Actuala generație este dependentă de tehnologie și pandemia, fără să vrea, a venit în întâmpinarea acestei dobândite nevoi. Profesorii au descoperit și lucruri uimitoare, prin propria autoperfecționare, din numeroasele tutoriale care au venit spre ajutorul lor. Pe această cale mulțumesc tuturor binevoitorilor care ne-au deschis această cale spre a face orele colorate în această dramatică perioadă.
             Am învățat  din tutoriale cum să realizez cărți electronice, cu imagini dinamice, cum să creezi diferite joculețe pentru ca elevii să înțeleagă mai bine noțiuni, fenomene, procese. Elevii au putut viziona filmulețe cu experimente care nu pot fi făcute la oră pentru că necesită materiale costisitoare, timp. Bineînțeles că nu se poate niciodată înlocui sala de clasă cu privitul activ pe dispozitive, dar nu stăm pe loc. Mintea noastră este în continuă mișcare prin diversitatea acestor aplicații prin care se creează conexiuni neuronale pentru a exista, a se dezvolta. Unii elevi și-au adus aminte de copilărie, rezolvând și creând puzzle, alții au început să rezolve teme, editând paginile și rezolvând exerciții fără a mai pierde timpul scriind. Ce-i drept, nimic nu se compară cu scrisul de mână, dar când ai n teme, poți să le rezolvi într-un timp mai scurt pentru a avea posibilitatea și de a te relaxa. Cei mai mulți și-au găsit mulțumirea prin rezolvarea unor exerciții, la care feedbackul era imediat.
            Chiar dacă pentru profesori volumul de lucru s-a dublat, triplat, nimic nu se compară cu bucuria  elevilor de a aștepta cu nerăbdare noua lecție. Nici nu postez bine pe classroom lecția următoare, pentru că îmi iau toate măsurile să nu am surpriza de a rămâne fără internet, sau alte probleme tehnice, că deja mă anunță că de-abia așteaptă să-mi prezinte tema. Mă bucură mult faptul că le pot stârni curiozitatea de a căuta, de a descoperi lucruri noi! Cred că rolul profesorului nu mai este de a veni în fața elevilor spre a-și ține discursul, ci de a le facilita determinarea de a căuta, de a descoperi elevii înșiși lucruri noi. Din păcate, mai există astfel de mentalitate, dar societatea s-a schimbat. Nu mai sunt generațiile care să te asculte dacă nu le insufli această atitudine de a-i face pe elevi să te asculte. Aceste generații sunt bombardate de informații, de aceea tu ca profesor trebuie să le stârnești curiozitatea de a-și găsi cunoștințele precum un puzzle.
            Orele suplimentare din fața calculatorului îmi sunt recompensate doar cu mulțumirea sufletească a acestor scumpi copii! Pozele vorbesc de la sine. Sincer, dacă aș avea prin minune bucuria reîncarnării unei noi vieți, sigur, fără ezitare m-aș face profesor.

          Ca să nu regret ceea ce Petre Țuțea mărturisea: "Mi-ar fi plăcut sa fiu profesor. Profesorul este fabricant de oameni. Profesorul se aseamănă cu un tâmplar care ia un lemn murdar din noroi, îl spală și face mobila de lux."

        VA MULTUMESC.