iTeach: Blog Farida Seicahmed

Sărbătoarea Paștelui în Dobrogea

Farida Seicahmed — Fri, 17 May 2024 20:38:24 +0300

Dobrogea este una dintre zonele care mai păstrează încă tradiţiile şi obiceiurile românilor. Perioada Paştelui celebrează Învierea Domnului. Înaintea Paştelui, de Paşte şi după Paşte, dobrogenii sunt preocupaţi cu respectarea tradiţiilor, ţinute şi interpretate cu stricteţe de ritual.
Lăzărelul sau întâmpinarea primăverii în Dobrogea este o sărbătoare care se ţine înaintea Paştelui, în Sâmbăta Floriilor, aceasta mai numindu-se şi Sâmbăta lui Lazăr. Lazăr sau Lăzărica este un zeu al vegetaţiei care moare şi renaşte în fiecare an, primăvara, simbolizând regenerarea naturii. La ceremonial participă copiii, responsabili cu dansul ritualic şi femeile care formează grupul de colindători. Scenariul obiceiului vorbeşte despre Lazăr care moare într-un accident în pădure, fiind plecat să aducă hrană pentru animale. Mama sa şi surorile fecioare îl bocesc straşnic, drept pentru care din mormântul său se înalţă un copac falnic, cu ramuri bogate.
Obiceiurile practicate în seara de “Lăsatul Secului” pentru Postul Mare, de Paşti aveau în centrul desfăşurării, focul. Obiceiul consta în aprinderea pe dealuri a focurilor făcute din resturi vegetale, din furajele consumate de animale în timpul iernii, adică ale anului care şi-a încheiat ciclul. Prin ardere, totul se purifică, pentru a face loc noii vegetaţii. Gestul rostogolirii pe dealuri a roţilor de căruţă învelite în paie avea acelaşi sens al purificării a tot ce a fost rău pentru colectivitate şi, totodată, simboliza cursul Soarelui pe cer. Aceste practici trimit spre cultul vegetaţiei, dar şi al soarelui, fără de care nimic nu poate regenera, nu poate exista. Astăzi, obiceiul se mai practică la Visterna, Niculiţel şi Izvoarele. De asemenea, săritul peste foc al flăcăilor trimite spre un rit de iniţiere al tinerilor care puteau fi, astfel, consideraţi bărbaţi.
În săptămâna mare în toate gospodăriile se face curăţenie generală: se mătură curţile, se adâncesc şi se curăţă şanţurile, se repară gardurile, se curăţă gunoiul din şuri, se lipesc şi se văruiesc casele, se spală perdelele şi mobilierul, se şterg geamurile, se aerisesc toate hainele, aşternuturile şi covoarele. Bărbaţii muncesc la câmp pâna cel târziu în ziua de joi, când revin în gospodărie şi îşi ajută nevestele la treburile casnice. În Joia Mare, sunt prăznuite patru lucruri: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina Domnească la care s-a instituit Taina Împărtăşaniei, rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către cei ce voiau să-L ucidă. Superstitii: nu este bine să dormi în Joia Mare, căci cine doarme în această zi va rămâne leneş un an întreg. Dacă doarme o femeie, va veni Joimăriţa care o va face incapabilă de lucru tot anul.Obiceiuri: se fac focuri în curtea casei, pentru ca morţii să se poată încălzi. Focul din Joia Mare, se face aprinzând pentru fiecare mort câte o grămăjoară, dacă vreţi să fie şi ei luminaţi pe lumea cealaltă. În alte părţi se împart la biserică colivă şi colaci. În această zi se înroşesc ouăle, afirmându-se că ouăle roşite şi fierte în această zi nu se strică pe tot parcursul anului, chiar mai mult, nu se vor strica niciodată.
Ouăle roşii se ciocnesc din Duminica Paştelui până în Duminica Mare. Duminica Paştelui înnoieşte lumea cum se înnoieşte lumina de echinocţiu, de aceea se mănâncă miei, purcei şi viţei fragezi, caş, ouă roşii şi pască. Ca să întâmpini Paştele trebuie să te speli şi să te primeneşti, ca lumina. Şi să nu uiţi pomana. În cele trei zile de Paşte masa-i întinsă şi primeşte pe oricine-ţi intră pe uşă. Dacă poţi, să dai cojile de ouă roşii pe apă curgătoare, să ajungă în Ţara Blajinilor. Deschiderea Cerului: peste an, sunt nopţi când se deschid cerurile: pe 9 Martie, de Sf. Gheorghe, de Paşti… Atunci vorbesc animalele, iar comorile ard cu flăcări albăstrui. Dumnezeu îi pedepseşte pe cei răi şi le îndeplineşte celor buni şi drepţi orice dorinţă. Vălăritul: în unele zone, o ceată de tineri umblă prin sat, pe la fete mari mai ales. Îl salută pe gospodar cu „Hristos a înviat“, cântă un cântec, două, joacă o horă. Primesc diverse daruri. Modul de organizare este asemănător cu cel al cetelor de colindători de la Crăciun. Tinerii se numesc „vălari“, iar obiceiul „vălărit“.

BIBLIOGRAFIE:

- Simion Florea Marian, 1994, Sărbătorile la români, vol.II, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti
- Zahacinschi Maria şi Nicoale, 1992, Ouăle de Paşti la români, Editura Sport-Turism, Bucureşti

Copilăria

Farida Seicahmed — Wed, 15 Nov 2023 16:52:27 +0200

COPILĂRIA

Ce-i copilăria,
Eu ades m-am întrebat.
Dar răspunsul evident
Tot nu l-am aflat.

Ştiu doar atâta
Că aş mai dori
Să fiu iar la vârsta
Jocurilor de copii.

Copilăria e ca un joc
Şi ciudat şi minunat
Cu puţin noroc
Poate fi jucat.

proiect eTwinning

Farida Seicahmed — Sun, 22 Oct 2023 09:08:26 +0300

Cel mai important lucru al acestui proiect a fost schimbul de experiență dintre țări. Fiecare dintre noi, indiferent de țara de origine, am aflat lucruri noi despre alții și multe rețete tradiționale. Am învățat unii de la alții despre curriculum, despre metode de lucru, tehnologie, dar și despre stilul de viață al fiecăruia.
Elevii au lucrat în colaborare folosind diferite metode, ca, spre exemplu, culegerea de informații, soluționarea problemelor, documentare, activitate comparativă.
Majoritatea activității de proiect s-a desfășurat în colaborare cu mama fiecărui copil implicat în acest proiect unde elevii și-au dezvoltat abilități și competențe în ale gătitului.

Mi-am propus să dezvolt abilitățile de încredere în sine și de creativitate la elevi, să le permit să folosească limba română corect și eficient și să își dezvolte abilitățile vizuale și imaginația.

Am colaborat cu școlile partenere la derularea unor activități comune și anume: am realizat afișe, broșuri împreună cu elevii și apoi am participat la anchetele ce au avut loc între școli.

Să ne cunoaștem frumusețile patriei

Farida Seicahmed — Fri, 13 Apr 2018 11:15:10 +0300

Pentru alte exemple de bune practici,
vizitați http://iedu.ro/tttnet

Exemplu de bună practică în desfășurarea activităților de învățare

1. Titlul activității - ,,Să ne cunoaștem frumuseșile patriei”

2. Contextul activității - Excursie cu caracter receptiv pentru studiul mănăstirilor, monumentelor istorice şi culturale, a rezervaţiilor naturale din judeţul Vâlcea.

3. Vârsta elevilor – 10 -12 ani

4. Grupul țintă (caracteristicile elevilor, dimensiunea grupului) –
elevi din clasele a IV a și a V a

5. Disciplina/ disciplinele. Tema – limba și literatura română, geografie, arte, educație fizică
„Judeţul Vâlcea – PEISAJE INEDITE. VALORI CULTURALE ŞI SPIRITUALE”

6. Obiective cognitive:
- să identifice principalele elemente fizico-geografice ale zonei;
- să observe principalele obiective istorice, economice, culturale ale zonei;
- să valorifice intra şi interdiciplinar conţinutul informaţional dobândit.
afectiv-atitudinale:
- să manifeste interes pentru cunoaşterea frumuseţilor ţării noastre;
- să-şi reactualizeze lecturi geografice, istorice şi literare despre elementele observate şi identificate;
psiho-motorii:
- să contribuie la dezvoltarea simţului de orientare geografică;
- să-şi dezvolte capacitatea de educaţie ecologică.

7. Durata – 3 zile

8. Locul – județul Vâlcea

9. Scurtă descriere a activității
Anunţarea excursiei: Cu cel puţin două săptămâni înainte de data efectuării ei, este anunţată excursia pe care o vor face elevii.
Pregătirea elevilor pentru această excursie se face în cadrul unei lecţii sau într-o şedinţă specială de instructaj, prezentându-se scopul excursiei, traseul cu punctele cele mai importante. Se precizează materialele necesare fiecărui elev pentru activitatea desfăşurată (caietele de notiţe, creioane, pixuri, stilouri), precum şi echipamentul adecvat acestei activităţi extraşcolare.

10. Evaluare
- vor realiza colecţii, portofolii, albume , jurnale ;
- vor dobândi noi cunoştinţe prin perceperea directă a obiectivelor şi fenomenelor , realizând calea dialectică a cunoaşterii;
- vor conştientiza valoarea inestimabilă a frumuseţilor şi bogăţiilor naturale şi culturale ale zonei judeţului Vâlcea ;
- vor preţui şi mai mult natura .

11. Materiale, resurse, specificații tehnice
- caietele de notiţe, creioane, pixuri, stilouri, echipament sportiv .

12. Sugestii pentru cadre didactice. Context teoretic (dacă este cazul) sau context curricular

Conţinutul didactic al excursiilor este mult mai flexibil şi mai variat decât al lecţiilor desfăşurate în sala de clasă, elevii participând cu multă bucurie şi optimism la aceste acţiuni, lărgindu-şi în acest fel orizontul de cunoştinţe prin contactul direct cu realitatea. Prin mijloacele atrăgătoare pe care le are la dispoziţie, excursia înviorează activitatea şcolară, stimulează curiozitatea de a descoperi noi fenomene, formează o atitudine ecologică pozitivă, prilejuieşte trăiri adânci ale unor sentimente patriotice.