Preliminarii:
Toate activităţile proiectului trebuie discutate în context şi în legătură unele cu celelalte pentru a ajunge la rezultatul final. Nu putem spune că o activitate e mai importantă decât cealaltă pentru formarea de sentimente morale la elevii de clase primare, ci fiecare îşi are rolul şi locul bine stabilit în atingerea obiectivelor propuse. Acestea fiind precizate, analizăm în articolul de faţă folosirea haiku-ului în dezvoltarea sentimentului solidarităţii la copiii implicaţi în proiect. Adăugăm că iniţierea unui proiect pe această temă este universal valabilă şi poate fi preluată în orice moment de oricine.

Scurtă prezentare a proiectului
Că e vorba de un cutremur, tsunami sau alte dezastre naturale, oamenii nu pot fi  niciodată pregătiţi să le înfrunte. Pentru a lupta şi a rezista acestor dificultăţi şi probleme sunt necesare cuvintele, instrumente care ajută ca omul să ştie că nu e singur. În acest proiect elevi ai claselor primare din Şcoala Andrei Şaguna Turda, România au încercat să imagineze activităţi prin care să transmită solidaritatea cu micii locuitori din Japonia.

Scopurile proiectului
Prin activităţile sale proiectul a urmărit:
- Dezvoltarea trăsăturilor pozitive de caracter cum ar fi solidaritatea, compasiunea, respectul faţă de ceilalţi.
- Conştientizarea elevilor de importanţa valorilor în relaţiile dintre oameni.
Aceste scopuri au fost urmărite şi în realizarea unui haiku despre care au aflat utilizând TIC în căutarea informaţiilor despre tradiţiile şi cultura Japoniei.
A fost nevoie de o activitate specială, ţinând cont de particularităţile de vârstă ale copiilor, de cunoştinţele şi competenţele necesare pentru crearea unei astfel de poezii cu formă fixă.
Cunoştinţele noi s-au clădit peste cele vechi, referitoare la silabe. O recapitulare scurtă,cu câteva aplicaţii practice sub formă de joc-întrecere, în care elevii şi-au testat unul altuia priceperea în despărţirea cuvintelor, a fost necesară pentru a  stabili forma poeziei: 5-7-5 silabe. S-a trecut apoi la analizarea unui haiku (sursa Wikipedia). S-au extras trăsăturile caracteristice acestuia şi anume: exprimarea anotimpului (direct sau prin intermediul elementelor naturale), exprimarea sentimentelor autorului într-o formă cât mai scurtă, originalitatea, imagini abstracte care dau naştere la interpretări cât mai diferite, surprinzătoare. Cel mai greu a fost atunci când am ataşat acestor trăsături şi cea referitoare la scopul proiectului nostru: exprimarea  sentimentului solidarităţii. Acestea fiind discutate şi stabilite s-au notat într-o „hartă” a poeziei.
Un amănunt important şi care a constituit punctul de plecare în construcţia haiku-ului a fost îndemnul de a privi pe fereastră şi a descrie ceea ce observă (după ce în prealabil li s-a reamintit despre situaţia copiilor japonezi). Elevii au lucrat individual şi fiecare şi-a prezentat la sfârşit ideea. Cea mai potrivită a fost păstrată pentru prezentarea din proiect. Bineînţeles că a fost îmbunătăţită şi prelucrată cu expresii (cuvinte) din creaţiile celorlalţi copii pentru a ajunge la forma finală. Însă astfel am descoperit că există copii cu talente literare, care ar fi bine să fie dezvoltate. Poezia a fost la început creată fără a respecta normele numărului de silabe. S-a pus accentul pe conţinut şi nu pe formă. Aceasta a fost realizată la sfârşit comprimând sau substituind unele cuvinte sau expresii.

„Pomii cresc iubiţi
De ploaia şi de vântul
Din sufletul meu.” (iniţial „Din copilăria mea”)

S-a discutat apoi despre sentimentul solidarităţii, despre cum am putea folosi cuvintele pentru a exprima că suntem alături de copiii afectaţi de dezastre. Am ales să alăturam  iubirea, ploii şi vântului . Este un contrast care sugerează că vor veni vremuri bune şi că există speranţă. După fiecare rău urmează binele sugerat de creşterea pomilor, de renaştere şi dezvoltare. Ploaia şi vântul din suflet sunt sentimentele de tristeţe şi de mânie pe care le încearcă cei loviţi de nenorociri, dar care lasă să se înţeleagă că totul va fi reconstruit mai frumos decât înainte (sugerat de cuvintele „cresc” şi „iubiţi”).
Această poezie a dezvoltat elevilor sentimentul solidarităţii, compasiunii cu cei aflaţi la necaz prin faptul că ei înşişi au creat-o, iar forma ei finală le-a depăşit aşteptările. Au devenit astfel mai motivaţi să creeze în continuare haiku-uri şi au învăţat să interpreteze o creaţie literară prin prisma formei şi a conţinutului.