iTeach: Blog Florina-Teodora Biculescu

Learning through art (proiect etwinning activ)

Florina-Teodora Biculescu — Sun, 27 Mar 2016 22:46:03 +0300

TITLU: ,,ÎNVĂȚARE PRIN ARTĂ" (Learning through art)
Acest proiect dorește să ajute elevii să învețe într-un mod diferit și să le facă să-și exprime ideile și creativitatea prin artă. Acest proiect leagă subiecte cum ar fi arta, istoria artei, dans, teatru, muzică și scris chiar cu matematica sau literatura de specialitate sau orice alt subiect prin care dorim să învețe prin artă.
Cu principiul de bază că: "În cazul în care elevii nu pot învăța modul în care îi învățăm, atunci noi trebuie să-i învețe modul în care pot învăța", acest program va fi o oportunitate pentru noi experiențe, noi cunoștințe și abilități noi, de care vor beneficia toți elevii.

Proiectul „Învățare prin artă” se adreseazǎ elevilor de 6 – 9 ani şi are ca scop învățarea și exprimarea ideilor și a creativității prin artă. De asemenea, proiectul își propune:

- îmbunătățirea abilităților sociale, învățarea prin propria lor reflecție oferind șanse egale tuturor elevilor, indiferent de sex, origine și performanța școlară;
- furnizarea de abilități pentru profesori pentru a crea metode mai eficiente și mai bune de predare prin compararea curriculum-ul altei țări;
- însușirea, de către profesori, a unor informații noi despre educația europeană.
- oportunitatea pentru copii de a împărtăși și de a compara creativitatea lor în întreaga Europă și să aibă o comunicare interculturală;
Alte obiective principale sunt:
- lucrul în diferite moduri, care va face învățarea mai atractivă pentru toți;
- exprimarea creativității prin intermediul artelor, inclusiv pictura, desen, fotografie, dans și teatru;
- utilizarea TIC și folosirea limbii engleze ca limbă străină;
- dezvoltarea abilităților practice și de cercetare;
- dezvoltarea deschiderii și toleranței față de alte culturi, legând prietenii europene

ACTIVITǍŢI:
Decembrie: Alătura-te întâlnirii TwinSpace, scrie ceva despre școala ta; întâlnire între copii. Prezentarea fiecărei țări și fiecărei școli într-un powerpoint sau video.
Ianuarie: Kandinsky sau fiecare școală poate propune pe cineva de preferat ca un început.
Februarie: Picasso "Trei muzicieni"
Martie: Miro "The roșu soare" "The Garden"
Aprilie: Evaluarea proiectului, participarea cadrelor didactice și a elevilor, observații cu privire la participarea la proiect
Mai: Expoziția de artă a picturilor noastre, care au fost realizate prin proiect.
Dans sau festival de teatru pentru părinți și comunitatea locală, la finalul proiectului.
Pe parcursul proiectului:
• Documentăm proiectului (fotografii, video tc) și încărcăm la spațiul virtual eTwinning.
• Facem un poster si organizam un ecran în clasă cu țările și notele geografice
• Fiecare școală poate aranja vizită în expozițiile noastre locale și arătăm artiștii noștri naționali în alte țări.

REZULTATE PRECONIZATE:
La sfârșitul anului avem procedura în spațiul virtual, astfel încât oricine poate folosi și contribui la o carte de planuri de lecție pentru toți cei care doresc să lucreze în acest fel. Noi credem că, prin intermediul acestui proiect elevii noștri vor îmbunătăți învățarea lor prin intermediul artelor, putem transfera învățarea în și prin intermediul artelor la alte discipline și descoperirea și crearea de înțelegere a comportamentului uman, gândire, potențial, și de învățare în special prin observarea atentă a operelor de artă și diverse forme de implicare în experiențe artistice.
Fiecare şcoală participantă poate sǎ- şi gestioneze spaţiul propriu. De asemenea, fiecare va avea posibilitatea sǎ posteze, pe lângă creaţiile copiilor, aspecte din timpul desfăşurării activităţilor de proiect, prezentări proprii, păreri, sugestii, materiale.
Camera profesorilor, spaţiu special amenajat pentru cadrele didactice, va fi folosit pentru discuţii, punerea de accord, împǎrtǎşirea experienţelor proprii.
Colţul elevilor, unde elevii pot lega prietenii, va fi folosit încǎ de la începutul proiectului pentru a se prezenta şi a se cunoaşte reciproc, îşi pot pune întrebǎri reciproc, pot face schimb de informaţii.
Vor fi folosite mai multe instrumente de colaborare digitalǎ:
VOKI (http://www.voki.com) -pentru prezentarea copiilor în proiect;
WIKISPACES (http://www.wikispaces.com/) - pentru crearea unui dicţionar multilingvistic vizual;
BUBBL.US (http://www.bubbl.us/index.php) -pentru harta proiectului care va fi publicată pe blog şi completată de parteneri;
BLOGURI – ca instrument de comunicare, avizier virtual, pentru schimb de idei şi planificare, schimb de sarcini de lucru, cercetare în colaborare, portofoliu digital;
GALERIA DE IMAGINI (Image Gallery) – pentru postarea imaginilor reprezentative;
Portofolii, înregistrări audio şi video, desene, fotografii, activităţi practice, prezentări PowerPoint, chat.

Ca produs al acestui proiect, fiecare școală, va realiza un dicționar cu cuvintele folosite pe parcursul studierii celor trei pictori, cât și altele, în limba engleză și în limbile țărilor participante la proiect. Aceste dicționare vor fi reunite la sfarșit într-unul mare care se va cheama Dicţionarul de Artă. De asemenea, se va realiza un calendar cu expunerea picturilor realizate de elevi și o carte de planuri de lecție pentru profesorii care doresc să lucreze în acest fel.
În spaţiul virtual de lucru, pe langǎ profesorii care vor avea drept de administrator/ membru, vor fi invitaţi elevi, cu rol de membru, cadrul medical, pǎrinţii elevilor, alti profesori din scoala, ca vizitatori.

Vor fi publice:
• Pagina de start (Home),
• Activităţile proiectului (Project Activities),
• Colţul elevilor (Pupils Corner)
• Chat.

Clasa pregătitoare – punte de trecere de la grădiniță la școală

Florina-Teodora Biculescu — Sun, 27 Sep 2015 11:02:32 +0300

Investiţia în educaţia copiilor aduce profituri maxime pe termen lung, atât pentru părinţi, cât şi pentru copii. Noua Lege a Educaţiei Naţionale introduce în învăţământul primar obligatoriu clasa pregătitoare, cu durata de 1 an de zile, pe care orice copil o va parcurge înainte de a intra în clasa I.
Raţiunea acestei măsuri e simplă: socializarea mai timpurie într-un mediu organizat este benefică pentru dezvoltarea personalităţii copilului. Trecerea bruscă de la jocurile copilăriei la activităţile şcolare poate fi uneori traumatizantă pentru copil. Primul contact cu şcoala trebuie să fie natural şi plăcut.
Introducerea clasei pregătitoare îşi propune să asigure trecerea treptată a copiilor de la grădiniţă (pentru cei care au urmat-o) sau de la viaţa exclusiv de familie (pentru cei care nu au mers la grădiniţă) la viaţa şcolară. În această clasă, adesea sub formă ludică, copilul este pregătit pentru cerinţele mediului şcolar şi învaţă să fie responsabil.
Clasa pregătitoare are un dublu rol: pe de o parte de consolidare a cunoştinţelor deja dobândite şi, pe de altă parte, de socializare şi adaptare la schimbare. În plus, clasa pregătitoare oferă tuturor copiilor un start mai bun în viaţa şcolară.
Legea Educaţiei Naţionale a instituit în cadrul învăţământului primar, clasa pregătitoare, care cuprinde copiii de 6/7 ani. Activităţile organizate în clasa pregătitoare constituie modalităţi eficiente de pregătire pentru şcoală, condiţie necesară pentru succesul în clasa I. Menirea acestei clase este de a da posibilitatea copiilor să dobândească pregătirea necesară pentru începerea activităţii şcolare, iar sub aspect formativ, pentru a ajunge la dezvoltarea optimă a proceselor psihice de cunoaştere.
În noul curriculum, învăţământul preşcolar şi clasele I şi a II-a reprezintă ciclul achiziţiilor fundamentale. Învăţământul preşcolar constituie prima formă de educaţie organizată, sistematică şi competentă; de asemenea, reprezintă prima formă de socializare a copilului. În grădiniţă se creează condiţii optime ca preşcolarii să se manifeste activ, coordonaţi în permanenţă de cadre specializate.
Continuitatea dintre învăţământul preşcolar şi primar se realizează prin obiective comune,
prin conţinuturi şi metode similare.
Particularităţile de vârstă ale şcolarului mic prezintă similitudini cu ale preşcolarului mare. În ciclul primar, prioritare sunt problemele adaptării şcolare şi ale învăţării. Experienţa adaptativă şi achiziţia cognitivă şi afectivă din grădiniţă asigură adaptarea şcolară. Școala solicită intens intelectul copilului, el îşi însuşeşte strategii ale învăţării, conştientizează rolul atenţiei şi al reprezentării în activitatea de învăţare, îşi formează deprinderea de calcul, care deschid noi orizonturi cognitive şi afective.
Elevii mei din clasei pregătitoare, Liceul Tehnologic Topoloveni au participat, pe parcursul anului școlar, la proiecte tematice și educaționale care contribuie la dezvoltarea competențelor și aptitudinilor școlarului mic. Astfel, prin activitatea “Toleranță și prietenie” s-a urmărit dezvoltarea aptitudinilor de toleranță, schimbarea mentalităților și atitudinii elevilor, educarea elevilor pentru un stil de viață nonviolent. Cu ocazia activității extracurriculare “Reguli de circulație”, din cadrul proiectului “Micul pieton”, copiii au învățat să recunoască semnele de circulaţie, să respecte regulile de circulaţie, să cunoască consecinţele nerespectării regulilor de circulaţie.
Cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului și a activității extracurriculare “Ce și cum vreau să fiu”, din cadrul proiectului “Toți copiii au drepturi” s-a urmărit cunoașterea și respectarea drepturilor și îndatoririlor copiilor conform Convenției Națiunilor Unite, educarea unei atitudini pozitive față de familie, de mediul educațional, crearea unei atmosfere plăcute de colaborare și conlucrare între copii, implicarea copiilor, după preferință și interese în procesul de comunicare sub aspect interdisciplinar.
În cadrul activității “Să iubim cărțile”, din cadrul proiectului educațional “BIBLIOTECA –PRIETENA COPIILOR”, copii au vizitat Biblioteca Orășenească din Topoloveni, au aflat rolul unei biblioteci și importanța acesteia în procesul educațional, cultivarea gustului pentru lectură, pentru frumos, exersarea limbajului și posibilităților de comunicare prin activități în parteneriat bibliotecă – școală, stimularea interesului pentru lectură.
Cu ocazia activității “De vorbă cu medicul stomatolog”, din cadrul proiectului de parteneriat “Școala și medicul stomatolog” copii și-au însușit norme de comportament care să asigure sănătatea cavității orale și prevenirea îmbolnăvirilor, și-au însușit reguli de igienă personală și colectivă, au înțeles necesitatea controlului periodic la cabinetul stomatologic și, împreună cu medicul stomatolog Corina Ivan au identificat factorii de risc ce dăunează sănătații cavității orale și cum sa evite acești factori de risc.
La reuşita copilului în viaţă contribuie, în egală măsură, principalii factori educativi: familia, grădiniţa şi şcoala. Tocmai de aceea, alături de copii, s-au implicat în realizarea acestor activități și părinții lor. Asigurarea unui parteneriat real între familie, grădiniţă şi şcoală, implicarea tuturor în realizarea unei unităţi de cerinţe conduce implicit la o educaţie corectă a copiilor, la evitarea erorilor în educaţie şi la soluţionarea disfuncţionalităţilor.

ARGEȘ – TĂRÂM DE LEGENDĂ Activitate realizată în cadrul Cercului Pedagogic al Învățătorilor, zona Topoloveni - Argeș

Florina-Teodora Biculescu — Sun, 27 Sep 2015 10:58:24 +0300

Activităţile metodico-stiinţifice şi psihopedagogice realizate prin intermediul cercurilor pedagogice reunesc educatoare, învăţători, profesori, directori, cadre didactice încadrate în centrele de asistenţă psihopedagogică, în învăţământul special, în palate si cluburi ale copiilor.
Dascălul nu trebuie să renunţe la a se perfecţiona permanent pentru a putea face faţă provocărilor societăţii cunoaşterii, pentru a investi în vieţile elevilor valori şi idealuri, nelăsându-se influenţat de vremuri, ci ridicându-se permanent deasupra lor, biruitor şi demn. Trăim într-o societate uşor atipică din punct de vedere al recunoaşterii adevăratelor valori. Într-o astfel de societate, avem nevoie de repere adevarate iar dascălii trebuie să se încadreze în această categorie. Şi nu e aceasta o provocare dificilă, desigur, dacă în ceea ce faci pui pasiune, adaugi obiectivitate, competenţă şi rigoare şi pe toate le îmbraci în haina responsabilităţii. Să nu uităm că fiecare dintre noi, educatori fiind, purtăm pe umeri responsabilitatea formării individului pentru că, aşa cum spunea Comenius în vechi, dar extrem de actuale cuvinte, ,,omul nu poate deveni om decât prin educaţie”.
Activitatea cercului pedagogic al învățătorilor din zona Topoloveni care a avut loc în 10 mai 2014 și care s-a numit sugestiv ARGEȘ – TĂRÂM DE LEGENDĂ a fost o activitate foarte reușită. Vizita de studiu realizată în cadrul acestei activități, organizată exemplar de învățătorii Școlii Gimnaziale „Radu cel Mare” Bogați ne-a purtat pe plaiurile argeșene. Primul popas l-am făcut în Câmpulung, prima capitală a Țării Românești, cel mai vechi oraș din Țara Românească. În sala de festivități a Primăriei Municipiului Câmpulung învățătorii participanți la activitatea Cercului Pedagogic au urmărit o prezentare de excepție a domnului învățător Nițu Virgil. Filmul realizat de domnul învățător cu titlul “ARGEȘ – TĂRÂM DE LEGENDĂ” a fost impresionant și ne-a făcut să fim mândri că suntem argeșeni și că ne desfășurăm activitatea didactică pe aceste plaiuri încărcate de istorie. Acest film a prezentat județul Argeș de la primele atestări documentare și până în zilele noastre. Mulțumim domnului învățător Nițu Virgil pentru acest material foarte bine documentat pe care, cu siguranță, îl va pune la dispoziția cadrelor didactice interesate pentru a fi utilizat ca material didactic în desfășurarea orelor de istorie.
Vizita de studiu a continuat la Mănăstirea Nămăești, săpată în piatră, în stânca muntelui care datează din timpul când creștinismul se propovăduia în taină, în grote. Tot la Nămăești am vizitat Casa Memorială George Topârceanu. Poetul umorului sănătos şi al unei duioşii profunde şi ascunse a colindat ţara împreună cu părinţii săi, mânaţi de profesia mamei şi s-a stabilit, în cele din urmă, la Nămăeşti, județul Argeş. Pentru că aici şi-a trăit o bună parte din viaţă şi a întemeiat o familie, casa a devenit memorială.
Din Câmpulung ne-am îndreptat spre Lacul Râușor din Munții Iezer Păpușa. Barajul Râușor a fost ridicat în anul 1985, are o înălțime de 118 m, iar volumul total al lacului este de 68 mil. mc. La 7 km de Lacul Râușor, la poalele Munților Iezer-Păpușa am făcut un popas la Cabana Voina.
Pilonul numit calitate este unul fundamental în desfăşurarea cercurilor pedagogice, atunci când acestea au o tematică adecvată, un conţinut interesant, iar demersurile didactice urmăresc optimizarea actului de predare-învăţare-evaluare.
Activitatea din cadrul Cercului Pedagogic al Învățătorilor din zona Topoloveni, organizată de învățătorii Școlii Gimnaziale Radu cel Mare Bogați a fost de excepție, cadrele didactice având prilejul să participe la un exemplu de bună practică.

Europa și tinerii - Campania Europa, casa noastră

Florina-Teodora Biculescu — Sat, 11 Jul 2015 14:03:47 +0300

Europa, casa noastră este o campanie de informare şi comunicare anuală a Reprezentanței Comisiei Europene în România derulată în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării Științifice. Este menită să transpună priorităţile de comunicare ale Comisiei Europene în mediul şcolar.
Campania îşi propune să informeze elevii şi profesorii cu privire la proiectul de integrare europeană (istoria, prezentul şi viitorul acestuia), priorităţile de comunicare ale Comisiei Europene, dar şi informaţii care îi privesc direct (posibilitatea de a studia şi de a lucra în statele membre, implicarea în activităţi de voluntariat, schimburi între tineri, participarea la internship-uri, implicarea în proiecte comunitare). Campania este deschisă tuturor şcolilor (primare şi gimnaziale), precum şi liceelor din România. Elevii participanţi sunt coordonaţi de învăţători sau profesori.
Profesorii de la Liceul tehnologic Topoloveni şi-au propus derularea mai multor activităţi educaţionale nonformale interactive, prin care să fie promovate informaţii despre Uniunea Europeană cu ajutorul cărora elevii să îşi dezvolte competenţe şi atitudini de promovare a valorilor europene:
1. Respectul pentru demnitatea umană
2. Libertatea individului
3. Democraţie
4. Statul de drept
5. Respectarea drepturilor omului
La activități, alături de profesori și de elevi, au participat reprezentanții Asociaţiei „Invatam Zâmbind”. Aceștia au spus PREZENT la evenimentul naţional SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ A TINERETULUI. S-au organizat sesiuni de "joacă" pentru elevii din ciclul primar ai Liceului Tehnologic Topoloveni. Aceștia au învățat despre Uniunea Europeană, despre valorile Uniunii Europene.
Activități desfășurate:
- ascultarea imnului european / informații despre imnul european / steagul Uniunii Europene / simboluri si semnificații;
- atelier de cercetare și creație: crearea unor postere, afișe, broșuri despre Uniunea Europeană, realizarea unor videoclipuri de prezentare a țărilor membre ale Uniunii Europene. Exemple de bune practici pentru cadrele didactice ale școlii, ateliere pentru părinți și multe metode nonformale în joc.
În cadrul ediţiei de anul acesta, au fost informați 160 de tineri cu vârsta cuprinsă între 14-30 ani, din orașul Topoloveni, Judeţul Argeș, cu privire la alternativele de petrecere a timpului liber. Durata unei sesiuni de informare a fost de 1,5 ore şi s-a realizat cu ajutorul metodelor de educaţie non-formală.
Printre subiectele abordate, putem enumera:
- Oportunităţile educaţionale oferite de către Uniunea Europeană (posibilitatea participării în cadrul proiectelor europene);
- Serviciul European de Voluntariat (modalităţi de participare şi beneficii oferite de implicarea într-un program de voluntariat);
- Cetăţenia activă (modalităţi de implicare activă în comunitate);
- Activităţi în aer liber;
Evenimentul a avut loc în zilele de 07 şi 08 mai 2015, începând cu ora 12:00, în cadrul Liceului Tehnologic Topoloveni. S-au desfășurat activități care își doresc să-i transforme pe tineri în cetățeni europeni responsabili pentru societatea de mâine. S-au folosit metode non-formale și energizere, dezbateri, discuții libere și perspective, toate au fost cuprinse în Workshop-ul “Europa și tinerii”.

Copiii cu cerinte educaționale speciale între insucces și succes școlar

Florina-Teodora Biculescu — Sat, 11 Jul 2015 13:29:26 +0300

Şcoala modernă, menită să răspundă tuturor problemelor pe care le ridică educaţia generaţiilor contemporane de elevi, încearcă să se adapteze din mers la cerinţele principiului egalităţii şanselor la educaţie pentru toţi copii, principiu desprins din dreptul fundamental pentru educaţie. Dacă în demersurile educaţionale zilnice se va ţine seama şi de celelalte principii care vizează respectarea particularităţilor, intereselor şi necesităţilor de învăţare unice, specifice fiecărui copil, programele de învăţare pot fi proiectate şi aplicate în aşa fel, încât să se ţină seama de marea diversitate a particularităţilor şi cerinţelor, iar educaţia acestor copii se poate desfăşura în învăţământul de masă, urmând să fie centrată pe copil, diferenţele dintre elevii obişnuiţi şi cei cu cerinţe educaţionale vor putea fii atenuate şi, de ce nu, chiar eliminate la o parte din elevi.
Practica a dovedit că este foarte uşor să lucrezi la clase cu colective omogene de elevi din punct de vedere a înzestrării psihointelectuale, şi dacă se poate, aceşti copii să şi provină şi din familii cu o situaţie materială bună. Dar trebuie să ne ancorăm în realitatea de pe teren, deoarece grupurile de elevi cu care lucrăm sunt eterogene, mai ales în cadrul şcolii noastre. În plus, aproape în fiecare clasă există copii cu cerinţe educaţionale speciale, menţionând că aceştia sunt copii cu dizabilităţi, copii provenind din familii destrămate sau cu conflicte frecvente între membrii acestora, sau copii ce aparţin unor familii cu o stare economică sub limita de subzistenţă.
Indiferent cărei categorii aparţin, aceşti copii trebuie să-şi găsească echilibrul în marea familie a şcolii, aceasta având obligaţia de a-i integra în programul său, iar dascălii, buni cunoscători ai naturii umane, sunt datori să găsească soluţii viabile pentru rezolvarea problemelor acestor copii, adoptând strategii decente, care să permită implicarea afectivă a lor în procesul formării propriei personalităţi. Felul în care vor funcţiona relaţiile dintre învăţător şi colectivul de elevi care include şi elevii cu cerinţe speciale va asigura rezultatele preconizate.
Nu suntem străini nici de situaţiile în care dascălii cu renume refuză sau evită primirea în grupul de elevi structurat încă de pe băncile grădiniţei, a unor elevi cu probleme, aceştia fiind priviţi de cele mai multe ori ca nişte intruşi, atât de învăţător, cât şi de colegii de clasă cât şi de părinţi. Urmările nu întârzie să se arate. Ostilitatea cu care sunt priviţi, comportamentul neadecvat au condus de cel mai multe ori spre marginalizare, urmată uneori prin autoexcludere prin abandon sau excluderea din colectivul de elevi prin orientarea spre o şcoală specială, potrivită pentru nevoile elevului. În cel mai fericit caz se recurge la orientarea spre o şcoală cu mai puţine pretenţii, unde elevul se poate integra mult mai bine, fără a ştirbii din eticheta clasei sau şcolii respective.
În toate aceste cazuri este clar că nu s-au înţeles destul de bine că necazurile pricinuite de elevii etichetaţi, de multe ori pe nedrept, ca debili mintali, handicapaţi sau oligofreni există, dar nu pot fi reduse situaţiile în care, aceşti sunt deja victime nevinovate, incapabile să se apere, fără sprijinul celor din jur: dascăli, familie, comunitate.
Pornind de la aceste constatări, care fac parte din realitatea care ne înconjoară şi încercând să mă adaptez la normele învăţământului mondial privind drepturile copilului la educaţie şi dezvoltare, am înţeles că nu mai putem să tratăm la întâmplare astfel de elevi, să-i izolăm şi să-i neglijăm, ci dimpotrivă trebuie să le crem condiţii educative, profesionale şi socio-culturare care să permită valorificarea capacităţilor neafectate, ajutându-i şi determinându-i să ducă o existenţă cât mai apropiată de viaţa persoanelor normale, să gândească pozitiv şi să se înveţe să se descurce singuri, să nu depindă toată viata de alţii.
Acest nou mod de abordare a persoanelor cu cerinţe speciale reprezintă un semn de normalitate, care aşază şcoala românească în rândul şcolilor din ţările civilizate ale lumii.
Educaţia integrată, permite şcolarizarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale sau a celor care provin din medii defavorizate, reprezintă o alternativă oferită de sistemul educaţional, este un act responsabil asumat de şcoala integratoatre şi permite progresul elevilor în funcţie de posibilităţile proprii.
De-a lungul carierei didactice am reuşit să integrez în grupurile de elevi cu care am lucrat şi elevii cu cerinţe speciale.
Nu este uşor să lucrezi cu elevul a cărui vedere este grav afectată şi care are recomandare de la medic să folosească ochii cel mult treizeci de minute în activităţi de citit, scris, socotit alternează pauzele de o oră pentru odihnă şi nu este uşor nici pentru părinţi să-l convingă că în timpul liber are voie să privească la televizor tot treizeci de minute, pentru a nu i se agrava boala. Pentru acest elev am stabilit împreună cu părinţii un program special de muncă şi odihnă. Temele pentru acasă au fost mai scurte, s-a renunţat la scrierea enunţurilor şi a sarcinilor de lucru, elevul lucrând direct, scriind numai răspunsurile. În clasă, ponderea de participare la lecţii au constitu-o răspunsurile orale, urmate de justificări privind unele reguli de scriere corectă sau raţionamente la matematică. Activităţile scrise au fost selectate în aşa fel încât să reprezintă esenţialul şi să corespundă ritmului său de lucru raportat la deficienţe. A fost antenat să recepţioneze corect mesajele colegilor, să formuleze răspunsuri şi judecăţi de valoare în funcţie de problemele discutate, să participe la completarea sau corectarea unor răspunsuri date de colegi. Fişele de lucru au fost mărite şi scrisul accentuat pentru a descifra cu uşurinţă cerinţele.
Este ţinut sub permanenţă observaţie şi este dirijat să se descurce, primeşte explicaţii suplimentare atunci când are nevoie. Colegii îl ajută şi îi înţeleg problemele de sănătate. Astfel riscul pierderii vederii a fost eliminat, elevul integrându-se aproape normal în viaţa şcolară.
O categorie aparte o constituie elevii care au I.Q. la limita sau sub limită şi care fac obiectul şcolii de masă. Aceşti elevi nu vor reuşii niciodată să ţină ritmul colegilor, vor lucra cu greşeli datorită nesiguranţei şi lipsei de concentrare la nivel intelectual.
Pentru aceştia am utilizat fişe de lucru cu sarcini diferenţiate, am stabilit programe individualizate de învăţare, concepute în concordanţă cu natura şi gradul de dificultate al disciplinei de studiu, activităţi desfăşurate în şcoală sub îndrumarea învăţătorului, dar şi în colaborare cu familia. În unele situaţii s-a impus colaborarea cu specialişti (medici, psihologi) care au ajutat mai ales părinţii în însuşirea unor tehnici specifice de lucru, în scopul integrării acestor copii în viaţa şcolară.

TRĂIM ŞI VISĂM ÎNTR-O EUROPĂ UNITĂ - proiect educațional

Florina-Teodora Biculescu — Sat, 11 Jul 2015 13:02:05 +0300

Cu ocazia zilei de 9 Mai, Ziua Europei, am desfăşurat, în parteneriat cu Şcoala Gimnazială “C. Rădulescu-Codin” Priboieni, proiectul educaţional cu acest titlu, poiect care să marcheze Ziua Europei.
        Tema proiectului: „Trăim şi visăm într-o Europă unită”
Coordonatorii acestui proiect au fost Prof. Florina Biculescu, Liceul Tehnologic Topoloveni - Argeș, Prof. Gabriela Nicolae, Școala Gimnazială “C. Rădulescu-Codin” Priboieni-Argeş
Copilul, încă de la vârstă mică este atras de tot ce e în preajma sa, de casă, de satul sau oraşul în care locuieşte. Între el şi acest mic univers se naşte o legătură tainică, plină de o puternică încărcătură emoţională, care nu este altceva decât embrionul aprinselor simţăminte de mai târziu ale iubirii de patrie. Astfel, cunoaşterea spontană, mai întâi a mediului înconjurător, reprezintă punctul de pornire al unui şir întreg de acţiuni conştiente, care vor duce cu timpul la consolidarea înălţătorului sentiment de dragoste de patrie.
O dată cu integrarea românilor în structurile europene, diferitele grupări etnice, religioase, culturale şi tradiţionale trebuie educate în spiritul conlucrării, al respectului şi toleranţei.
Copiii de azi trebuie să fie obişnuiţi să asimileze actualele valori europene cu referire la naţionalitate şi etnicitate, dar fără a lăsa în umbră valorile naţionale; dimpotrivă, trebuie să le perceapă şi să le promoveze ca pe părţi integrante ale culturii europene.
În contextul aderării României la Uniunea Europeană, patriotismul capătă o dimensiune nouă. Sarcina şcolii de azi este de a forma elevilor o conştiinţă europeană. Câteva valori-cheie trebuie să-şi găsească loc, fie în programele şcolare, fie în procesele de învăţământ: aspiraţia către democraţie, respectul drepturilor omului, al drepturilor copiilor, justiţia socială, echilibrul ecologic, toleranţa şi pacea, tradiţiile culturale, etc. Şi atunci ne revine sarcina de a învăţa copiii să devină toleranţi, să creeze concordanţă între egalitate şi diversitate, să treacă de la cultural la intercultural.
SCOPUL: Cunoaşterea semnificaţiei zilei de 9 Mai, Ziua Europei
GRUPUL ŢINTĂ:
-elevii clasei I C, Liceul Tehnologic Topoloveni - Argeș
-elevii clasei a II-a, a IV-a şi a VII-a, Școala Gimnazială “C. Rădulescu-Codin” Priboieni-Argeş     ;
LOCUL DESFĂŞURĂRII: sala de clasă, curtea şcolii, Centrul de Documentare şi Informare
PERIOADA DESFĂŞURĂRII: 3- 9 mai 2015
COLECTIV DE IMPLEMENTARE:
- Prof. Florina Biculescu, Liceul Tehnologic Topoloveni ;
- Prof. Gabriela Nicolae, Școala Gimnazială “C. Rădulescu-Codin” Priboieni-Argeş;
- Prof. Gagiu Anda, Şcoala Gimnazială „Alexandru Davila” Pitești ;
- Prof. Lăzăroiu Mihaela, Școala Gimnazială “C. Rădulescu-Codin” Priboieni-Argeș.
OBIECTIVE:
- Sǎ-şi însuşeascǎ informaţii despre UE: întindere, ţǎri membre, mod de administrare şi de conducere, simboluri, monedǎ, istoric, organizaţii proprii;
- Sǎ descopere lucruri noi despre viaţa şi activitatea oamenilor din ţǎrile UE,
despre nivelul lor de civilizaţie;
- Sǎ conştientizeze apartenenţa românilor la marea familie europeanǎ, drepturile şi îndatoririle ce decurg din acestea;
- Sǎ înţeleagǎ cǎ trebuie sǎ se pregǎteascǎ din copilǎrie pentru a ajunge adevǎraţi cetǎţeni adulţi europeni.

PARTENERI:

1.părinţii copiilor din şcolile implicate în proiect;
2.instituţii ale comunităţii locale:
- Primăria comunei Priboieni, reprezentată prin d-l primar Lupu Sorin;
- Biserica cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” Priboienii de Jos, reprezentată prin preot Stan Gheorghe Stelian.
Proiectul educaţional „Trăim şi visăm într-o Europă unită”, desfăşurat în parteneriat a durat o săptămână de zile şi s-a adresat atât copiilor cât şi cadrelor didactice şi părinţilor. Evaluarea s-a realizat prin spectacolul-concurs organizat pe 9 Mai, Ziua Europei. S-a urmărit informarea colectivului didactic şi a părinţilor privind ţările membre, instituţiile Uniunii Europene. Elevii au demonstrat că au multe cunoştinţe despre elementele culturale, geografice şi istorice care reprezintă statele din Uniunea Europeană, despre simbolurile Uniunii Europene, sunt familiarizaţi cu moneda unică europeană. Ei şi-au exprimat prin desene impresiile create şi sentimentele trăite în urma informaţiilor primite.
Concluzii:
Prin derularea proiectului tematic „Trăim şi visăm într-o Europă unită” s-au evidenţiat următoarele aspecte:
- colectivul didactic a fost antrenat în găsirea unor modalităţi adecvate de prezentare a problemelor actuale ale ţării noastre, a situaţiei politice, economice şi culturale în Europa (benzi desenate, casete audio, casete video, postere);
- s-a realizat o mai bună înţelegere a informaţiilor pe care copii şi părinţi le primesc prin mijloace mass-media cu privire la Uniunea Europeană;
- părinţii s-au deprins să stimuleze şi să sprijine interesul copiilor pentru cunoaştere şi să fie alături de şcoală în demersul educaţional pe care aceasta îl face.

Întâlnirea în comunitățile virtuale de învățare

Florina-Teodora Biculescu — Tue, 30 Dec 2014 14:52:08 +0200

Comunitățile de învățare sunt fenomene naturale iar profesorul trebuie să urmărească identificarea lor și eliminarea factorilor care le obstrucționează sau le elimină.
Măsuri prin care cadrele didactice supervizează dezvoltarea și consolidarea comunităților virtuale, monitorizează evoluția lor și efectele benefice pentru învățare:
• În primul rând, este nevoie de mijloacele tehnice necesare colaborării la distanţă şi de identificarea şi dezvoltarea competenţelor necesare elevilor şi cadrelor didactice pentru a comunica şi lucra împreună cu alţii în spaţiul virtual.
• Dezvoltarea unei comunităţi necesită acordarea de timp, răbdare şi spaţiu pentru construirea de relaţii între indivizi - condiţie esenţială pentru a cultiva dorinţa indivizilor de a împărtăşi cunoaşterea prin testarea probităţii celorlalţi şi dezvoltarea unui sentiment de obligaţie reciprocă şi pentru a identifica tipul adecvat de informaţii de împărtăşit, nivelul adecvat de detaliere, membrii potriviţi şi tipurile adecvate de forumuri de discuţii.
• Stabilirea unui set comun de norme, standarde şi un limbaj care să permită transferul eficace al cunoaşterii. Se stabilesc rolurile participanţilor şi normele de conduită virtuală.
• Pentru un management eficient al cunoaşterii, comunităţile se construiesc la început în jurul temelor cele mai importante pentru membrii, iar ulterior se pot dezvolta alte comunităţi prin aprofundarea unei anumite teme. Se propune activităţi simple de împărtăşire a cunoştinţelor.
• Coordonatorul şi grupurile nucleu animă colaborarea, facilitează interacţiunile dintre membri, propun teme de discuţie, încurajează. Construiesc un context care să permită elevilor să se înţeleagă între ei. Împărtăşirea de idei nu este o simplă problemă de transmitere; pentru a fi inteligibilă, informaţia trebuie să fie interpretată nu în lumina contextului în care a fost dezvoltată, ci în cea a contextului în care va fi aplicată.
• Pentru împărtăşirea ideilor sunt utilizate atât sistemele informatice, cât şi comunicarea personală; împărtăşirea de idei presupune prin excelenţă o relaţie directă între două persoane care asigură un context comun, implicarea şi angajarea, dar odată ce aceste relaţii au fost stabilite, mijloacele electronice asigură un mediu prielnic pentru menţinerea comunicării.
• Pentru a facilita învăţarea profundă, organizarea situaţiilor de colaborare în cadrul comunităţilor virtuale trebuie să promoveze interacţiunii între elevi, să încurajeze exprimarea ideilor proprii, interevaluarea critică între membrii grupului şi comunicarea clară a ideilor către ceilalţi (apud Verburgb, 2002).
• Este esenţial ca profesorii şi elevii să înţeleagă dinamica învăţării prin colaborare, pentru a putea lucra în grupuri. De asemenea, mediile de învăţare trebuie să fie proiectate ca parte integrantă din contexte socio-individuale mai largi.

Avantaje ale comunității virtuale de învățare:
- comunităţile de învăţare răspund unor nevoi individuale: multiculturalitate, pluralism, diversitate, adecvarea la specificul cultural, comunicarea la distanţă între persoane cu interese comune, adaptare la societatea şi economia cunoaşterii;
- Comunitatea virtuală de învățare permite transferul cunoaşterii implicite. Prin relaţiile informale dintre membri, comunităţile permit, pe de o parte, o învăţare sporită şi permanentă, iar pe de altă parte, o stăpânire şi dezvoltare superioară a cunoştinţelor;
- Comunitatea virtuală de învățare reprezintă un răspuns viabil pentru abordările socio-constructiviste în învăţare, predare şi evaluare, putând completa procesul educaţional cu elementele necesare unei activităţi de învăţare semnificative, eficiente şi eficace;
- organizarea activităţilor de învăţare în cadrul comunitatea virtuală de învățare încurajează implicarea elevului, favorizează creşterea nivelului motivaţional al acestuia şi în special a celei intrinseci, centrată pe dezvoltarea de cunoştinţe solide pe termen lung;
- „Internetul determină schimbarea naturii interacţiunilor, reconfigurarea spaţiului social” (Stone, 1992, apud Heckscher, 1994); calculatorul are potenţialul de a revoluţiona însăşi natura învăţării, devenind un veritabil mediu de manifestare şi de comunicare;
- utilizată ca instrument de comunicare, “tehnologia oferă oportunităţi pentru extinderea procesului învăţării dincolo de limitele unei săli de clasă, localitate sau ţară, favorizând dezvoltarea unei bogate game de comunităţi de învăţare formale sau informale” (Heckscher, 1994);
- sprijină şi încurajează achiziţia de cunoştinţe (Palloff şi Pratt, 1999): motivează elevii pentru învăţarea împreună; readuce pasiunea pentru explorarea de noi domenii în procesul educaţiei; promovează învăţarea prin colaborare creând o adevărată stare de sinergie; rezultatul final al cunoştinţelor acumulate şi împărtăşite este mult superior faţă de implicarea independentă, individuală cu materialul de studiu;
- puterea unei comunităţi de învăţare este superioară întrucât sprijină creşterea şi dezvoltarea atât intelectuală, cât şi personală a membrilor săi;
- învăţarea are, pe lângă latura individuală evidentă, şi o importantă componentă socială; noile tehnologii permit şi dezvoltarea de comunităţi virtuale de învăţare în care elevii pot accesa comunităţi de experţi din afara şcolii (Brown & Gray, 1995; Jones apud Grainne, 2007).
Dezavantaje ale comunității virtuale de învățare:
- utilizarea inadecvată a computerului poate izola elevul, (singurele) „configuraţii sociale permise de calculator pentru învăţare fiind: învăţarea cu, la, pe lângă şi prin calculator” (Crook, 1994, apud Grainne et al., 2007); în acest sens, există riscul ca o exacerbare a utilizării mediilor virtuale să afecteze negativ abilităţile sociale şi cele de comunicare orală, scrisă sau de gestiune a mediilor tradiţionale de informare;
- tehnologia poate facilita o învăţare autonomă, „dar mai degrabă individuală decât prin cooperare”, fapt care contrazice însăşi ideea de comunitate (Thomson, 1998, apud Grainne et al., 2007);
- cunoaşterea transmisă prin succesiuni de emailuri se pierde odată cu încetarea acestor schimburi în cazul în care nu se folosesc forumuri de discuţii (Burk, 2000);
- dacă aplicaţia software permite doar afişarea în ordine cronologică a succesiunii de mesaje, atunci regăsirea ulterioară a soluţiilor vechi la probleme similare este anevoioasă;
- indivizii din exterior interesaţi sau care întâmpină probleme noi nu au cunoştinţă despre comunităţile adhoc şi nu pot beneficia de expertiza acestora;
- atunci când un membru părăseşte comunitatea, cunoştinţele personale acumulate din experienţă nu vor mai fi disponibile celorlalţi;
- plecarea unor membri afectează reţelele informale, determinând dispariţia vechilor canale prin care comunicau membrii când întâmpinau o problemă;
- spre deosebire de locul de muncă unde este încurajată învăţarea prin colaborare, învăţământul se bazează preponderent pe „recunoaşterea performanţelor individuale în cadrul unui mediu competitiv, iar colaborarea între elevi este uneori etichetată ca trişare” (Kaye, 1992, apud Grainne et al., 2007). Procesul educaţiei a fost văzut mai degrabă ca o „încurajare la izolarea elevului” (Jones ,2007, apud Grainne et al., 2007), sau ceea ce învaţă elevul este „pasivitatea şi alienarea de sine şi faţă de alţii, iar cele mai fructuoase relaţii cu oamenii vor fi la fel de pasive şi impersonale ca şi interacţiunea solitară cu computerul” (Kreuger, 1989, apud Grainne et al., 2007);
- utilizarea comunității virtuale în învățare în educaţie ridică serioase probleme de ordin etic ce ţin de barierele de acces pentru cei care nu dispun de echipamentul, cunoştinţele şi abilităţile necesare, conducând la accentuarea diviziunii digitale; la acestea se adaugă bariere afective precum percepţiile despre tehnologie, anxietăţi despre utilizarea acesteia;
- învăţarea prin colaborare vine în contradicţie cu tendinţa recentă către individualismul în reţea (Welmann 2003).

Realizarea unui proiect eTwinning

Florina-Teodora Biculescu — Sat, 11 Oct 2014 15:24:30 +0300

Proiectele educaționale sau socio-educaționale reprezintă pentru elevii mei o modalitate atractivă și eficientă de a lucra împreună, elevii și profesorii identifică și rezolvă anumite probleme, aplică învățând și învață aplicând. Pentru a realiza aplicații practice utilizează spații din afara școlii. Proiectele eTwinning, prin activitățile de colaborare își propun ameliorarea unor aspecte ale vieții școlii, răspund nevoilor elevilor abordând teme fie din sfera curriculară, fie din sfera extracurriculară. Elevii învață în profunzime, sunt stăpânii propriilor activități. Activitățile sunt proiectate după nevoile și interesele fiecărui elev. Acest lucru este mai greu de îndeplinit în activitățile din programul școlar. Implicarea elevilor în activități din cadrul unui proiect eTwinning reprezintă o ocazie de învățare pentru aceștia. În proiectele eTwinning pe care le voi desfășura voi implica elevi cu diferite ritmuri de învățare, elevi cu diferite niveluri de performanță. Prin metode și tehnici speciale voi susține motivația participării elevilor în proiect. Cooperarea între elevi pentru rezolvarea unor sarcini de lucru în colaborare este încurajată și susținută.
Există numeroase diferențe între învățarea în sistem tradițional și învățarea în cadrul unui program de elearning: o sesiune de elearning va fi cât mai interactivă și trebuie să implice emoțional cursanții, cadrul didactic monitorizează activitatea fiecărui elev cât mai bine, le susține parcursul în direcția atingerii obiectivelor, elementele noi în parcursul de învățare trebuie introduse treptat.
Proiectele eTwinning se construiesc şi se desfăşoară în colaborare, prin intermediul TIC. Realizarea unui proiect eTwinning urmează nişte secvenţe descrise în formularul de înregistrare al acestuia, care se găseşte pe Desktop.
Planul unui proiect eTeinning poate fi conceput de către unul dintre fondatori cu consultarea ulterioară a celorlalţi parteneri, de către ambii fondatori cu consultarea celorlalţi parteneri sau prin colaborarea tuturor partenerilor cu ajutorul unor instrumente de tipul Googledocs. Această ultimă modalitate este cea mai valoroasă, fiind contribuţia partenerilor proiectului, ceea ce rezultă fiind un proiect integrat în curriculumul ţărilor participanţilor. Putem vorbi despre proiectele eTwinning ca despre nişte proiecte ale curriculumului european. Ele dezvoltă elemente comune ale curriculei din diferite ţări ale Europei şi întăresc ideea de unitate, întreg a „satului global”. Nu întotdeauna partenerii doresc să colaboreze în proiectarea activităţilor, unii dintre ei participând sau acceptând mai târziu intrarea în proiect. In aceste cazuri fondatorul/fondatorii elaborează o propunere de plan al proiectului pe care partenerii o pot modifica sau îmbunătăţi prin consultarea (anunţarea) în prealabil a celorlalţi. La planificarea activităţilor proiectului fiecare cadru didactic se consultă cu elevii săi. Spaţiul rezervat desfăşurării proiectelor este unul sigur, securizat, însă devine necesară o discuţie cu toţi partenerii în legătură cu reguli de realizare a activităţilor:
- respectarea normelor copyrightului
-respectarea netichette (reguli de comportament pe Internet)
- realizarea corectă a fotografiilor copiilor şi postarea acestora în locuri sigure, precum şi prelucrarea acestora cu instrumente adecvate, pentru a nu-i expune.
Partenerii proiectului vor stabili în comun în ce constă evaluarea, cine evaluează pe cine, cu ce metode şi mijloace se evaluează. Activităţile proiectului se încheie prin realizarea individual sau în grup a unuia sau a mai multor produse. Evaluarea urmăreşte gradul în care au fost atinse scopurile şi obiectivele propuse. Se desfăşoară în orice moment al derulării proiectului şi poate fi realizată de cadrul didactic pentru elevii săi (sau de elevi dacă au repere precise de tipul grilelor de evaluare criterială a proiectului, lista de verificare) sau de colegii parteneri (la cererea acestuia). Astfel evaluarea primeşte pe lângă o mai mare obiectivitate şi o dimensiune europeană. Cadrul didactic şi clasa de elevi evaluaţi de colegii lor pot astfel să-şi autoregleze procesele de predare şi învăţare. Metodele şi mijloacele de evaluare a unui proiect sunt importante deoarece pot ghida şi regla activitatea. O grilă de evaluare criterială sau o listă de verificare îi va ajuta pe profesor şi pe elevi în orice moment al desfăşurării proiectului să-şi autoevalueze, să-şi perfecţioneze activitatea. Alte mijloace de evaluare specifice proiectelor de tip eTwinning sunt blogul, wiki-ul proiectului pe care sunt postate activităţile. Există numeroase aplicaţii de tip quizz sau jocuri care sunt folosite pentru evaluare.

Agresiune directă versus agresiune indirectă

Florina-Teodora Biculescu — Sun, 08 Dec 2013 19:48:16 +0200

     Asistăm de o lungă perioadă de timp la răcirea relaţiilor intrafamiliale, fapt ce dăunează în mod general relațiilor sociale. Copiii și adolescenţii din jurul nostru îmbracă din ce în ce mai des comportamente dezadaptate, care-i fac să se izoleze fiind în imposibilitatea de a comunica adaptat. De multe ori, noi adulţii care încercăm sa le fim alături, ne întrebăm: “Oare ce pot face pentru a-l ajuta să evolueze, să comunice, să se simtă pe deplin acceptat”. Părinţii încearcă să-şi educe copilul să facă alegeri personale corecte şi adaptate mediului în care trăiesc, dar de cele mai multe ori primesc din partea copiilor comportamente de negare, de reprimare a emoţiilor, sau de agresivitate deschisă. Agresiunea, fie ea directă sau indirectă, devine astfel una dintre problemele cu care se confruntă societatea modernă în general, dar şi sistemul educaţional. Fiecare cadru didactic recunoaşte că viaţa sa profesională este punctată de momente dificile în relaţia cu elevul, acestea având la bază neînţelegeri, lipsa empatiei, probleme familiale şi de identificare, toate conducând la comunicare dificilă şi inevitabil la apariţia conduitelor agresive, de ambele părţi. Astfel, simptomul de agresivitate, fie ea directă sau indirectă, exprimată sau reprimată este una dintre problemele cu care se confruntă societatea modern, în general și sistemul educaţional în special. Nu putem afirma că nu au fost încurajate investigaţiile privind agresivitatea în unităţile de învăţământ, totuşi, s-au realizat insuficiente programe sau proiecte pentru a se putea implementa ca regulă algoritmică unele soluţii de control privind gestionarea comportamentelor agresive. Din acest motiv psihologii investesc un efort substanţial în identificarea cauzelor ce conduc către comportamente agresive, autoagresive, în înțelegerea corelației dintre comportamentul agresiv și istoria de viață a subiectului, în identificarea relaţiei cu adulții semnificativi din familie. Aceste lucruri fiind semnificative atât pentru elevi, cât şi pentru adulţii care-i educă. De asemenea, pedagogii oferă mult interes proiectelor educaţionale care au ca obiectiv identificarea şi implementarea unor metode potrivite de gestionare a comportamentelor agresive, dar şi de identificare a metodelor de relaţionare eficientă cu elevii, astfel încât să prevină apariţia emoţiilor şi sentimentelor frustrate, care conduc la comportamente agresive.
        De-a lungul vieţii profesionale, am observat că violenţa, conduita agresivă şi lipsa inteligenţei emoţionale conduc către crearea unor relaţii educaţionale între cei doi actori, educator-elev, nerealiste, neimplicate, conducând către rezultate şcolare slabe, agresivitate, dar şi insatisfacţie profesională. Se creează astfel un cerc vicios în care agresorul devine victimă şi victima agresor, care blochează atât evoluţia personală a elevului, cât şi cea cognitivă, elevii cu probleme de comportament ajungând deseori în pragul abandonului şcolar. Observăm, cu îngrijorare, că aceste fenomene se generalizează în şcoli. Astfel, violenţa devine o manifestare a agresivităţii ce presupune utilizarea forţei, avându-se ca obiectiv manifestarea superiorităţii. Uneori, în şcoli aceste conduite se remarcă prin lipsă de stăpânire, fapte agresive cu finalitate distructivă sau autodistructivă.
           Elevii sunt violenţi unii faţă de ceilalţi pentru că societatea în ansamblu este agresivă, rolurile sociale sunt ocupate în raport de forţă, iar în familii, adulţii semnificativi nu ştiu, sau nu pot, să ofere un alt gen de comunicare, decât acela bazat pe reguli şi norme frustrante, care o dată încălcate, conduc la pedepse, considerate de copil nedrepte, înjositoare, aşadar, agresive. Altfel spus, exemplul familial este unul agresiv.
           Familia trebuie văzută metaforic ca o rădăcină a comportamentului empatic şi susţinător, sau din contră, a comportamentului agresiv - violent. Copilul este parte importantă a întregului context familial. Tocmai de aceea, de cele mai multe ori, dezechilibrele sale emoţionale sau tulburările comportamentale semnalează, de fapt, că se întâmplă ceva în familia lui. Când adulţii recunosc existenţa dificultăţilor la copil, aceştia recunosc de fapt existenţa problemelor lor. Fin observator al dinamicii relaţionale de cuplu, copilul le spune indirect, prin comportamentul său, că diada parentală nu mai funcţionează într-un echilibru adaptativ. Desigur că noi, profesorii nu avem acces la modul de funcţionare al familiilor, dar, sprijinindu-ne pe rolul de „exemplu” sau „imagine parentală de substitut”, pe care copilul ni le dăruieşte necondiționat investind emoţional în relaţia cu noi, putem deveni pentru o perioadă de timp părintele bun, susţinător, de care el are nevoie în perioada dificilă în care relaţiile din familie nu funcţionează adaptat.

Proiect Comenius Regio de prevenire și combatere a violenței școlare “Smille Different” 2011 -2013

Florina-Teodora Biculescu — Sat, 05 Jan 2013 22:42:38 +0200

               La Şcoala Gimnazială “Nicolae Crețulescu” Leordeni, județul Argeș se derulează Proiectul Comenius Regio "Smille Different", proiect finanţat prin Agenţia Naţională de Programe Comunitare in Domeniul Educației şi Formării Profesionale. Proiectul are ca scop formarea şi dezvoltarea abilităţilor profesorilor în vederea gestionării comportamentului disfuncţional al elevilor, în vederea reducerii atitudinilor inadecvate şi agresive ale acestora. Acest proiect se desfăşoară în parteneriat regional, implicând participarea autorităţilor locale, cadrelor didactice şi reprezentanţilor unor asociaţii nonguvernamentale, din România şi Turcia. Ne dorim să prevenim şi să combatem violenţa în şcoală prin metode dinamice, flexibile, creative de predare, prin activităţi formale şi nonformale în vederea educării elevilor pentru o cetaţenie democratică, de tip european.
            Proiectul are ca temă principală colaborarea şcolii cu comunitatea locală în vederea prevenirii agresivităţii şi violenţei în rândul elevilor. Prin colaborarea dintre partenerii din ţară (Consiliul Local al comunei Leordeni, Şcoala Gimnazială
“Nicolae Crețulescu” Leordeni, Asociaţia “Dăruind, vei dobândi şi tu”) şi partenerii din Turcia se urmăreşte reducerea violenţei în şcoală, conştientizarea pericolului pe care îl reprezintă recursul la violenţă, adoptarea unor măsuri de prevenire precum şi facilitarea contactului cu alte orizonturi culturale între ţările partenere.
            În perioada 08 – 12.04.2012 a avut loc în Bolu, Turcia, prima reuniune de proiect din cadrul Proiectului Comenius Regio „Smile Different”, nr. de referinţă COM – 11 – PR – 25 – AG – RO. Cu această ocazie s-a deplasat în Bolu, Turcia, echipa de proiect din România, alcătuită din profesori ai Şcolii Leordeni, reprezentanţi ai Consiliului Local Leordeni şi reprezentanţi ai Asociaţiei
„Dăruind, vei dobândi şi tu”. Împreună cu reprezentanţi ai unor instituţii similare din Bolu, Turcia s-au discutat aspecte legate de violenţa şcolară, de realizarea unui site comun al proiectului (www.comenius-regio-leordeni-bolu.ro), s-au stabilit acţiuni comune de lucru.
           In urma evaluării Proiectelor Comenius Regio din cadrul Programului Sectorial Comenius, Proiectul “Smille Different” a obţinut locul 3, în urma selecţiei realizate la nivel european, cu un punctaj foarte bun.
   Violenţa este una din marile probleme ale lumii contemporane. Pe stradă, la şcoală, la locul de muncă, uneori acasă observăm manifestări diverse ale acestui fenomen. Presa scrisă sau audiovizuală informează în permanenţă asupra acestor manifestări.
            Datorită problemelor economice cu care s-au confruntat locuitorii comunei noastre în ultima perioadă, a sporit numărul şomerilor, al persoanelor asistate social, al persoanelor care sunt în căutarea unui loc de muncă. Există mulţi tineri în risc de excludere socială datorită faptului că nu mai lucrează, datorită consumului de alcool sau datorită faptului că au abandonat şcoala, datorită lipsei de cultură şi de educaţie.
            Violenţa verbală este întâlnită la tot pasul în comunitatea noastră: pe stradă, în parc, în mijlocele de transport în comun, în magazin, chiar şi în curtea şcolii. Familiile dezorganizate, experienţa divorţului părinţilor, convieţuirea în familii monoparentale au făcut să apară copii care prezintă un profil agresiv. Echilibrul familial este perturbat şi de criza locurilor de muncă, de şomajul cu care se confruntă foarte mulţi părinţi din comună. Părinţii sunt confruntaţi cu foarte multe dificultăţi materiale dar şi psihologice, pentru că au sentimentul devalorizării, al eşecului. În aceste condiţii ei nu mai sunt sau sunt foarte puţin disponibili pentru copiii lor. Pe acest fundal au apărut noi probleme familiale foarte grave care i-au afectat profund pe copii: violenţa infantilă, consumul de alcool, abuzarea copilului, neglijenţa la care se adaugă şi importante carenţe educaţionale - lipsa de dialog, de afecţiune, inconstanţa în cerinţele formulate faţă de copil (treceri de la o extremă la alta, de la o permisivitate exagerată la restricţii foarte dure), utilizarea mijloacelor violente de sancţionare a copilului.
              Problema abordată este legată de faptul că în ultimul timp în mediul şcolar apar diferite forme de violenţă între elevi în timpul orelor sau în recreaţie şi între elevi şi profesori.
              Scopul proiectului este acela de a forma şi dezvolta abilităţile cadrelor didactice de a gestiona comportamentele disfuncţionale ale elevilor la clasă. De asemenea, prin această iniţiativă ne dorim să încurajăm dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor de colaborare activă între toate instiutuţiile locale implicate în actul educaţional şi de a dezvolta relaţii de colaborare cu ţara parteneră.

Prof. Florina Biculescu
Manager de proiect,
Şcoala Gimnazială “Nicolae Crețulescu” Leordeni, județul Argeș