Sărbătoarea creștină a Rusaliilor încheie ciclul pascal: Învierea, Înălţarea şi Pogorârea Duhului Sfânt.Acestea sunt cele trei momente care marchează începerea creștinismului prin formarea Bisericii creștine.
Pogorârea Duhului Sfânt a fost anunțată chiar de Iisus la Cina cea de Taină. „Eu vă spun adevărul. Vă este de folos ca să Mă duc Eu. Căci dacă nu Mă voi duce, Mângâietorul nu va veni la voi, iar dacă Mă voi duce, îl voi trimite la voi”.
Se spune, în „Faptele Apostolilor” (cartea a V-a a Noului Testament), că în ziua Cincizecimii iudaice „toți apostolii erau adunați la un loc și din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet ca de suflare de vânt ce vine repede și a umplut toată casa unde ședeau ei. Și li s-au arătat, împărțite, limbi ca de foc și au șezut pe fiecare dintre ei. Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi”.
Impresionat de această întâmplare deosebită, Apostolul Petru a ținut o predică în urma căreia s-au botezat 3.000 de suflete. Astfel, s-a constituit nucleul primei comunități creștine, sărbătoarea fiind considerată ziua întemeierii Bisericii Creștine.
Numele sărbătorii de Rusalii vine de la Rosalia, sărbătoarea romană a trandafirilor sau rozelor, peste care se suprapune sărbătoarea creștină, care în trecut era închinată și strămoșilor.
La noi, în Oltenia, Sărbătoarea Rusaliilor durează o săptămână, fiind o perioadă în care oamenii nu au voie sa desfășoare anumite treburi gospodărești, precum spălatul hainelor și curățenia casei, săpatul și grădinăritul pământului.
Oamenii duc la biserică ramuri de pelin pentru a fi sfințite. Și apoi, cu aceste ramuri sfințite își se vor împodobi casele și icoanele, deoarece au puterea de a alunga spiritele rele. În unele sate, localnicii mai folosesc și usturoiul, pe care-l poartă în buzunar pe toată perioada Sărbătorii Rusaliilor.
Se spune că cine nu respectă aceste interdicții din perioada Rusaliilor, va avea de-a face cu Ielele, spirite malefice, pogorâte în această săptămână, și care dau târcoale caselor gospodarilor, pedepsindu-i pe aceeia care muncesc, provocându-le boala denumită popular “luat din Rusalii” sau ,,luat din căluș,, . Acei gospodari sunt pociți de către Ielele neiertătoare. Iar pentru vindecarea lor este nevoie ca familia sa apeleze la dansul calusarilor, care prin jocul lor tematic reușesc să vindece pocitul, cu ajutorul plantelor sfințite.
In credința populară Ielele puteau fi alungate doar de dansul călușarilor, o ceată de câțiva bărbați, costumați cu pinteni și ciucuri la picioare și pălării decorate zgomotos.
In perioada Sărbătorii Rusaliilor formații de calușari strabat satul și dansează în curțile gospodarilor pentru a le aduce noroc, belșug și prosperitate. Jocul călușarilor începe chiar a două zi de Rusalii și este un dans popular tămăduitor, jucat doar de bărbați, în jurul unei grămăjoare de sare, usturoi și pelin, plante considerate a fi vindecătoare și aducătoare de noroc pentru gazda care a primit ceata de calusari în gospodărie. La finalul jocului, călușarii sunt răsplătiți cu bani, apă și dulciuri.
