Acest plan se detaliază după ce proiectul a fost aprobat şi înregistrat. El poate fi modificat şi ajustat pe tot parcursul derulării activităţilor. Locul în care se desfăşoară proiectul propriu-zis este platforma Twinspace. Aceasta pune la dispoziţia eTwinnerilor o serie întreagă de instrumente pentru colaborare şi comunicare gen blog, wiki, chat, forum, dar şi pentru postare de web content, image gallery, file archive. Automat cei doi fondatori au şi rolul de administratori Twinspace. Ei pot invita în proiect alţi colegi şi elevi care pot fi membri, vizitatori sau administratori. Toţi partenerii lucrează la elaborarea planului proiectului. De fapt, în Twinspace, un proiect devine o sumă de etape:
a. cunoaşterea partenerilor
Unii parteneri pot fi contacte comune ale celor doi fondatori sau doar ale unuia dintre aceştia. Ei schimbă cât mai multe informaţii despre ei incluzând adrese de mail unde pot fi contactaţi la nevoie. Chiar dacă profesorii se cunosc bine între ei, elevii se schimbă de la an la an, deci este necesară această etapă.
b. realizarea în colaborare a planului de proiect
In această etapă se discută despre scopuri , obiective, competenţe şi calităţi de atins, planificarea timpului, descrierea activităţilor şi modalităţilor de realizare a lor . Planul poate fi conceput de către unul dintre fondatori cu consultarea ulterioară a celorlalţi parteneri, de către ambii fondatori cu consultarea celorlalţi parteneri sau prin colaborarea tuturor partenerilor cu ajutorul unor instrumente de tipul Googledocs. Această ultimă modalitate este cea mai valoroasă, fiind contribuţia partenerilor proiectului, ceea ce rezultă fiind un proiect integrat în curriculumul ţărilor participanţilor. Putem vorbi despre proiectele eTwinning ca despre nişte proiecte ale curriculumului european. Ele dezvoltă elemente comune ale curriculei din diferite ţări ale Europei şi întăresc ideea de unitate, întreg a „satului global”. Nu întotdeauna partenerii doresc să colaboreze în proiectarea activităţilor, unii dintre ei participând sau acceptând mai târziu intrarea în proiect. In aceste cazuri fondatorul/fondatorii elaborează o propunere de plan al proiectului pe care partenerii o pot modifica sau îmbunătăţi prin consultarea (anunţarea) în prealabil a celorlalţi. La planificarea activităţilor proiectului fiecare cadru didactic se consultă cu elevii săi. Spaţiul rezervat desfăşurării proiectelor este unul sigur, securizat, însă devine necesară o discuţie cu toţi partenerii în legătură cu reguli de realizare a activităţilor:
- respectarea normelor copyrightului
- respectarea netichette (reguli de comportament pe Internet)
- realizarea corectă a fotografiilor copiilor şi postarea acestora în locuri sigure, precum şi prelucrarea acestora cu instrumente adecvate, pentru a nu-i expune
c. evaluarea
Partenerii vor stabili în comun în ce constă evaluarea, cine evaluează pe cine, cu ce metode şi mijloace se evaluează. Activităţile proiectului se încheie prin realizarea individual sau în grup a unuia sau a mai multor produse. Evaluarea urmăreşte gradul în care au fost atinse scopurile şi obiectivele propuse. Se desfăşoară în orice moment al derulării proiectului şi poate fi realizată de cadrul didactic pentru elevii săi (sau de elevi dacă au repere precise de tipul grilelor de evaluare criterială a proiectului, lista de verificare) sau de colegii parteneri (la cererea acestuia). Astfel evaluarea primeşte pe lângă o mai mare obiectivitate şi o dimensiune europeană. Cadrul didactic şi clasa de elevi evaluaţi de colegii lor pot astfel să-şi autoregleze procesele de predare şi învăţare. Metodele şi mijloacele de evaluare a unui proiect sunt importante deoarece pot ghida şi regla activitatea. O grilă de evaluare criterială sau o listă de verificare îi va ajuta pe profesor şi pe elevi în orice moment al desfăşurării proiectului să-şi autoevalueze, să-şi perfecţioneze activitatea. Alte mijloace de evaluare specifice proiectelor de tip eTwinning sunt blogul, wiki-ul proiectului pe care sunt postate activităţile. Există numeroase aplicaţii de tip quizz sau jocuri care sunt folosite pentru evaluare.
d. feedbackul
Este strâns legat de evaluare şi un element necesar pentru a încheia proiectul. Sunt importante impresiile tuturor participanţilor (cadrelor didactice şi elevii), iar rolul este unul reglator.
Proiectul nu se termină cu feedbackul, ci fondatorii şi membrii pot aplica până la o anumită dată pentru Certificatul Naţional de Calitate (Quality Label), pentru recunoaşterea oficială a muncii lor, a valorii proiectului.
Aplicaţia se găseşte tot pe Desktop şi constă în descrierea proiectului pe baza următoarelor criterii:
• Inovaţie pedagogică şi creativitate
• Integrare curriculară
• Colaborarea între şcolile partenere
• Utilizarea creativă a TIC
• Durabilitate şi transfer
• Rezultate şi beneficii (în care este detaliat motivul pentru care proiectul merită să fie premiat)
De obicei proiectele eTwinning sunt apreciate şi promovate şi la alte evenimente de tip concurs, simpozion, conferinţă, astfel încât ultima rubrică din aplicaţia pentru Certificatul Naţional de Calitate se referă la aceste alte premii.
Inovaţie pedagogică şi creativitate:
Un proiect bine gândit stimulează interesul pentru tema respectivă prin crearea de situaţii de învăţare care-i determină pe elevi să-şi pună întrebări, să experimenteze, să interpreteze, să valorifice aspectele observate.
Integrare curriculară:
Model al „curriculumului comun european”, proiectul eTwinning, integrat curricular orizontal (arii curriculare diferite), vertical (aceeaşi arie curriculară) sau transversal (temă ce nu aparţine disciplinelor existente), facilitează legătura dintre experienţele de învăţare (valorificând şi experienţa anterioară a elevilor) şi realităţi ale vieţii cotidiene. Decizia cu privire la dimensiunea integrării se ia de către profesor prin consultarea elevilor. Tema se stabileşte de comun acord, precum şi ariile curriculare implicate. Integrarea curriculară presupune alegerea unui tip de demers (pe care treaptă a integrării curriculare se situează proiectul: mono, multi, pluri, inter, trans-disciplinar), modurile de integrare (inserţie, armonizare, corelare, intersectare, fuziune), gradul de integrare (parţială, totală), nivelul integrării (intracurricular sau extracurricular).
Colaborarea între şcolile partenere:
Pentru a rezolva cu succes sarcinile de învăţare ale proiectului, cadrele didactice şi elevii şcolilor partenere lucrează în colaborare. Este o caracteristică a proiectelor de tip eTwinning. Scopurile proiectului capătă astfel un caracter social, în care elevii trebuie să înţeleagă că, pentru a răspunde la întrebări, a învăţa să lucrezi cu partenerul duce la un rezultat mult mai valoros decât un produs realizat individual.
Utilizarea creativă a TIC:
Calculatorul este o parte a vieţii cotidiene. Elevii petrec mult timp în faţa lui. Ei vin la şcoală cu anumite deprinderi, priceperi informatice. Cea mai mare provocare a eTwinning este, pe lângă siguranţa pe Internet, alegerea celui mai potrivit instrument, folosirea lui dintr-o multitudine de alte instrumente în scopul potrivit, pentru activitatea potrivită.
Durabilitate şi transfer:
Un proiect eTwinning trebuie să-şi demonstreze valoarea în timp prin folosirea rezultatelor lui în predare, ca suport pentru învătare, prin transformarea lui într-un proiect Comenius, prin utilizarea lui în alte contexte decât eTwinning, ca exemplu de bune practici, ca model, sursă de inspiraţie, punct de plecare pentru alte proiecte.
Rezultate şi beneficii:
Rezultatul se concretizează prin atingerea finalităţilor stabilite, observabile în produsul final, dar şi prin calităţi, comportamente măsurabile prin observare sistematică. Beneficiile pot fi de ordin personal prin legarea de prietenii sau profesional prin schimbări în modul de a învăţa, a gândi, a fi.
Repere pentru evaluarea unui proiect eTwinning:
1. Respectarea temei (fiecare material postat trebuie să fie în concordanţă cu tema proiectului)
2. Colaborarea reală dintre parteneri ( se face cu ajutorul unor instrumente Web 2.0 speciale cum ar fi voicethread sau prin videoconferinţe, dar şi prin discuţii pe forum, blog, comentarii la postări)
3. Dezvoltarea creativităţii elevilor (prin desenele create, posterele, poveştile, jocurile de rol)
4. Demonstrarea caracterului interdisciplinar al proiectului şi abordării integrate a temei (planul de proiect, înregistrări video, realizarea activităţilor proiectului cu ajutorul desenelor, confecţionare de obiecte, muzică, dans, povestiri, etc.- toate prelucrate prin instrumente specifice TIC)
5. Demonstrarea caracterului motivant al temei, activităţilor proiectului (prin feedbackul elevilor)
6. Asigurarea autonomiei elevilor (înregistrări ale discuţiilor de grup ale elevilor, atunci când planifică activităţile proiectului)
7. Caracterul practic-aplicativ al proiectului şi legătura cu cunoştinţele, deprinderile, competenţele existente (desene pe temă nouă într-o tehnică deja cunoscută)
8. Îmbinarea utilului cu plăcutul (proiectul, pe lângă aspectul educaţional, trebuie să placă şi să-i stimuleze pe elevi)
9. Respectarea secvenţelor unui proiect (temă, obiective, planificare, desfăşurarea activităţilor, rezultate, evaluare, feedback)
10. Legătura cu viaţa cotidiană (comunicare pe tema proiectului în faţa unui public, scrierea unui articol)
11. Rezultate durabile (produsul final poate fi folosit şi perfecţionat şi poate sta la baza altor proiecte)
12. Schimbări pe care le-a adus proiectul (în modul de a preda al cadrului didactic, modul de a gândi, legarea de prietenii, îmbunătăţirea, dobândirea de noi competenţe, abilităţi)
Bibliografie: Gabriela Ileana Crisan, Curriculumul integrat şi aplicaţiile sale în proiectele colaborative internaţionale eTwinning- lucrare de disertatie
]]>
