<?xml version='1.0'?>

<rss version="2.0" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:georss="http://www.georss.org/georss"  >
	<channel>
		<title><![CDATA[iTeach: Blog Georgeta-Mihaela Popescu]]></title>
		<link>https://iteach.ro:443/pg/blog/georgeta.popescu2/archive/1659301200/1661979600?view=rss</link>
				
	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/georgeta.popescu2/read/120783/culoarea-unei-stele-cazatoare</guid>
	  <pubDate>Mon, 15 Aug 2022 16:20:52 +0300</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/georgeta.popescu2/read/120783/culoarea-unei-stele-cazatoare</link>
	  <title><![CDATA[Culoarea unei stele căzătoare]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>Semințele vieții pe Pământ? Poate…<br />
Oricine privește cerul într-o noapte senină, poate fi martorul unui cunoscut fenomen luminos, numit în popor "stea căzătoare". Astfel, la un anumit moment, se iveste pe cer un punct luminos, ca o stea, ce pare că se desprinde de pe bolta cerească deplasîndu-se cu mare viteza vreme de cîteva clipe, după care se stinge.<br />
Într-un singur an se înregistreaza aproape 4 miliarde de astfel de "stele cazatoare"! Ele sunt de fapt corpuri minuscule, ce nu depasesc de regulă câteva grame, fiind corpurile cele mai numeroase din sistemul nostru solar și care circula în jurul Soarelui, având traiectorii distincte. În mersul lor, aceste corpuri întâlnesc Pământul și pătrund cu mare viteza în atmosfera terestră, dând naștere la respectivul fenomen luminos, denumit meteor, corpul cosmic numindu-se meteorit.<br />
Meteoriții sunt obiecte de proveniență spatială ajunse pe suprafața Pământului ca urmare a arderii incomplete în atmosferă a meteoriților; bucăți de diverse dimensiuni de fier și rocă, rezultate în special în urma coliziunii dintre asteroizi.<br />
Culoarea luminii pe care o produc meteoriții depinde de compoziția lor chimică.<br />
Diferitele chimicale din meteoriți produc culori diferite pe măsură ce ard în timp ce intră în atmosfera Pământului.<br />
lată exemple ale căror element chimic provoacă o anumită culoare:<br />
       Portocaliu-galben — sodiu;<br />
       Galben — fier;<br />
       Albastru-verde — magneziu;<br />
       Violeta — calciu;<br />
       Roșu — azot atmosferic și oxigen.<br />
S-a descoperit că viteza cu care meteoritul intră în atmosfera Pământului poate afecta și culoarea. Cu cât un meteorit se mișcă mai repede, cu atât culoarea poate apărea mai intensă.<br />
Există o categorie interesanta a acestor meteoriți, curenții meteoritici, cei care dau naștere la "ploile de stele".Dacă dimensiunile lor sunt mari, meteoriții provoacă fenomene luminoase deosebite, cunoscute sub numele de bolizi.<br />
La înălțimea de 2000-3000 kilometri de suprafața Terrei, corpurile meteoritice pătrund în straturile superioare ale atmosferei, extrem de rarefiate. Atingind treptat regiunile dense ale atmosferei, frecarea cu mediul gazos al acesteia devine extrem de intensă. Atât corpul meteoritic, cât și aerul din jurul său, încep să se încingă.</p>
<p>Comprimarea puternică a particulelor de aer din fața meteoritului, ce nu au timpul necesar să se dea la o parte, formează o adevărată pernă de aer. La inaltimea de 100 kilometri temperatura suprafetei corpului ajunge la 2000oC, iar perna de aer din fața sa, datorită  presiunii mari, ajunge la temperaturi de mii și zeci de mii de grade. Are loc o evaporare intensă, corpul consumându-se rapid. Particulele de aer, amestecate cu materia meteorică evaporată și  ionizată, formează o sfera incandescentă, vizibila de pe Pamânt. La altitudinea de 50-70 kilometri cea mai mare parte a materiei meteoritului este evaporată și pulverizată. Fenomenul luminos dureaza între citeva fracțiuni de secundă si câteva minute.<br />
O frumoasă legendă referitoare la meteoriți a fost prezentată de ilustrul popularizator al astronomiei în țara noastră, Victor Anestin. În lucrarea sa  "Cometele, eclipsele și bolizii ce s-au observat în România intre 1386 si 1853" (Bucuresti 1912), el scria: "în privința bolizilor e interesant să-i punem în legatura cu o credinta foarte răspândită în poporul nostru asupra «deschiderii cerului». Astfel, poporul nostru crede ca în noaptea de Bobotează  și în noaptea de Sfântul Andrei se deschide cerul.<br />
 Nu se putea ca această credință să nu-și aiba izvorul in vreun fenomen astronomic și singurul fenomen care ar putea tălmăcii aceasta credintă în deschiderea cerurilor este numai apariția bolizilor".</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Georgeta-Mihaela Popescu</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/georgeta.popescu2/read/120410/pretutindeni-fizica</guid>
	  <pubDate>Thu, 04 Aug 2022 14:21:54 +0300</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/georgeta.popescu2/read/120410/pretutindeni-fizica</link>
	  <title><![CDATA[Pretutindeni, Fizica]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>Omul este ființa care a creat, a inventat fizica și alte științe, descoperind prin experimente și dovedind ceea ce a conceput.<br />
În viața de zi cu zi, întâlnim pretutindeni situații fie din natura, fie legate de fizică.<br />
Atracția spre cunoaștere, în timp, a determinat ca omul contemporan să se îndepărteze treptat, tot mai mult de natură, creând astfel un dezechilibru structural în ființa lui. Orașul cu toate atracțiile lui vremelnice, restaurante, baruri, supermarketuri, a pus stăpânire pe omul dornic de relaxare prin descoperiri și experimente.<br />
Și ne punem anumite întrebări, zilnic, la o anumită vârstă... De ce ne deplasăm în sensul opus, când suntem într-un autoturism în mișcare?<br />
De ce Pământul atrage lucrurile lăsate libere?<br />
De ce oamenii destramă natura, știind că ea ne oferă lucruri frumoase ?<br />
Încă din cele mai vechi timpuri, omul a trăit într-o strânsă legătură cu natura și științele în general și tot ce ii oferă acestea. De exemplu, ne întâlnim cu anumite noțiuni care ne ușurează munca de zi cu zi, cum ar fi aflarea volumului, știind densitatea și masa, aflarea distantei, știind timpul și viteza deplasării și alte formule sau noțiuni fizice.<br />
Werner Heisenberg, unul dintre marii mentori ai fizicii cuantice, afirma că „cel mai neînsemnat<br />
gând 💭 ajunge până la cel mai îndepărtat colt de univers...”<br />
Pe de altă parte, știm acum, că trăim într-o lume interconectată, că orice acțiune exercitată<br />
într-un punct, se reflectă asupra altei acțiuni. Orice gând este mai întâi o emisie de câmp energetic și informațional. Prin efectul său fizic de propagare, în spațiu va avea un efect pozitiv sau nociv asupra celor cu care suntem în consonanță, bună sau rea.<br />
Fizica a fost inventată și de către Arhimede, să nu uităm de „evrica!”... Einstein a fost numit părintele fizicii moderne...și câți fizicieni sunt „prietenii” olimpicilor noștri!<br />
Tehnologia a luat o amploare, după părerea mea și cu efecte pozitive și negative...Printre<br />
efectele pozitive pot spune că de actualitate este prezența în viața fiecăruia dintre noi a  internetului, al telefonului, putem afla multe lucruri pe care nu le știam...putem comunica mai ușor!<br />
Ei bine, printre efectele negative pot spune că oamenii sunt mult prea ocupați de această tehnologie și neglijează natura, că mulți dintre copiii noștri sunt foarte atrași de telefoane, nu mai descoperă natura și frumusețile ei. Mai cunosc acum jocurile copilăriei noastre?<br />
Prin aceste demonstrații, fizica este în strânsă legatură, în primul rând cu natura și apoi cu omul!<br />
Dascăl fiind, mă străduiesc ca Fizica să devină „prietena” elevilor mei, să îi atragă prin descoperiri, să experimenteze ce alții au conceput prin noțiunile lor științifice.</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Georgeta-Mihaela Popescu</dc:creator>
	  	  	</item>
	</channel>
</rss>