La modul general, cadrul didactic trebuie sa stie care sunt caracteristicile psihologice ale varstei elevilor de la clasa. In functie de acestea va sti care este stadiul de dezvoltare a elevilor (conform teoriei lui Piaget), prin urmare care este tipul gandirii acestora. Pornind de la aceasta incadrare initiala isi va adapta stilul de predare, accesibilizand continuturile, utilizand anumite materiale didactice, anumite metode de predare si va avea anumite asteptari de la elevi.
                       Cunoasterea psihologica a elevului furnizeaza date despre capacitatile cognitive: perceptive, atentie, memorie, imaginative, gandire, limbaj, trasaturile temperamentale, trasaturile de caracter.
                       Elevul in clasa pregatitoare se afla intr-o perioada de tranzitii pe multiple planuri: cognitive, afectiv, social. Asa cum se mentioneaza in suportul de curs, la aceasta varsta se vorbeste despre noi nivele de dezvoltare a proceselor si mecanismelor psihice.
                       Adaptarea copilului la mediul scolar depinde de cunoasterea psihologica a acestuia. Ignorarea caracteristicilor specifice varstei scolarului mic creeaza situatii in care acesta devine vulnerabil.
                       La clasa pregatitoare, cadrul didactic trebuie sa tina seama de nevoile specifice acestei varste: nevoia de securitate, nevoia de miscare, nevoia de joc fiind doar cateva. Gandirea critica, dominanta la inceputul acestei varste solicita mult material didactic concret, stimuli si activitati variate, cunoasterea nemijlocita a unor obiecte si fenomene si un mediu atractiv si adaptat activitatilor propuse.
                        Nu se poate vorbi despre cunoasterea psihologica a elevului din clasa pregatitoare fara abordarea aspectelor legate de dezvoltarea vorbirii si a eventualelor probleme caracteristice acestei varste.
                         In aceeasi masura este importanta aprecierea capacitatii de concentrare, de memorare, de dozare a efortului, de inter- si intrarelationare a elevului de la clasa pregatitoare. Sa nu uitam ca unii elevi sunt usor de distras, obosesc usor, mai ales in cadrul activitatilor motrice( de exemplu la scriere datorita faptului ca muschii fini ai mainii nu sunt complet dezvoltati).
                         Daca unii elevi din clasa pregatitoare sunt usor adaptabili la clasa de elevi, altii nu au o conduita constanta, nu si-au insusit deprinderile de comportare civilizata sau le aplica numai fata de adulti. La aceasta varsta se dezvolta empatia. Tot acum traiesc intens emotiile, critica si lauda deopotriva. De aceea este importanta incurajarea exprimarii si a gestionarii emotiilor si a starilor afective, fara neglijarea acestora de catre cadrul didactic. Atunci cand nu isi pot exprima emotiile ei le transfera, prin joc, papusilor si personajelor interpretate in jocurile de rol sau dramatizari.
                       Cunoasterea psihologica a elevului in clasa pregatitoare permite anticiparea unor dezvoltari (Zona Proximei Dezvoltari – L. Vigotski) a acestuia. Astfel, copilul se va adapta mai usor activitatilor viitoare, fara constrangerile stadialitatii respective.
                        In concluzie, cunoasterea psihologica a elevului, indeosebi a celui de la clasa pregatitoare, este necesara pentru stabilirea strategiilor de actiune, a activitatilor educationale in clasa, dar si pentru modul de intelegere a elevilor – pentru obtinerea rezultatelor optime.