Deşi unii specialişti pun semnul egalităţii între curriculumul integrat şi curriculumul interdisciplinar, putem vorbi despre integrare curriculară începând cu prima treaptă, cea a mono(intra-)disciplinarităţii. Şi la nivel de disciplină poate exista integrare curriculară (exemplu la Matematică se pot face legături între noţiuni de Geometrie şi Algebră, la Geografie se poate face legătura dintre Climă şi Ecologie etc.). O consecinţă a reformei în învăţământul primar românesc este apariţia disciplinelor integrate Matematică şi Explorarea mediului, Muzică şi mişcare, Arte vizuale şi Abilităţi practice.
Următoarea treaptă a integrării curriculare este multi-(pluri-) disciplinaritatea, deşi se consideră că ar fi de fapt două trepte. Multidisciplinaritatea se referă la discipline neînrudite, pluridisciplinaritatea aduce împreună discipline din aceeaşi arie curriculară.
Multidisciplinaritatea înseamnă că o temă este tratată de diferite discipline în parte, fiecare contribuind la atingerea obiectivelor de învăţare, însă neamestecându-se şi rămânând de sine stătătoare. Un exemplu de integrare curriculară la nivel multidisciplinar îl constituie proiectul „Cultural Feast- Turda, Romania” în care elementele de geografie locală sunt completate cu informaţii din istorie, artă, muzică etc. http:// http://culturalfeastturdaromania.wikispaces.com
În interdisciplinaritate începe acea “decompartimentare” a disciplinelor, o flexibilizare a graniţelor acestora cu scopul de a forma competenţe transversale, competenţe-cheie. Acestea pot fi transferate de la o disciplină la alta, dar, mai ales, contribuie la rezolvarea unor probleme, în situaţii concrete de viaţă. Despre integrare curriculară la nivel interdisciplinar putem exemplifica în cadrul proiectului „Aventurile lui Becuşor prin Lumea Energiei” în realizarea cărţii virtuale. Sunt aici implicate disciplinele Limba şi literatura romană (conceperea şi scrierea textului), Geografie (noţiuni despre surse de energie), Educaţie plastică (ilustraţii), Tehnologii (TIC- realizarea virtuală a cărţii). Toate aceste discipline au contribuit cu „aparatul lor metodologic şi conceptual” [2]la formarea competenţelor necesare creării cărţii virtuale despre energie. http://u4energy2gradeb.wikispaces.com/Rezultate
Transdisciplinaritatea duce mai departe caracteristicile treptei de integrare anterioare până la „fuziune” şi „decompartimentare completă”. Orientează învăţarea „dincolo de discipline” şi-l pregăteşte pe elev pentru viaţa socială responsabilă. Un exemplu de abordare transdisciplinară îl constituie proiectul „Şotronul matematic”, în care elevii se transpun în rolul de experţi şi ajung la concluzii, urmând nişte paşi şi făcând „conexiuni interne”[2]. Acest proiect s-a bazat pe responsabilizarea elevilor, autonomia acestora în învăţare, creşterea motivaţiei, profesorul fiind mentor. http://zunal.com/webquest.php?w=135506
Programul eTwinning a fost lansat oficial în ianuarie 2005 la Bruxelles ca acţiune principală a Programului de Elearning a Comisiei Europene. Acesta ia amploare în 2007 când este integrat în Programul de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii, fiind parte a programului Comenius 2007-2013, coordonată de EUN, lanţul European Schoolnet (format din 30 de ministere ale educaţiei din state europene). România s-a alăturat acţiunii eTwinning în octombrie 2007, având în prezent peste 12.000 de cadre didactice înscrise.
Încă de la început acţiunea eTwinning a adunat mai mult de 13 000 de şcoli, numărul acestora crescând simţitor de la an la an. A fost necesară, datorită acestui fapt, schimbarea moto-ului din „Parteneriate şcolare în Europa” în „Comunitatea şcolilor din Europa”.
În aprilie 2013 numărul de profesori înregistraţi pe acest portal a depăşit 200 000. ETwinning se adresează profesorilor din învăţământul primar, dar şi din învăţământul secundar.
O particularitate a acţiunii o constituie prezenţa bibliotecarilor atât pentru a urma cursuri de formare, cât şi pentru derularea de proiecte.
Iniţiativa acestei acţiuni derivă din recomandările Consiliului European de la Barcelona din martie 2002 de a realiza parteneriate şcolare (twinning schools) în scopul de a oferi elevilor posibilitatea de a învăţa prin colaborare şi de a-şi exersa şi îmbunătăţi competenţele TIC.
Beneficiile eTwinning sunt multiple şi au ca ţintă elevi, profesori, comunitate, şcoli. (Vezi Tabelul 1)
Pentru a integra proiectele eTwinning în curriculumul ţărilor partenere e necesar să se ţină seama de importanţa unor factori/ cuvinte-cheie:
• timpul
• programa şcolară
• tipul de curriculum
• integrarea curriculară
Timpul trebuie organizat optim în aşa fel încât să ducă la îndeplinirea scopului şi obiectivelor, să se evite plictiseala şi să se menţină motivaţia şi interesul pentru învăţare ale elevilor. Unele proiecte au nevoie de un timp mai scurt, altele de un timp mai îndelungat, în funcţie de temă, scopuri, obiective, dar şi de experienţa partenerilor. Cadrele didactice fără multă experienţă în proiecte eTwinning pot alege pentru început o temă pe care s-o dezvolte într-un timp mai scurt pentru a putea uşor armoniza curriculumul ţărilor lor.
Fără a-şi cunoaşte temeinic programa şcolară niciun partener nu va avea şanse de a reuşi integrarea proiectelor eTwinning în curriculum. Fiecare partener are datoria şi obligaţia de a şti care sunt obiectivele, competenţele, conţinuturile pe care se sprijină curriculumul clasei la care doreşte să înceapă un proiect.
Cunoaşterea tipului de curriculum al ţării fiecărui partener este importantă pentru că din aceasta derivă paşii integrării curriculare. Comunicarea între parteneri face posibil acest lucru.
Notiunea de integrare curriculară a fost deja explicată în acest articol. E necesar de reţinut că integrarea are loc pe toate cele patru trepte şi nu este nevoie să fie implicate toate disciplinele. O disciplină are pondere mai mare în cadrul activităţilor de proiect, restul disciplinelor o completează.
curriculum diferit (şi totuşi la fel- european)
- Cazuri de integrare curriculară a proiectelor eTwinning:
a) învăţământ primar în care toţi partenerii au curriculum integrat
-stabilim împreună tema (una de interes general de exemplu “Frumuseţile naturii”)
- căutăm competenţe specifice comune (pornim de la competenţele pe care dorim să le dezvoltăm)
- clase de copii cu vârstă apropiată
- alegem conţinuturile din programă- (căutăm conţinuturi comune)
- stabilim timpul
- planificăm activităţile proiectului
b) învăţământ primar în care toţi partenerii au curriculum disciplinar
- se stabileşte tema (una de interes general)
- se aleg disciplinele- conţinuturile se negociază la fiecare disciplină (trebuie găsite unele comune)
- se stabileşte timpul
- clasele de copii se potrivesc în aşa fel încât conţinuturile să fie cam aceleaşi
- se ţine cont de vârsta copiilor
- planificăm activităţile proiectului
- tema este cea care leagă disciplinele şi dă valoare proiectului
c) învăţământ gimnazial în care profesorii sunt de aceeaşi specialitate- curriculum disciplinar
- pornesc de la tema de interes general
- conţinuturi şi obiective comune
- aleg clasele de elevi în funcţie de aceste conţinuturi
- stabilesc timpul
- planifică proiectul
- nota de integrare e dată prin prezentarea produselor printr-un desen sau prelucrarea fotografiilor cu instrumente Web 2.0 sau chat cu partenerii într-o limbă străină (engleză), etc.
d) învăţământ gimnazial în care profesorii predau discipline diferite- curriculum disciplinar
- Proiectul poate fi în sens restrâns monodisciplinar şi în sens general pluri, inter, transdisciplinar. La nivel de partener este monodisciplinar, adică fiecare îşi face partea de proiect, iar în sens general munca tuturor partenerilor la un loc dă nuanţa de integrare pe trepte superioare.
- se porneşte de la tema generală
- se negociază (aleg) conţinuturile şi obiectivele din programa fiecăruia- este necesară colaborarea cu profesorii-colegi din şcoala fiecărui partener (trebuie să se potrivească obiectivele comune la disciplinele implicate)
- număr mic de parteneri pentru a gestiona proiectul
- timpul planificat cu atenţie (un timp mai scurt dacă profesorii nu se cunosc sau nu au experienţă)
- clasele bine alese în funcţie de conţinuturi, obiective
- se planifică proiectul (nota de colaborare dă valoare proiectului- se face trecerea între discipline)
e) mixt- niveluri diferite de învăţământ sau tipuri de curriculum diferite
- e necesară stabilirea temei comune, generale
- stabilirea unei continuităţi de nivel între conţinuturi comune
- se ţine cont de munca fiecărui partener la nivelul său, în contextul general al proiectului
etc.
Exemplu de integrare[1]
Paşii proiectării [2]
A. Elaborarea / proiectarea
A.1. Analiza finalităţilor educaţionale, a competenţelor generale şi specifice vizate şi a nevoilor educaţionale ale educaţilor
Animalele sunt cele mai bune prietene ale copiilor. Acesta este un subiect despre care fiecărui copil îi place să vorbească. Un şotron cu animale din diferite ţări europene, este un motiv de a explora cultura, obiceiurile şi limba altor oameni. Activităţile proiectate urmăresc schimbul de informaţii (comunicarea) şi colaborarea între parteneri. Fiecare activitate este o casetă în şotronul proiectului.
A.2. Stabilirea competenţelor
Limbă şi comunicare
Competenţa generală: Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
Competenţa specifică 1: Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute
Competenţa generală: Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
Competenţa specifică 2: Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare
Competenţa specifică 3: Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în sine
Matematică şi explorarea mediului
Competenţa generală: Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat
Competenţa specifică 4: Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul natural şi social
Competenţa specifică 5: Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese simple
Arte şi Tehnologii
Competenţa generală: Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse
Competenţa specifică 6: Realizarea de obiecte/lucrări/construcţii, pe baza iniţiativei spontane în vederea îndeplinirii sarcinilor proiectului
Muzică şi mişcare
Competenţa generală: Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei
Competenţa specifică 7: Cântarea în colectiv, asociind acompaniamentul sugerat de ritm şi de măsură
A.3. Selectarea conţinuturilor
Limbă şi comunicare: - acte de vorbire (a formula o idee)
- forme ale discursului oral (povestire, repovestire, dialog)
Matematică şi explorarea mediului: - animale
Arte şi Tehnologii: - tehnici de lucru
- elemente de limbaj plastic
- materiale şi instrumente
Muzică şi mişcare: - cântarea vocală
- elemente de ritm
A.4. Organizarea conţinuturilor/ temelor
Conţinuturile şi temele sunt organizate în Twinspace sub forma unui plan la care au contribuit fondatorii, ceilalţi parteneri putând face modificări în funcţie de specificul clasei şi curriculumului. Proiectul este împărţit în activităţi, fiecare activitate fiind o căsuţă din şotron. Pe platforma destinată proiectului, activităţile sunt denumite corespunzător planului, au un spaţiu propriu în care partenerii demonstrează cu ajutorul instrumentelor Web 2.0 că şi-au atins obiectivele.
A.5. Structurarea situaţiilor de învăţare, prefigurarea şi articularea experienţelor de învăţare
Obiective operaţionale:
Limbă şi comunicare:
- să dramatizeze lecturi cunoscute, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti
- să participe la discuţii în perechi/ în grup pe teme de interes (animalul preferat, drepturile animalelor)
- formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date
Matematică şi explorarea mediului:
- să realizeze albume/colaje/puzzle-uri cu animale
- să realizeze experimente care să evidenţieze unele caracteristici ale materialelor
Arte şi Tehnologii:
- să realizeze lucrări colective cu diferite tehnici şi materiale
- să realizeze felicitări, invitaţii, postere, reclame etc.
- să realizeze jocuri, jucării sau obiecte tematice
- să realizeze machete simple etc.
Muzică şi mişcare:
- să interpreteze cântece însoţite de mişcări
B. Implementarea curriculum-ului (Organizarea situaţiilor de învăţare şi inducerea/ generarea experienţelor de învăţare).
C. Evaluarea curriculum-ului
C.1. Stabilirea criteriilor şi procedurilor de evaluare
C.2. Realizarea evaluării
D. Reglarea/ Ameliorarea procesului curricular
[1.] Fragment din articolul <Modele de integrare curriculară în proiecte eTwinning. Proiectul „Hopscotch with animals”> publicat in http://www.scribd.com/doc/178014255/Proceedings-of-CNIV-2013-ISSN-1842-4708 pag.200
[2.] L. Ciolan, „Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar”, Polirom, Iaşi, 2008, pp 138
[3] M. Bocoş, Teoria curriculumului, Suport de curs- master Management curricular, UBB Cluj-Napoca, 2012
