Dinamica normei lingvistice

Gheorghița ClipicioiuLiceul Energetic, Târgu-Jiu (Gorj)16 feb. 2021

E cunoscut că românii se pricep la orice și au o plăcere teribilă de a-i corecta pe alții, dar aproape niciodată pe ei înșiși.
Profesorilor de română le revine, totuși, această sarcină, deși sunt din ce în ce mai sufocați de manualele stufoase și de programele încărcate și mereu în schimbare și nu mai au timp să se ocupe de formarea, la elevi, a deprinderilor unei exprimări orale și scrise corecte, cursive sau chiar expresive.
Trebuie să creăm stări conversaționale, să-i provocăm pe elevi la dialog, să le oferim modele pentru diferite tipuri de exprimare, să actualizăm mereu cunoștințele proprii referitoare la NORMELE LIMBII LITERARE, dar și la însușirea corectă a unor neologisme recente de strictă necesitate, cum ar fi, de pildă, cele din domeniul computațional.
În Notă asupra ediției DOOM 2 suntem invitați să ne exprimăm opiniile “în vederea îmbunătățirii lucrării, prin excelență perfectibile” (p.XVII).
Înțelegem că noua ediție va ține cont de părerea noastră....
Autoarea lucrării Instantanee lingvistice, profesor Cecilia Căpățână, se întreabă dacă n-ar fi fost mult mai potrivit să ne fi exprimat opinia înainte de apariția lucrării.
“Era preferabil ca soluțiile alese să se bazeze atât pe o testare națională, cât și pe o dezbatere, a cazurilor litigioase, de către specialiști”, precizeaz[ dumneaei.
Cuvintele recente sunt o realitate pe care un astfel de dicționar are obligația să le înregistreze.
Cei care le folosesc (și care- ne place sau nu-sunt din ce în ce mai numeroși) așteptau ca Dicționarul să le ofere indicații ortoepice, ortografice ți morfologice pentru o corectă utilizare a acestora.
Includerea în acest dicționar a circa 2500 de astfel de cuvinte reprezintă un succes.
SOLUȚIILE date în în privința acestora-MAI PUȚIN!!!
Ni se recomandă ataşarea fără cratimă a articolului sau a desinenţei la împrumuturile — chiar neadaptate sub alte aspecte terminate în litere din alfabetul limbii române pronunţate ca limba română: boardul, boarduri; clickul, clickuri; trendul, trenduri" (p. XLII).
Această recomandare e, de fapt, o excepţie la norma potrivit căreia „articolul hotărât enclitic sau desinenţa" se leagă prin cratimă de „împrumuturile şi numele de locuri a căror finală prezintă deosebiri între scriere şi pronunţare: acquis-ul; bleu-ul; Bruxelles-ul; dandy-ul, pl. art. dandy-i (nu dandi, pl. art. dandy-i); show-ul, show-uri" (ibidem).
Credem că cele două moduri de ataşare a articolului botărât sau a desinenţei creează, fără să fi fost nevoie, o dificultate suplimentară utilizatorului.
Acesta trebuie, aşadar, să distingă între litera finală pronunţată ca în română şi litera finală nepronunţată sau pronunţată altfel decât în română, pentru a putea ataşa corect, direct sau cu cratimă, articolul hotărât de singular şi desinenţa de plural. Mai simplu şi coerent totodată era ca scrierea acestor_forme să nu depindă de finala cuvântului şi să se realizeze — aşa cum româna literară actuală, in varianta scrisă, atestă — prin ataşare cu cratimă.
Exemplu: e-mail, casting, chat, click, cow-boy, dealer, derby, manager, mouse, week-end, caffe-frappe!
În rândul vorbitorilor instruiţi, se manifestă, cum e şi firesc, tendinţa conservării pronunţiei din limba-sursă.
În rândul celorlalţi vorbitori, cuvântul nou este rostit mai mult sau mai puţin diferit de pronunţia originală, prin înlocuirea unor sunete inexistente în română cu altele care par asemănătoare. Aşa se intâmplă, mai ales în cazul unor cuvinte ca: attachement, banner, Big Brother (dicţionarul însuşi consfinţeşte pronunţia incultă „big brazăr", în absenţa semnelor de transcriere ştiinţifică), body-guard, cash, chat, Chicago,, management, jacuzzi,, username, voucher, dintre care unele nu sunt înregistrate.
“Semnalez absenţa nemotivată din DOOM2 a unor neologisme frecvent utilizate ca: angajator, anticipat, antivirus, apelabil, armonizant, attachement, audiotext, autoapreciere, autocasetofon, autoimpus, autoperfecţiona, autopeifecţionare, autostăpânire, bodypainting, browser, bugetat, cenaclist, check-in, clementină, contramanifest, a (se) decabla, decablare, decablat, destabilizat, detensionat, devirusat, a downloada, emanat, eurosceptic, a falimenta,, feliat, floppy, folder, gestantă, grant, hands-free, hardist, implementat, impresarial, info, promo, karaoke, liberalizat, listat, manageriat, pedist, penelist, pesedist, pizzar, plastifiat, printer, printare, printat, radicalitate, raţionalizat, romgleză, sancţionabil, scanner, setare, setat,, sponsorizat, sponsorizator, torsionat, tupeist, username, vocalist, voucher, website etc. “
În Notă asupra ediției autoarele Dicţionarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române precizează că “am corectat unele erori şi am modificat o serie de recomandări DOOM1 privind scrierea şi/ sau pronunţarea formei-tip a cuvinte sau unele forme flexionare, admitând unele variante literare libere şi eliminând altele : ind.prez.3 absolvă, nu şi absolveşte; accentuările antic/ antic; singular cârnat, nu cârnaţ; pl. cireşi/ cireşe (fructe), cleşti, nu compleu (costum), diferit de complet; ind. prez. 3 decernează, nu şi decernă; emisie, cu alt sens decât emisiune; grafia filozof/filosof, a fonda, nu a funda; frecţie, cu alt sens decât fricţiune, (ei) miros, nu miroase; niciun; odată ce; odată cu, pricomigdală etc." (DOOM2, p. XV).
Trebuie să recunoaştem că admiterea unor variante și eliminarea altora sunt operaţiuni dificile, întrucât presupun, de o parte, legiferarea unor alternative şi, pe de altă parte, anularea statutului de normă.
Ideală este rezolvarea unitară, consecventă a tuturor problemelor, dar, şi în materie ortografie, ortoepie şi morfologie, există perioade de tranziție, prin urmare, chiar şi un dicţionar normativ academic al unei asemenea etape va trebui să înregistreze variantele în uz.
Bibliografie:
CĂPĂȚÂNĂ, CECILIA, Instantanee Lingvistice, Editura Srisul Românesc, Fundația Editura, Craiova,2009