Proiectul de lectură dedicat descoperirii identității prin intermediul literaturii a oferit elevilor acces la povești și texte captivante, și ocazia rară de a reflecta asupra propriei vieți, emoții și valorilor morale și personale. Fiecare carte aleasă – de la sensibilitatea naratorului Sisinel din textul Platanos, la optimismul molipsitor al Pollyannei, înțelepciunea profundă a lui Momo sau determinarea personajelor din romanele: Și tu ai creier, Cireșarii ori Fetița căreia nu-i plăcea numele său – a devenit un prilej de introspecție, reflecție asupra devenirii personale,  dialog și empatie.
        Lectura a devenit oglindă și fereastră: oglindă pentru lumea interioară a fiecărui elev, fereastră către alte destine, alegeri și moduri de a fi. Prin intermediul acestor texte, copiii au învățat să-și recunoască fragilitățile, să-și valorizeze unicitatea și să-și construiască o voce autentică. Valorile morale și culturale desprinse din aceste lecturi – respectul, curajul, bucuria, prietenia, asumarea sinelui, jerfelnicia și abnegație – s-au transformat în repere vii, nu doar în concepte abstracte.
        Astfel, lectura s-a dovedit a fi un instrument esențial în formarea identității, dezvoltarea gândirii critice și modelarea caracterului. Mai mult decât o simplă activitate școlară, ea se transformă un parcurs personal, un act de devenire.
        Formarea caracterului prin lectură
        Caracterul copilului este format prin lecturile pe care mama i le oferă în primii ani de viață, lecturi care cuprind valori tradiționale și culturale, modele morale și comportamentale transmise prin personajele basmelor și ale scrierilor cu caracter moral. Părinții înșiși sunt modele morale și comportamentale. Mai apoi, în anii de școală, virtuțile formate și valorile morale și culturale transmise în cadrul familial sunt consolidate prin studiul textelor complexe, unde copiii observă discută și redactează eseuri argumentative exprimându-și opinia despre metodele pedagogice mai blânde sau mai severe aplicate de-a lungul timpului copiilor de către părinții lor în scopul formării caracterului și al disciplinării, despre iubirea părinților pentru copii și a copiilor pentru părinți, despre exigență și indulgență. Amintesc aici câteva texte și autorii lor, texte care tratează teme precum familia și/ sau educația: Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor, Ion Creangă, Amintiri din copilărie, Ioan Slavici, Mara etc.
        Așadar, lectura operelor literare care explorează teme precum familia, apartenența, lupta interioară sau căutarea sensului – oferă tinerilor oportunitatea de a se regăsi în personaje și de a reflecta la propriile valori și alegeri. În personajele pozitive elevii își găsesc modele de eroism, bunătate, compasiune, sacrificiu, răbdare, blândețe.
       Prin contactul cu perspective culturale, istorii personale și contexte diferite, lectura îi ajută pe elevi să înțeleagă diversitatea umană. Această deschidere cultivă empatia și acceptarea diferențelor, dar și o înțelegere mai profundă a propriei identități în raport cu ceilalți. Citind despre „celălalt”, învățăm cine suntem noi.
       Într-o societate dominată de fluxuri rapide de informație și identități fragmentate, lectura conștientă a literaturii devine un act de rezistență. Ea oferă profunzime, continuitate și un spațiu sigur de reflecție asupra trecutului, valorilor personale și moștenirii culturale, contribuind la conturarea unei identități coerente și asumate.

       Câteva gânduri și idei din activitățile noastre:

                Dragă domnule Lefter Popescu,

Am citit cu mare interes pățaniile dumneavoastră din „Două loturi” și nu pot să nu vă scriu pentru a vă transmite admirația mea pentru răbdarea și perseverența cu care ați înfruntat atâtea necazuri. Ați fost nedreptățit la serviciu, ați avut ghinion în căutarea biletelor, dar până la urmă soarta v-a oferit o șansă de izbăvire.
Mă întreb dacă toată acea experiență v-a schimbat și dacă ați reușit să vă schimbați viața în bine după câștig. Sper că ați învățat să fiți mai atent cu lucrurile importante și să nu mai puneți banii în buzunarele soției fără să vă notați seria!

Cu stimă,
Radu Bradea, un cititor din zilele noastre

Stimate domnule Caragiale,

Vă scriu aceste rânduri cu adâncă admirație pentru geniul dumneavoastră literar. Scrierile dumneavoastră, pline de umor, ironie și spirit critic, continuă să fie actuale chiar și în vremurile noastre.
Prin personaje precum Lefter Popescu, Cetățeanul turmentat sau Cațavencu, ne-ați oferit oglinzi în care societatea românească s-a putut privi cu onestitate. Vă mulțumim că ați avut curajul de a spune lucrurilor pe nume, cu un stil inconfundabil.
Sper că, din locul în care vă aflați, sunteți mulțumit să știți că opera dumneavoastră trăiește și astăzi prin cititori, elevi, profesori și teatre.

Cu respect profund,
Radu Bradea
Un tânăr cititor al secolului XXI

Puterea lecturii ca fundament
al identității de grup – Clubul de lectură „Ex libris”

     Într-o lume în care lectura pare să piardă teren în fața tehnologiei și a superficialității informației, apariția unor inițiative culturale precum cluburile de lectură reprezintă o formă de rezistență, dar și de renaștere a valorilor autentice. Clubul de lectură „Ex libris” s-a format din dorința comună a unor elevi de a da sens timpului liber prin cultivarea pasiunii pentru cărți și pentru reflecție. Identitatea de grup a membrilor clubului este construită pe valori comune, scopuri bine definite și o viziune comună asupra dezvoltării personale și culturale.
Clubul „Ex libris” este, în esență, o comunitate de tineri cititori uniți de idealuri precum promovarea lecturii, explorarea lumii prin literatură și stimularea gândirii critice. Ceea ce ne aduce împreună este nu doar dragostea pentru cărți, ci și dorința de a înțelege lumea și pe noi înșine prin intermediul acestora. Identitatea noastră ca grup se conturează în jurul unor valori esențiale: curiozitate intelectuală, respect față de idei și opinii diverse, empatie și spirit de echipă.

     Pentru fiecare dintre noi, apartenența la „Ex libris” a avut un impact semnificativ. Am învățat să vorbim în fața unui grup, să ne exprimăm ideile coerent și să ascultăm cu deschidere perspective diferite. Am învățat că literatura nu este doar ficțiune, ci o reflecție asupra vieții, asupra condiției umane și a valorilor morale. Pentru unii, clubul a însemnat depășirea timidității, pentru alții – descoperirea unei vocații sau pur și simplu formarea unei prietenii bazate pe interese comune.
Identitatea Clubului de lectură „Ex libris” este o identitate construită în jurul cărților, dar mai ales în jurul oamenilor care le iubesc. Radu B, clasa a-VII-a.

     Consider că idealurile comune ale membrilor Clubului de lectură „Ex Libris” ne definesc ca grup și ne oferă un scop comun: promovarea lecturii și dezvoltarea prin cultură. Aceste idealuri se reflectă în modul în care ne implicăm în activități, comunicăm și colaborăm unii cu alții.
     Un prim argument este promovarea lecturii prin prezentări de carte, recenzii și recomandări personale. Spre exemplu, în cadrul clubului, fiecare dintre noi a ales o carte care l-a impresionat și a prezentat-o colegilor, astfel încât să stârnească interesul și curiozitatea pentru lectură. Prin aceste activități, lectura devine un act împărtășit și apreciat, nu o obligație școlară. Citind ne dezvoltăm cognitive, afectiv  și din multiple perspective.
     În al doilea rând, prin implicarea noastră în proiecte literare și activități creative descoperim faptul că recompensa adevărată nu este o notă în catalog, ci mândria oferită de munca depusă pentru a crea ceva cu totul impresionant. Am realizat, spre exemplu, cărticele personalizate cu ocazia zilei de 8 Martie, am redactat scrisori către personaje literare și autori. Aceste proiecte ne ajută să ne dezvoltăm imaginația, exprimarea scrisă și sensibilitatea artistică. Andrada H., clasa a-VII-a

                                           În altă ordine de idei, continuând seria mesajelor către scriitorii  români contemporani ale căror texte se studiază în manual, alăturăm câteva observații metodologice conturate pe parcursul demersului  didactic.  

                                                                                                    
                                          Considerăm din start competențele generale și specifice corelate la conținuturi în aplicarea  ideilor care se pot utiliza cu succes maxim și garantat la clasele de gimnaziu, în cadrul lecțiilor de abordare a textului literar și nonliterar deopotrivă.

2 Receptarea textului scris de diverse tipuri
2.1. Corelarea informaţiilor explicite și implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
2.3. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative și critice pe marginea unor texte diverse
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
3.3. Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare

                                          Textele suport ale  autorilor contemporani propuse și abordate la clasă în acest scop sunt: Prietenul meu și Inocenții de Ioana Pârvulescu, Oracolul de Mircea Cărtărescu, Indescriptibil de Simona Popescu, O stradă cu sentimente de Ana Blandiana, Tezeu și Minotaurul, Și v-am spus povestea așa, Aventurile cailor năzdrăvani rememorate de ei înșiși de Florin Bican.
                                          Modul nostru de a sărbători cartea, lectura și autorii cărților pentru copii a constat în repetate rânduri în lecturi, discuții, reflecții relativ la fragmentele și cărțile citite, iar apoi, în redactarea/ scrierea/ rescrierea unor paragrafe, mesaje, scrisori și cărți poștale către autorii preferați sau îndrăgiți. Pasionați și știind din timp ce vom realiza, pentru că ne pregătim totdeauna, elevii au adus ceara, plicurile, pecetea și au realizat chiar și sigiliul.
                                         Ce ne-a inspirat?
                                         În februarie, anul acesta, cineva a postat pe grupul Lecturiada, sper să nu greșesc, timbre cu scriitori, redirecționând totodată și linkul Romfilatelia. Văzând postarea, mi-am amintit că în luna noiembrie 2024, elevii s-au bucurat de o lecție deosebită în cadrul căreia invitata noastră, Laura Ionela Moț, muzeograf a prezentat elevilor camera unde obișnuia scriitorul Ioan Slavici să își petreacă timpul scriind precum și câteva obiecte personale care i-au aparținut: tablouri care înfățișează prietenia cu Mihai Eminescu, portrete, mașina de scris, penița cu călimară de pe birou și bineînțeles o impresionantă colecție de scrisori care îi aparținuseră scriitorului. De aici ideile noastre.
                                        Scrierea de cărți poștale, mesaje, scrisori adresate autorilor contemporani sau personajelor create de aceștia este o metoda de a reflecta la textele citite și discutate în clasă și totodată de cunoaștere temeinică a  ideilor sau versurilor în discuție.  Activitatea vizează două, chiar trei competențe deodată: elevii învață să scrie și să redacteze corect mesaje despre textul literar, despre personaj și caracteristicele acestuia, identificând modele, valori morale și trăsături pozitive de caracter și, în același timp, sunt atenți să respecte destinatarul și convențiile specifice corespondenței/ convențiile textului nonliterar precum scrisoarea sau cartea poștală. Nu în ultimul rând, ar fi de remarcat aspectul estetic al lucrărilor pentru care elevii se străduiesc și datorită armoniei tonurilor și nuanțelor plăcute.
                                       De remarcat, în textele propuse, ar fi dimensiunea ludică, morală și educativă. Ana Blandiana, cunoscută, în primul rând, ca poetă de prestigiu, îmbină cu delicatețe,  în cărțile sale pentru copii și tineri, imaginația, umorul și reflecția, reușind să transmită mesaje profunde printr-un limbaj accesibil și plin de farmec. Un exemplu remarcabil este volumul Întâmplări din grădina mea, unde plantele și animalele devin personaje cu personalitate, personificate într-un spectacol minunat și impresionant în decorul măreț al naturii. Elevii învață din aceste versuri valori precum prietenia, respectul, curajul, grija pentru natură și frumusețile create de Dumnezeu pentru noi, oamenii, libertatea de a-ți exprima trăirile interioare. Din versuri vedem cum poeta consideră natura o minune de care se apropie cu o emoție aproape mistică. Astfel, în        „ grădina cu întâmplări“ și în versurile de aici, „tot ce este firesc e miracol“,  iar contemplarea naturii  este o formă de înțelegere a miracolului acestuia.
                                      Așa cum autoarea precizează într-un interviu cu Serenela Ghițeanu, în versurile dedicate ,, vârstei inocente“,  prima temă ar fi „Natura, ca spectacol perpetuu de naștere și înviere, de defilare somptuoasă de forme, culori, sucuri și miresme, de reprezentări palpabile  în metamorfoza lor eternă, de la semințe, frunze, fructe, pârguite“  până la ofilire și moarte, ,, o exaltare poetică și existențială“. Înrudirea de natură sufletească, spirituală cu Eminescu și Blaga este evidentă.
                                     Autoarea reușește să creeze o lume simbolică, din care copiii învață lecții de viață fără a simți un accent apăsat pe morală și moralitate. Scrierile Anei Blandiana, destinate copiilor și tinerilor, sunt impregnate de o sensibilitate aparte, o privire caldă spre universul copilăriei, însă și de un spirit critic fin, care predispune cititorul la reflexivitate și introspecție. Prin intermediul versurilor cu accente ludice, poeta oferă tinerilor cititori o bună dispoziție și prilejuri de  meditație asupra lumii.
                                    O stradă cu sentimente,  parte din trilogia lui Arpagic, este o stradă actuală și oarecum de dată recentă, dintr-o „lume de basm ... modern, un microcosmos vegetal și animal plin de candoare și de umor“ , actual, care atrage copiii -cititori tocmai prin acțiunea plasată în zilele noastre. Personaje precum motanul  fenomenal ,,cam încrezut“ și care „nu-și mai încape în blană“  „doarme, toarce și visează“ în timp ce „miaună subversiv“, un fluture frumos,  „cu aripi de argint“ care „ încearcă singur/ să se surprindă ...și să se citească“ în oglindă, câteva rândunele care „dându-se-n leagăn prin aer“ ciripesc vesele, sunt locatarii simpatici și delicați de pe strada cu clădiri personificate în fel și chip și unde, precis găsim mult visatul ,, muzeu de borangic“.  
                                    În literatura pentru copii și adolescenți, Ana Blandiana rămâne o voce distinctă, capabilă să inspire generații întregi prin stilul inconfundabil, eleganța, și profunzimea ideilor sale.
                                   Revenind la demersul didactic de care pare să ne fi îndepărtat, se pot aplica și alte idei. Pentru o înțelegere de adâncime a textelor autorilor de literatură pentru copii, ar fi de remarcat câteva încercări de prelectură și postlectură, orientate spre reflecție. O activitate foarte apreciată de elevi a fost întocmirea unor scrisori către personajul Lefter Popescu din nuvela „Două loturi" de I.L. Caragiale sau adresate chiar scriitorului. Pe  plicuri au lipit timbre preluate de pe linkul Romfilatelia  sau mărci poștale create de ei înșiși în Canva cu chipurile unor autori români: Ana Blandiana, Ioana Pârvulescu, Simona Popescu, Florin Bican, Mircea Cărtărescu.  Scrisorile conțin sfaturile fiecărui elev, unii dintre ei scriind din perspectiva unui psiholog sau chiar a unui consilier financiar. Urmărind tiparul argumentativ, cu toții au oferit sfaturi valoroase. Această activitate este una foarte plăcută, recreativă și educativă și oferă elevilor posibilitatea de a învăța temeinic conținuturile vizate prin metode noi și interesante.
                                                                          
                                    Desenează-ți strada sufletului în culori luminoase și optimiste, expresie vizuală a emoțiilor. Elevii își imaginează sufletul ca o stradă pe care locuiesc sentimentele și emoțiile. Vor schița imagini/ simboluri utilizând culori diferite pentru sentimente și emoții: grădina  bucuriei, casa  speranței, fereastra încrederii, camera acceptării, colțul tristeții,  pragul pentru teamă, holul mânieie, biroul surprizelor, biblioteca admirației/ reflecției etc. Cei mai talentați vor adăuga 2-3 versuri fiecărui simbol/ imagine. Prin transpunerea abstractului într-un spațiu concret, elevii sunt introduși în textul liric precizându-se câteva trăsături esențiale ale textului (liric: dispunerea în versuri, prezența rimei, a ritmului/ muzicalității și a măsurii versurilor) și ale modului de expunere abordat (descrierea – textul abundă în substantive și adjective, imagini puternice, emoționante, artistice precum cele vizuale, introspecția adâncă și utilizarea personificării).
                                    Un elev pronunță un cuvânt care desemnează o emoție/ un sentiment, iar ceilalți descriu în 2-3 propoziții gândindu-se la emoții ca la elemente vii care aduc în memorie întâmplări trăite/ experimentate. După ce prezintă cei care doresc propozițiile scrise, se discută și se concluzionează harta mentală a cuvintelor propuse.
Pornind de la ideea unui oracol – caiet cu întrebări numerotate- care ,,circulă“ prin clasă, elevii își amintesc când și unde au văzut/ completat/ auzit despre această modalitate de ,,distracție “/ dialog între prieteni. Sunt scrise câteva întrebări – model posibile pentru un posibil oracol pe tablă precum: Care este culoarea preferată? Ce găsești interesant la colegul/ colega de bancă? Ce carte ți-a oferit un model pozitiv de comportare? Care este visul tău? Elevii completează în caietele lor întrebări după model și apoi discută în perechi răspunzând pe rând la ele.

                                                                                                  Prof. Docolin Garofița Sorina

Bibliografie:

Serenela Ghițeanu, Cartea cu delfini, Convorbiri cu Ana Blandiana, Humanitas, București, 2021

La Slavici acasă, suntem ACASĂ

În februarie, anul acesta, cineva a postat pe grupul Lecturiada, sper să nu greșesc, timbre cu scriitori, redirecționând totodată și linkul Romfilatelia. Văzând postarea, mi-am amintit că în luna noiembrie 2024, elevii s-au bucurat de o lecție deosebită în cadrul căreia invitata noastră, Laura Ionela Moț, muzeograf a prezentat elevilor camera unde obișnuia scriitorul Ioan Slavici să își petreacă timpul scriind precum și câteva obiecte personale care i-au aparținut: tablouri care înfățișează prietenia cu Mihai Eminescu, portrete, mașina de scris, penița cu călimară de pe biroul somptuos la care scria și obiecte de mobilier din Casa Memorială. De asemenea, doamna Laura a povestit elevilor despre cărțile și documentele care se află expuse în vitrine, un loc aparte ocupându-l colecția de scrisori care s-a păstrat.
Doamna Laura, muzeograful Casei Memoriale Ioan Slavici- Emil Monția, din Șiria a organizat o expoziție de scrisori din colecția Ioan Slavici a Muzeului Memorial din localitate, din cadrul Complexului Muzeal Arad. După cum ne-a povestit chiar domnia sa , aceste scrisori vor fi valorificate într-un volum ce va apărea în cursul acestui an, cu ocazia Centenarului Ioan Slavici – 100 de ani de la moartea scriitorului.
Proiectul nostru în parteneriat cu muzeul continuă și datează din 2019. Când împrejurările ne permit, călătorim la Șiria cu un autocar și vizităm live, când nu, organizăm lecții în format hibrid pentru a menține o legătură vie și nemijlocită cu scriitorul, cu opera sa valoroasă și, nu în ultimul rând, cu o doamnă muzeograf care povestește minunat captând atenția copiilor din prima până în ultima clipă a povestirii sale și care a uimit ascultătorii cu glasul său plăcut și cald, cu zâmbetul calm și prietenesc.
Astfel că, după ce elevii au mulțumit în scris, așternând fiecare câteva rânduri dedicate doamnei Laura, s-au obișnuit, încet-încet să adreseze rânduri scrise unor autori trecuți într-o lume mai puțin veselă. Și pentru ca elevii să nu rămână cu impresia că toți scriitorii sunt morți, le-am solicitat din când în când să scrie celor care se află în viață și au scris texte pentru manualele școlare.
Revenind la postarea de pe grup cu timbre și link Romfilatelia, a fost simplu și atractiv pentru elevi să printăm câteva portrete ale scriitorilor, pe care, entuziasmați, le-au decupat și apoi le-au lipit pe plicuri colorate, atașând toate acestea scrisorilor scrise de ei înșiși către scriitorii care au urmat în succesiunea lecțiilor noastre la clasă.
Nădăjduind că am răspuns solicitării dumneavoastră, vă îmbrățișăm strâns și continuăm colaborarea.

Bibliografie:
1. Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată, adnotată și tipărită de Bartolomeu Valeriu Anania, Renașterea, Cluj-Napoca, 2009
2. Dicționarul explicativ al limbii române, ediție revizuită și adăugită, Univers encicolpedic, 2016
3. Sfântul Ioan Gură de Aur, Părinţi, copii şi creşterea lor, ed. Panaghia, Colecţia Rugul Aprins, 1995

 Un proiect interesant la care elevii au lucrat împreună cu foarte mult entuziasm este proiectul educativ Fii creativ! unde, pentru a ilustra versuri create de ei înșiși, în cadrul săptămânii „Școala Altfel”, au cusut căsuțe din fetru și dantelă, paiete și mici figurine din bumbac, realizând astfel la nivelul clasei o adevărată ,,stradă cu sentimente”. Adăugând șnururi împletite din alb-roșu, casele s-au transformat în mărțișoare expresive precum locatarii lor descriși de autoarea Ana Blandiana în poezia Strada cu sentimente. Creatorii mărțișoarelor s-au simțit sensibilizați, iar bucuria de pe chipurile lor mi-a confirmat că sunt cu toții entuziasmați și foarte prietenoși. Acest proiect este realizat la clasa a -V-a , textul descriptiv literar, capitolul Pe strada mea și vizează competențe specifice de redactare precum: crearea de texte scurte, în versuri sau proză, pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate; redactarea în echipă a unui text simplu, pe o temă familiară, cu integrarea unor imagini, desene, scheme (3.1; 3.2;). În acest an elevii au ales să redacteze texte descriptive în versuri pentru a-și prezenta propria locuință exersând totodată noțiunile stilistice și de expresivitate învățate: personificarea, epitetul, repetiția, descrierea peisaj sau portret etc. Pentru crearea versurilor le-au fost sugerate diferite tipuri de strofe precum cvintetul, catrenul, terțina sau chiar acrostihul . Proiectul presupune mai multe etape: crearea textelor, ilustrarea lor cu imagini, desene, obiecte realizate de elevi, găsirea unui fragment din operele literare studiate adecvat imaginii și textului creat, fotografierea și expunerea/ discutarea lucrărilor, fie în clasă prin metoda „turul galeriei”, fie pe holul instituției.

Cartea este un prieten adevărat. În sufletul fiecăruia există o bibliotecă pe care o duce cu sine și din cărțile căreia recitește uneori, le răsfoiește, le învață, le memorează, le dă sens.
Proiectele sunt un prilej de a reflecta asupra cărților citite, de a stărui  asupra mesajelor desprinse din texte parcurse și răspund dorințelor și nevoilor educaționale ale elevilor, fiind centrate pe acestea și își propun: educarea culturală și  literară a elevilor, dezvoltarea interesului pentru carte și  lectura  individuală și  conștientă, cultivarea respectului pentru valorile culturale, literare, morale, sensibilizarea prin literatură, îmbunătățirea limbajului și  a vocabularului, consolidarea relațiilor pozitive în cadrul grupului, dezvoltarea gândirii creative și a imaginației,  valorificarea operelor prin abordarea unor fragmente semnificative, dezvoltarea interesului pentru carte ca obiect cultural.

Dezavantaje în urma discuțiilor

Itemii standardizați cu alegere duală sau multiplă sunt limitați, nu măsoară competențele creative și atitudinile elevilor ;

Itemii nu sunt în concordanță cu cei specifici Evaluării Naționale;
Deși interesante, exercițiile sunt irelevante ;
Dezinteresul elevilor față de această testare este cauzat de absența notelor ;
Anexele tip raport în care sunt prezentate rezultatele pentru toți elevii din același an școlar și din aceeași clasă, pe secțiuni, global, fără a fi precizate rezultatele în mod individual, la nivel de elev și fără ca aceste rezultate să ajungă, în anumite unități, la profesorul care predă la clasă .
Modalitatea de calcul al punctajului obținut este diferită de cea aplicată la clasă.

    Concluzii
    Evaluarea continuă, adaptată nevoilor actuale, este soluția și cheia pentru o educație performantă. Scopul evaluării este dezvoltarea competențelor necesare pentru succesul viitor al elevilor.
   Sunt apreciați profesorii deschiși la metode moderne, competenți, implicați și creativi, care își evaluează constant impactul asupra elevilor și care mențin colaborarea cu părinții pentru reducerea disensiunilor dintre școală și familie, cultivând un dialog eficient și de durată.

Bibliografie:
1. Ghidul metodologic pentru aplicarea programelor școlare la disciplinele din Aria curriculară Limbă și comunicare, Învățământ gimnazial, Editura Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, București, 2023
2. Florentina Sâmihăian, O didactică a limbii și literaturii române, Provocări actuale pentru profesor și elev, Art educațional, 2014