streșină de mintă creață,
Să vă fie pe viață;
Streșină de bumbușori,
Să vă fie de-ajutori
La fete și la feciori
Și nouă de sărbători!

Prezența elementelor creștine în această formă de manifestare a culturii noastre populare – colindul, este o dovadă vie și incontestabilă a vechimii și continuității creștinismului pe teritoriul țării noastre.

,,Copacii arata puterea creatoare a lui Dumnezeu"

Eugenia Fârtățescu — Wed, 22 Nov 2023 21:38:57 +0200

Va recomand sa intrati pe Centrul de Studii privind Facerea Lumii unde veti gasi articole foarte interesante.

Sfânta Ecaterina, ocrotitoarea elevilor

Eugenia Fârtățescu — Wed, 22 Nov 2023 21:14:59 +0200

În fiecare an, pe data de 25 noiembrie o sărbătorim pe Sfânta Mare Muceniță Ecaterina, ocrotitoarea elevilor și studenților.
Sfânta Ecaterina a trăit în timpul împaratului Maximian (mare persecutor al creștinilor), la începutul secolului al IV-lea, în Alexandria Egiptului, într-o familie nobilă. Datorită frumuseții și înțelepciunii sale, însuși împăratul Maximian își dorea sa o ia de soție. Însă Ecaterina Îl cunoaște pe Mirele Hristos, primește Botezul și se ridică cu sufletul deasupra tuturor celor pământești. Îi înfruntă pe cei 150 de filosofi păgâni aduși de Maximian ca să o convingă să renunțe la învățătura creștină. Prin argumente clare și pline de înțelepciune îi convinge pe aceștia despre adevărul credinței sale. Cei 150 de filosofi păgâni îmbrățișează creștinismul și împăratul poruncește să fie arși în foc. Nu după multă vreme Ecaterina va fi supusă chinurilor și i se va tăia capul.
,,Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina constituie un model de a uni ştiinţa cu credinţa, de a uni cunoaşterea lui Dumnezeu şi cunoaşterea lumii sau a creaţiei lui Dumnezeu. Sfânta Ecaterina a arătat că este posibil să uneşti credinţa în Dumnezeu cu ştiinţa lumii acesteia, care este şi ea un dar al lui Dumnezeu şi care pe cei credincioşi îi apropie, nu îi îndepărtează de El” (pr. prof. dr. Ştefan Buchiu).

,,Săptămâna Altfel,,

Eugenia Fârtățescu — Wed, 08 Nov 2023 11:26:21 +0200

În perioada 6 - 10 noiembrie, la Școala Gimnazială ,,Constantin Brâncuși,, din București se desfășoară săptămâna ,,Să știi mai multe, să fii mai bun!,,.
Vreau să vă împărtășesc din bucuria primelor două zile: Atelierul de creație literară și Tabloul toamnei. Am descoperit că și cei mai ,,nepricepuți,, dintre elevii mei sunt plini de imaginație și că pot fi foarte creativi.

https://padlet.com/eugeniafartatescu1/atelier-de-crea-ie-literar-ouxeirtcs8m5ydbe

Gânduri despre emoția în poveste

Eugenia Fârtățescu — Sun, 05 Nov 2023 15:48:57 +0200

Atunci când spui o poveste transmiți în mod obiectiv informații, detalii, învățături, un mesaj de înțelepciune și copiii pot asculta cu atenție, dar cu detașare.
Însă dacă îmbraci povestea în emoție copiii vor trăi împreună cu tine și cu personajele toată întâmplarea, vor fi implicați, vor fi parte din poveste.

Emoția este cea care îi va ajuta să-și dezvolte creativitatea, să facă diferite conexiuni, să rețină mai ușor mesajul transmis și mai mult, să-l asimileze și apoi să-l aplice în viața sa.

Poți afla mai multe despre cum să spui ,,cu folos,, o poveste la Cercul Povestitorilor, unde actrița și povestitoarea internaționala Georgiana Elena Popan te întâmpină întotdeauna cu noutăți despre povești și cu zâmbetul pe buze.

Icoana Panaghia Soumela

Eugenia Fârtățescu — Sun, 22 Oct 2023 00:10:07 +0300

Panaghia (Preasfânta) Soumela este cea mai veche icoană cunoscută a Maicii Domnului, fiind atribuită Sfântului Apostol și Evanghelist Luca. Denumirea icoanei este legată de numele unei vechi mănăstiri din vechiul Trapezunt ( astăzi Trabzon - Turcia ) ridicată pe Muntele Mela (negru, întunecat) de doi călugări greci în anul 386. Deși, în 1461, Trapezuntul a fost ocupat de turci, monahii nu au părăsit mănăstirea și icoana Maicii Domnului. Însă în 1924, mănăstirea a fost distrusă și călugării au ascuns icoana sub ruine înainte de a fi deportați. Mai târziu, un călugăr pe nume Ambrozie a aflat-o și a adus-o în Atena. O vreme, icoana Maicii Domnului a fost ocrotită de Muzeul Bizantin din Atena, iar din anul 1951 se găsește în Manăstirea Panaghia Soumela de pe Muntele Vermion (Grecia), care amintește de frumusețea sălbatică, naturală de pe Muntele Mela din Turcia.