,, Când Dumnezeu a creat toate câte sunt pe pământ, le-a colorat frumos.Zăpezii i-a spus:

- Tu îți vei căuta singură culoare.

Zăpada s-a dus întâi la iarbă:

-Te rog să-mi dai și mie din culoarea ta verde ca smaraldul!

Iarba a refuzat-o. Aceeași răspuns a primit și când a vrut să fie roșie ca macul, albăstrie ca vioreaua sau galbenă ca floarea-soarelui.

Îndușoiat, ghiocelul șoptește:

- Dacă-ți place culoarea mea, o împart bucuros cu tine.

- Îți mulțumesc, ghiocelule!

De atunci, zăpada poartă veșmânt alb, ca al ghiocelului. drept recunăștință, îl lasă să-și scoată căpșorul afară înaintea tuturor florilor.”