Să identifice diferențele dintre fapte și opinii în textele jurnalistice;

Să recunoască tehnici de influențare și manipulare folosite în mass-media;

Să compare surse diferite de informare și să evalueze credibilitatea acestora;

Să redacteze un text informativ echilibrat și corect din punct de vedere etic și jurnalistic.

Prin această activitate, elevii au dobândit instrumente pentru a naviga mai responsabil și conștient în spațiul media, un pas esențial în formarea lor ca cetățeni informați.
Activitatea s-a desfășurat în contextul orei de limba și literatura română, la clasa a IX-a, în cadrul unei unități tematice dedicate textului nonliterar. A fost integrată în programa școlară, dar a avut și o componentă transdisciplinară, vizând competențe de educație media și gândire critică. De asemenea, activitatea a fost parte dintr-un proiect mai amplu dedicat educației pentru cetățenie activă, desfășurat în parteneriat cu biblioteca școlii și un ONG local care promovează alfabetizarea media în rândul adolescenților.
Am folosit metode interactive și centrate pe elevi, precum:
Analiza comparativă: elevii au lucrat în grupuri pentru a compara două articole despre același eveniment, din surse diferite;

Dezbaterea: am organizat o discuție ghidată despre manipulare, bias și credibilitate în presă;

Jurnalist pentru o zi: elevii au redactat propria știre, aplicând criteriile unei informări corecte;

Gândirea critică: prin întrebări de tip „Ce, cum, de ce?”, elevii au fost încurajați să analizeze intenția și impactul mesajului media;

Fișe de lucru și organizatori grafici: pentru a structura informațiile și a sprijini înțelegerea.

Activitățile au fost dinamice, cu accent pe colaborare, reflecție și aplicare practică a cunoștințelor.