Condiții de participare:

Elevi din ciclul primar/gimanazial/liceal

 Cadre didactice

Secțiuni:
S1_Creații tehnoloice/abilități practice: colaje 2D și 3D, decorațiuni, machete din diverse materiale reciclabile (carton, hârtie,textile, plastice, naturale, etc)
S2_Creațiiartistico-plastice/arte vizuale: desene, pictură, grafică (acuarelă, tempera, creion, cărbune, ceracolor,etc)
S3_Creații literare:  eseuri, poezii, acrostihuri, rebusuri, in limba română sau engleză
S4_Secțiune cadre didactice:  poezii, acrostihuri, eseuri, referate, articole de specialitate, proiecte didactice, proiecte educative, proiecte extrașcolare, activități extrașcolare,  fișe de lucru, alte  exemple de bune practice din diverse proiecte Erasmus+, eTwinning, transfrontaliere, metode innovative implementate la clasă sau softuri educaționaleutilizate ăn procesul de predare-învățare-evaluare, etc.

Link-ul pentru înscriere (conține Fișa de înscriere ,  Acordul de parteneriat _opțional și Regulamentul concursului):
https://forms.gle/77wBcw1bTocVHy1f7

Data limită de primire a lucrărilor, prin poștă sau curierat, este 30 iunie 2026, la  adresa:
Palatul Copiilor „Adrian Băran” str.Eugen Ionescu, Nr.3, Slatina, Cod postal: 230126, Jud Olt cu mențiunea: „Penrtru Concursul Bricolaje marine ”

Certificare:  Pentru elevi se vor acorda premiile I, II, III, Mențiune, pe categorii de vârstă
Pentru cadrele didactice se vor acorda: adeverință coordonator de echipaj, adeverință de publicare articol in Ghidul de bune practice cu ISBN
      Vă așteptăm cu entuziasm și idei frumoase!

Inspired by the founding ideals of the European Union and the metaphor of a musical symphony, the project invites students to explore Europe’s past, understand its present and imagine its future.

Structured in three main movements, the project promotes a transdisciplinary approach, connecting History, Geography, Arts, Music, Languages, ICT, Citizenship, Science, and Sustainability. Through active and collaborative learning strategies, students worked in both local teams and international groups to investigate European roots, reflect on shared values and address future challenges.

Throughout the project, learners were engaged in debates, storytelling, multimedia production, artistic creation, and digital collaboration. By combining historical inquiry, cultural expression and forward-looking reflection, the project aims to strengthen students’ sense of European identity, active citizenship and intercultural understanding, while developing communication and digital skills in an authentic international context.

The main objectives of the project are to:
• Develop students’ historical awareness of life in European countries before joining the European Union.
• Promote reflection on European values such as democracy, peace, solidarity, inclusion and human rights.
• Foster intercultural dialogue and collaboration through transnational teamwork.
• Improve students’ communication skills in English in authentic contexts.
• Enhance digital literacy through the creation of multimedia products.
• Encourage active citizenship by engaging students in discussions about Europe’s future challenges.
• Support creativity and self-expression through artistic and musical activities.

Lucrând în 2 grupuri internaționale, copiii explorează fascinanta lume a matematicii decorând literele cu forme geometrice, modele creative și culori simbolice, colaborând cu parteneri din diferite țări pentru a construi împreună „comoara matematică”. 🌍🤝

🎨 Rezultatele finale vor include:
🔢 două mesaje complet decorate
📐 reprezentarea formelor geometrice și a conceptelor matematice
💡 integrarea temei proiectului „Misterul comorii matematice”
🖼️ postere colaborative publicate pe TwinBoard
🎥 un scurt videoclip care surprinde procesul de lucru și creațiile finale  https://youtu.be/3rgZHzQjoyk?si=xk68cb39sF14EWIL

Prin această activitate, elevii își dezvoltă gândirea logică, creativitatea și competențele de colaborare internațională, transformând matematica într-o experiență distractivă, artistică și memorabilă. ✨

eTwinning înseamnă mai mult decât proiecte – înseamnă conexiuni, prietenii și experiențe de neuitat!

Lucrând în 3 grupuri internaționale, copiii vor decora litere folosind materiale naturale și elemente sezoniere, colaborând cu parteneri din diferite țări pentru a crea o hartă colectivă a anotimpurilor și pentru a împărtăși idei despre anotimpul lor preferat.

Rezultatele finale vor include:

- 🍃 trei mesaje complet decorate
- 🌈 reprezentarea tuturor anotimpurilor
- 📚 integrarea temei proiectului „Misterul anotimpurilor lipsă”
- 🖼️ postere colective publicate pe TwinBoard
-🎥 un scurt videoclip care prezintă procesul de lucru în echipă și creațiile finale  https://youtu.be/ImtP6JAWnKU?si=X6vHjOMSFOOr9egX

Prin intermediul acestei activități, elevii își dezvoltă creativitatea, vocabularul și abilitățile de colaborare internațională, transformând învățarea într-o experiență magică și memorabilă! ✨

eTwinning înseamnă mai mult decât proiecte – înseamnă conexiuni, prietenii și experiențe de neuitat!

In contemporary education, electronic magazines have become valuable tools for promoting creativity, communication, collaboration, and academic achievement. One relevant example is the electronic magazine Focus on Education, a publication that reflects the educational experiences, achievements, and perspectives of both the coordinating teacher and the sixteen students involved in the international learning activities of the Erasmus project 2025-1-RO01-KA121-SCH-000321135. More than a simple collection of articles, the magazine represents a dynamic educational platform that encourages intercultural dialogue, environmental awareness, and active participation in school life.

Focus on Education highlights the educational impact of the Erasmus+ mobility project hosted by Varnenska Morska Gimnazia “Sv. Nikolai Chudotvorec” in Varna, Bulgaria. Through a wide variety of articles, the magazine illustrates how education can extend far beyond the traditional classroom and become a transformative experience based on real-life learning, collaboration, and personal development.

One of the greatest strengths of the magazine is its ability to give students a voice. The articles included in this edition present authentic reflections on sustainability, environmental protection, teamwork, intercultural communication, and social responsibility. The students describe how participating in activities such as beach clean-ups, ecological workshops, digital laboratories, and collaborative projects helped them develop not only academic knowledge, but also essential life skills such as critical thinking, communication, adaptability, and civic engagement.

At the same time, Focus on Education demonstrates the importance of experiential learning. The contributors repeatedly emphasize that direct participation in practical activities had a stronger impact on them than theoretical instruction alone. Whether observing marine pollution, collaborating with international peers, or exploring modern educational technologies such as VR laboratories and digital simulations, the students learned through action, reflection, and interaction.

Another remarkable aspect of the magazine is its promotion of European values and intercultural understanding. Our Erasmus+ mobility created opportunities for Romanian and Bulgarian students to work together, exchange ideas, and discover cultural similarities and differences in a respectful and collaborative environment. These experiences contributed to the development of tolerance, empathy, and open-mindedness, qualities that are increasingly important in today’s globalized society.

Furthermore, the electronic format of the magazine increases accessibility and encourages digital literacy. The students become not only readers, but also creators of educational content. Through writing, editing, and publishing articles, the participants improved their digital competences and developed confidence in expressing their ideas publicly and academically. The magazine therefore becomes both an educational product and a learning process in itself.

The environmental dimension of the publication is equally significant. Many articles focus on sustainability, marine pollution, ecological responsibility, and the importance of protecting natural resources. By presenting these topics through personal experiences and reflections, Focus on Education transforms environmental education into something meaningful, relatable, and motivating for young readers.

In conclusion, Focus on Education is a reflection of modern, student-centred education based on collaboration, inclusion, sustainability, and European cooperation. It successfully combines academic learning with personal development and demonstrates how international educational projects can inspire young people to become responsible citizens, active learners, and environmentally conscious individuals. Through its diverse articles and authentic voices, the magazine promotes not only educational excellence, but also the values necessary for building a more sustainable and interconnected future.

The contents reflect the views only of the author, and the National Agency and European Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.

• aplicare,
• analiză,
• evaluarea critică a informației.
• Alfabetizare funcțională (analiză de text și date): Textele din scenariu, graficele sau tabelele nu sunt citite pentru reproducere, ci pentru extragerea de sens structural

Elevii nu mai „învață pentru lecție”, ci folosesc informația ca pe o resursă necesară pentru rezolvarea unei crize sau a unui mister. Curiozitatea și nevoia naturală de rezolvare devin motorul învățării.
În practică, Mystery Game-ul funcționează excelent în abordări de tip Inquiry-Based Learning și poate susține foarte bine momentul de „Realizare a sensului”.
Structura jocului este esențială. Eu folosesc de regulă acest blueprint:

1. Ancora narativă și rolurile-Elevii primesc o situație-problemă autentică și un rol clar (detectiv, analist, investigator etc.)
2. Obiectivul investigației-Trebuie formulată o întrebare centrală care poate fi rezolvată doar prin înțelegerea conținutului disciplinar.
3. Probele (A–E)-Informația științifică este fragmentată în indicii analizate progresiv:
4. Suspecții / ipotezele-Elevii primesc 5 explicații posibile:una corectă, celelalte bazate pe concepții greșite frecvente sau adevăruri parțiale.
5. Verdictul argumentat;Nu este suficient „să ghicească”. Trebuie să elimine ipotezele folosind probele.

Aceste jocuri pot funcționa și fără cunoștințe prealabile solide, dacă există scaffolding logic bun și progresie inductivă clară. Practic, elevul construiește sensul pe parcursul investigației.
Cum creez rapid astfel de materiale cu AI:
Blueprint digital:
1. Încarc materiale teoretice (pdf.ppt) în CLAUDE ( sauîîi cer lui CLAUDE un research despre tema abordată)
2. Folosesc un prompt de tip:
“Using only the sources, build a Case File quiz around my learning goal. Students play detective. Give me: a 3-sentence mystery scenario solvable only by understanding the goal, 5 pieces of evidence pulled from the sources,5 suspect statements (1 correct, 4 misconceptions).Reading level: [YEAR LEVEL]. Pot solicita 3-4 mistery game pentru aceeași fișă de lucru)
3. Duc rezultatul  în NotebookLM.
4. Generez apoi un slide deck - o fișă de lucru în stil Mystery Game, cu un stil personalizat in functie de continut.
Rezultatul?
10 -15   minute profesorul  nu mai „predă”. Jocul conduce învățarea, iar elevii construiesc singuri conexiunile conceptuale.
Clik aici pentru a vizualiza 3  exemple de Mystery Game folosite la clasă.

• Un test de diagnoză inițială care  identifică lacunele și preconcepțiile pe care le aduc în clasă.
• Un sondaj pre-concept, care va fi aplicat din nou la finalul unității pentru a măsura schimbarea conceptuală reală —diferența dintre ce credea elevul înainte și ce înțelege după.

În timpul predării — în fiecare oră
Evaluarea formativă nu se întâmplă la sfârșit de unitate. Se întâmplă în fiecare lecție, în timp real. Un profesor care monitorizează înțelegerea elevilor are nevoie de:

•  Verificări rapide tip grilă
• o întrebări calibrate pe erorile logice frecvente, nu pe variante aleatoare.
• o sarcini scurte, pe trei niveluri de dificultate, care dau feedback  imediat
• evaluări Adevărat/Fals cu justificare — afirmații deliberat ambigue care forțează argumentarea, nu memorarea.
• Exit Ticket —  întrebări esențiale pentru ultimele 5 minute ale orei: ce a fost clar, o problemă aplicată direct, autoevaluarea efortului. Îți
• Fișa de observație — un instrument pentru tine, ca profesor, cu 10–12 comportamente observabile specifice activității, cu scala completă și întrebări de debriefing.

Cinci instrumente per lecție. Sau măcar câteva dintre ele, în funcție de zi.

Când elevii nu sunt toți la același nivel
Nici o clasă nu e omogenă. Și asta înseamnă că același instrument nu funcționează pentru toți. Ai nevoie de:

• • Un test diferențiat pe trei niveluri — același concept, trei versiuni: cu suport și scaffolding pentru cei care au nevoie, standard pentru nivelul țintă, cu extensie pentru cei avansați. Toți elevii sunt evaluați, nimeni nu e exclus, nimeni nu e plafonat.
• • Un ghid de evaluare orală eșalonată -un dialog structurat progresiv, nu o evaluare liberă care îi dezavantajează.
• • Carduri de extensie pentru elevii avansați care termină repede și se plictisesc — sarcini independente care cer conexiuni interdisciplinare, inovație sau gândire etică.

Patru instrumente în plus, doar pentru că elevii sunt diferiți.

Când vrei ca elevii să-și cunoască propriul progres
Evaluarea nu se termină cu nota profesorului. Dacă ne dorim  elevi care știu să învețe singuri, avem nevoie și de:

• • fișă de autoevaluare cu trei niveluri vizuale de înțelegere — verde, galben, roșu — și două întrebări de reflecție finală.
• • Un protocol de peer review structurat, cu reguli clare, cronologie detaliată și o mini-rubrică cu criterii specifice. Nu „e bine" sau „poți îmbunătăți" — ci feedback real, antrenat.
• • Întrebării de gândire de ordin superior — care nu au răspuns da/nu și care cer conexiuni non-evidente între discipline.
• • Întrebări  de reflecție pentru portofoliu — organizate pe trei direcții: privirea înapoi, privirea în prezent, privirea înainte. Ca portofoliul să fie mai mult decât un dosar de hârtii.

Alte patru instrumente, de data asta construite pentru elev, nu pentru profesor.

La finalul unității — testul și proiectarea
Și după toate acestea, mai vine evaluarea sumativă. Care înseamnă:

• Un prompt de eseu argumentativ cu rubrică de evaluare — cu descriptori comportamentali specifici
• Un test sumativ complet, calibrat taxonomic, cu trei niveluri de complexitate: baza cu itemi obiectivi, mijlocul cu aplicare, vârful cu sinteză și analiză.

Și dacă dorim  să proiectăm  și unitatea în ansamblu, generăm  o structură Backwards Design — pornind de la ce trebuie să rămână după ani, nu de la ce predăm  mâine — plus o sarcină autentică ancorată în realitate.
Deci, câte instrumente?
Să numărăm: 3 pentru diagnoză, 5 pentru monitorizare continuă, 4 pentru diferențiere, 4 pentru reflecție și metacogniție, 4 pentru sinteză și evaluare sumativă.
Cincisprezece instrumente de evaluare per unitate.
Fiecare cu un scop distinct. Fiecare necesar pentru a acoperi întregul ciclu de învățare — de la preconcepțiile inițiale până la transferul de lungă durată.
Niciun profesor nu le construiește pe toate de la zero în fiecare semestru. Și totuși, fiecare profesor simte lipsa unora dintre ele exact în momentul în care ar fi avut nevoie.
Vestea bună: acum nu trebuie să le construim  manual pe toate.
Cu ajutorul unor prompturi bine formulate, un model de tip AI — ChatGPT, Claude sau Gemini — poate genera oricare dintre aceste instrumente în câteva  secunde. Un test de diagnoză cu distractori calibrați pe erorile frecvente ale elevilor. O scară Bloom completă pentru orice temă și orice clasă. Un test diferențiat pe trei niveluri. Un protocol de peer review cu rubrică inclusă.
Nu înlocuim judecata pedagogică. Îi dăm  AI-ului un masterpromt— noi  aducem cunoașterea elevilor, contextul clasei și decizia finală.
Timpul de construcție scade de la ore la minute.
Dacă doriți să vedeți exact cum arată aceste prompturi — formulate  și gata de folosit pentru toate cele 15 instrumente — am pregătit un videoclip care le parcurge pe rând, instrument cu instrument.Urmărește  videoclipul aici.

 
De asemenea, în activitatea „DISCOVER THE BLACK SEA BIODIVERSITY!”, elevii au observat și comparat biodiversitatea Mării Negre cu cea a mărilor din vecinătate, precum Marea Mediterană, Marea Marmara, Marea Egee sau Marea Azov. După această activitate de explorare și documentare, elevii au participat la un test interactiv Kahoot, prin care și-au consolidat cunoștințele într-un mod atractiv și competitiv. 
Totodată, elevii au fost foarte activi pe forumul platformei eTwinning, unde au răspuns provocărilor și întrebărilor lansate de parteneri, precum „What would you convey to future generations about protecting the marine environment?” sau „How did you spend your vacation at the seaside and what did you notice about the marine environment?”. Prin aceste discuții, elevii și-au exprimat opiniile și experiențele personale legate de mediul marin, conștientizând mai profund importanța protejării ecosistemelor acvatice și a adoptării unui comportament responsabil față de natură.