Noua temă anuală eTwinning 2025–2026, Skills for Life!, vine ca un răspuns firesc la nevoile educației contemporane, în care școala nu mai este doar un spațiu al acumulării de informații, ci un loc al formării competențelor esențiale pentru viață. Trăim într-o lume în continuă schimbare, iar elevii de astăzi au nevoie de mai mult decât cunoștințe teoretice: au nevoie de instrumente reale pentru a se adapta, a colabora și a lua decizii responsabile.

În acest an școlar, eTwinning aduce în prim-plan competențe fundamentale precum alfabetizarea, matematica, știința, competențele digitale și cetățenia activă. Acestea nu sunt privite izolat, ci integrate în contexte autentice de învățare, prin proiecte colaborative care încurajează gândirea critică, creativitatea și implicarea activă a elevilor.

Proiectele eTwinning oferă profesorilor oportunitatea de a crea punți între discipline și de a transforma lecțiile în experiențe de viață. Alfabetizarea nu mai înseamnă doar citit și scris, ci capacitatea de a înțelege, interpreta și comunica eficient. Matematica și știința devin instrumente pentru rezolvarea problemelor reale, iar competențele digitale sunt esențiale pentru participarea activă într-o societate conectată. La rândul ei, cetățenia îi ajută pe elevi să înțeleagă lumea din jur, să respecte diversitatea și să devină membri responsabili ai comunității.

Prin inițiativa Skills in Action, disponibilă pe eTwinning Live, cadrele didactice pot descoperi resurse, idei de proiecte și parteneri de colaborare din întreaga Europă. Este un spațiu al inspirației și al schimbului de bune practici, unde educația capătă sens prin cooperare și deschidere către lume.

Skills for Life! nu este doar o temă anuală, ci o invitație la reflecție și acțiune: cum îi pregătim pe elevi nu doar pentru examene, ci pentru viață? Răspunsul stă în învățarea autentică, colaborativă și orientată spre competențe – exact direcția pe care eTwinning o propune și o susține.

https://school-education.ec.europa.eu/en/discover/news/etwinning-annual-theme-20252026-skills-life 

Stand up if you think this word describes reality shows. Sit down if you think it doesn't.

Fake....boring....

 
Task 2: Use the WORDS  to fill in YOUR OWN sentences. For example:
​"Many shows are fake and have too much drama."
​"People watch them because they want to be famous and have money."

Task 3: Add FIRSTLY, 2 ARGUMENTS and On the other hand, 1ARGUMENT

Firstly, reality shows are funny and give people excitement. Also, they give people a chance to become famous. On the other hand, many shows are actually fake, and they lie to the viewers."
time 2 minutes

Task 4: Write your own opinion essay

1.Nowadays, reality shows have become a global phenomenon. In my opinion, they are ________ (pick one: harmless fun / a negative influence).

​2. Argument 1 (The "Think" part)
​Firstly, people are addicted to these shows because ________. For instance, think about how ________.

​3. Argument 2 (The "Pair" part)
​Moreover, another reason for this "fever" is ________. This leads to ________.

​4. Counter-argument (The "Share" part)
​On the other hand, some people argue that reality shows are ________. However, I believe that ________.

​5. Conclusion
​In conclusion, all things considered, it is clear that ________. We should ________ (final recommendation).

Plot: 

Willie, a gentle homeless man on Skid Row, is coerced by rich teenagers into fighting other down-and-out men for money.
​He gains solace from a burnt diary he finds and starts "writing" replies to the troubled young girl who wrote it.
​Because he cannot deliver the notes, Willie creatively folds his heartfelt responses into paper planes and launches them into the air.
​Willie earns the nickname "Cardboard Boxer" but tries to leave the violence, befriending the cynical veteran, Pinky.

Task:

Write a semi-formal letter (200 words) to the young girl from the Cardboard Boxer A... In the letter, you must:
​Acknowledge her problem gently and state the core quote: "Emotional intelligence begins when we stop labeling and start seeing the person."
​Explain why quick labels are a barrier to empathy.
​Give her advice on three specific strategies they can use to see beyond the initial labels.
​Use at least four of the followingwords: Empathy, Resilience, Stereotype, Prejudice, Status, Influence.

1) The long infinitive alone;
e.g. I want to speak to you.
Note: When there is a personal object of the main verb, the infinitive may refer to this and not to
the subject.
e.g.: He sent Tom to the shop to buy some bread.
2) The affirmative purpose expressed by the analytical subjunctive in the informal style with “can” (with present time reference) and “could” (with past time reference);
e.g. Mother will give him the money so that/in order that he can buy the book.
e.g. Mother gave him the money so that he could buy the book.
3) The affirmative purpose expressed by the analytical subjunctive in the formal style with “may” (with present time reference) and “might” (with past time reference);
e.g. He will be granted the loan so that he may buy the house.
e.g. He was granted the loan so that he might buy the house.
4) The affirmative purpose expressed by the analytical subjunctive in the neutral style with “will” (with present time reference) and “would” (with past time reference);
e.g. I will give you the money so that you’ll buy the book.
e.g. I gave you the money so that you would buy the book.
5) The negative purpose introduced by the analytical subjunctive (lest, for fear that, in case that) with”should”;
e.g. He spoke in a low voice lest he should wake up the baby.
e.g. I’ll give him a list in case he should forget what to buy.
e.g. He left an hour ago so that he wouldn’t be caught in traffic.

Task 1
Rewrite the phrases using the words given so that they have a similar meaning.
1) He opened the window. He wanted to let fresh air in. (in order to)
He opened the window…
2) I took my camera. I wanted to take some photos. (so that)
I took my camera….
3) He studied really hard. He wanted to get better marks. (in order to)
He studied really hard…..
4) Jason learns Chinese. His aim is to work in China. (to)
Jason learns Chinese…..
5) I’ve collected money. I will buy a new car. (so that)
I’ve collected money…..

Task 2

Complete the sentences below with to and for.

1) I need my computer … send an important email.
2) Call your doctor … an appointment.
3) I'm on a diet … lose some weight.
4) I'm going to call the restaurant … book a table.
5) A thermometer is a tool … measuring the temperature.

Task 3

Join the sentences using the words given.

1) I’ll tell them that Henry is going there. They will expect him. (so that, will)
2) I’m setting my alarm clock. I want to wake up early tomorrow. (so that, will)
3) Leave the door open. I want to be able to hear the baby. (so that, can)
4) We left her a message. We wanted her to call us. (so that, would)
5) Brian behaved like an angel. He wanted his mother to let him go to the party. (so that, would)
Task 4
Match the sentences with their endings.
1) Could you repeat the message slowly so that...
2) She took a taxi so as not to...
3) The association organized a two-day campaign in order to...
A. be late for the meeting.
B. sensitize people to environmental issues.
C. I can understand?
Task 5
Choose the best words to complete each sentence.
1) Go down on your hands and knees … cut the chances of falling and hurting yourself.
A. so as B. so as to C. in order that
2) … it was already dark, we waited no longer and went home.
A. due to B. as C. for
3) This is a machine … polishing wooden floors. We use it in the school.
A. to B. used C. for
4) It is better to do it slowly … make a mistake.
A. in order not to B. in order to not C. so not to
5) I'm studying English … more job opportunities.
A. for have B. for having C. to have

Profesor:Chiriță Simona Ștefania
Popescu Madalina Ioana
Liceul Tehnologic ”Constatin Ianculescu„ Cârcea

Sărbătorile Crăciunului sunt așteptate cu multă bucurie de toată lumea. Tineretul are binecuvântate pricini să aștepte deschiderea sau dezlegarea horilor; copiii tânjesc după colindat, stea, irozi, capra si altele, iar toată lumea laolaltă așteaptă Crăciunul sătul, cu mâncarea de carne.“, scria etnologul Tudor Pamfile, in 1914, in trilogia consacrată „Sărbătorilor la români“. Azi, după mai mult de un veac, Celebrarea modernă a Crăciunului îmbină elemente din tradiţia creștină cu elemente precreștine, ale romanilor, dar si ale vechilor populaţii neromanizate din nordul Europei.
De-a lungul istoriei ziua nașterii lui Iisus a fost suprapusă sărbătoarei “Natalis Solis Invicti” (Nașterea Soarelui Neînvins), celebrată în 25 decembrie, dată la care, după caledarul iulian, avea loc Solstitiul de Iarnă.
Scrieri literare publicate la începutul secolului al XIX-lea (una cu impact puternic a fost celebra Colindă de Crăciun scrisă de Charles Dickens) au impus treptat noi concepții asupra sărbatorii: compasiunea, bunăvoință față de ceilalți, îngăduință, afecțiunea față de familie – toate au devenit valori asociate cu noul chip al sărbătorii Crăciunului.
Totul a corespuns şi cu o schimbare în conceptul de familie, schimbare care a început sa se facă simţită în jurul anului 1800. S-au modificat concepţiile privind copiii şi copilăria. Părinţii au devenit mai sensibili la nevoile emoţionale ale copiilor: Crăciunul era un bun prilej de a strânge legăturile dintre generaţii, de a oferi momente de bucurie copiilor, iar acest obicei a rămas până azi, Crăciunul actual fiind o sărbătoare creată parcă anume pentru bucuria celor mici. Despre Moş Crăciun, aşa cum îl cunoaştem azi: un personaj voinic şi jovial, îmbrăcat în haine roşii tivite cu blană albă, împodobit cu cuşmă asortată şi „dotat“cu un atelaj de reni care trag o sanie fermecată, se vorbeşte şi în tradiţia românească.
De la Sfântul Nicolae până la Sfântul Ion românii se simt în sărbători. Repertoriul tradiţional al obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti cuprinde pe lângă colindele propriu-zise - cântece de stea, vicleimul, pluguşorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măşti (ţurca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluţii, căluşerii) - şi o seamă de datini, practici, superstiţii, ziceri, sfaturi cu originea în credinţe şi mituri străvechi sau creştine. Dintre acestea, care exprimă înţelepciunea populară, realul sau fantasticul, esenţe ale bogăţiei noastre spirituale, redăm câteva specifice diferitelor zone ale ţării.
Pe 20 decembrie în calendarul ortodox se sărbătoreşte ziua Sfântului Ignat. In această zi datina rânduieşte să fie tăiat porcul de Crăciun. Pentru că ţăranii cred că un porc neînjunghiat în această zi nu se mai îngraşă pentru că îşi visează cuţitul.
În seara de 23 spre 24 decembrie, până după miezul nopţii şi în unele locuri până la ziuă, cete de copii merg din casă în casă cu colinda: Moş-Ajunul, Bună-dimineaţa, Colindişul sau Bună-dimineaţa la Moş-Ajun.
În dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm cu apă curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o monedă de argint, pentru ca tot anul să fim curaţi ca argintul şi feriţi de boli.
În cămin focul freamătă vesel, încolăcindu-se în jurul butucului pregătit special pentru această ocazie, căldura flăcărilor se strecoară în suflet şi în trup, sfidând umezeala, frigul şi ceaţa posomorâtă de afară. Parfumul subtil, înviorător, al ramurilor verzi care împodobesc casa, încarcă atmosfera de promisiuni magice şi ademenitoare.Familia, adunată laolaltă de farmecul şi misterul reînnoirii şi al unei noi şanse, împodobeşte bradul de Crăciun şi îşi regăseşte armonia convieţuirii.” Acesta este modul tipic englezesc de întâmpinare a sărbătorilor de Crăciun.
Crăciunul a început să fie sărbătorit în Anglia în anul 596 e.n., odată cu sosirea pe meleagurile acesteia a Sfântului Augustin, însoţit de călugări, în scopul creştinării anglo-saxonilor.
Obiceiul de a decora casele cu plante perene- evergreen, plante care rămân verzi tot timpul anului- ilice, iederă, vâsc, laur , cimisir, se spune că îşi are originile în încercarea de a înrădăcina imaginea primei biserici creştine britanice, construite din crengi de copaci pereni.
Legat de obiceiului sărutului sub cranga de vâsc, se pare că această plantă era înzestrată cu puteri miraculoase, fiind considerată sacră de către druizi.
Una dintre tradiţiile de Crăciun prezente şi în Statele Unite ale Americii, constă în trimiterea către prieteni şi cunoştiinţe a felicitărilor sau cărţilor poştale de Crăciun. Prima felicitare de Crăciun a fost trimisă în Anglia în anii 1840. În prezent, în fiecare an, sunt expediate în Marea Britanie peste un milion de cărţi poştale de Crăciun, multe dintre ele fiind vândute în scopuri caritabile.
Pomul de Crăciun a fost popularizat de către prinţul Albert, soţul reginei Victoria, care l-a introdus în Casă Regală, pentru întâia dată, în anul 1840. Din 1947, la fiecare Crăciun, Norvegia trimite Marii Britanii un imens brad de Crăciun, care străjuieşte Piața Trafalgar, în amintirea colaborării anglo-norvegiene din perioada celui de-al doilea război mondial.
Pe toată durata sărbătorilor englezești, colindătorii merg din casă în casă, sună din clopoţei şi binecuvântează oamenii cu cântecele de Crăciun. Ilicele şi iederă"- The Holly and the Ivy, "Îngerii vestitori au început să cânte"- Hark!The Herald Angels Sing, sunt colindele favorite din Anglia.
În perioada anterioară Crăciunului se dăruiesc flori de Poinsettia, cunoscute sub numele de "Steaua Crăciunului", întrucât forma plantei şi felul de dispunere a frunzelor ei amintesc de simbolul stelei din Betleem care i-a condus pe magi către copilul Isus. Frunzele albe ale florii simbolizează sângele Lui Cristos, iar cele albe, puritatea Lui.
În şcolile primare, copii retrăiesc povestea naşterii lui Isus, punând în scenă evenimentele din acea perioadă, fiind costumaţi precum Maria şi Iosif sau asemeni îngerilor și magilor înţelepţi.
Ajunul Crăciunului este o zi plină de forfotă pentru familiile englezeşti: se împachetează cadouri, se pun la copt prăjiturile, se agaţă ciorapi sau feţe de pernă în faţa căminului sau se pregăteşte tradițional budinca din prune uscate.
În ziua dinaintea Crăciunului exista obiceiul de a se mânca un singur fel de mâncare, Frumenty, constând dintr-un păsat de porumb. De-a lungul timpului, reţeta a fost modificată, adăugându-se ouă, fructe, mirodenii, bucăţele de carne şi prune uscate; întregul amestec era împachetat într-o ţesătură şi apoi fiert. În acest fel a rezultat budinca de prune din zilele noastre. Pentru această mâncare, există superstiţia conform căreia trebuie preparată în a douăzeci şi cincea sâmbătă, după ziua Trinităţii și este necesar să fie alcătuită din 13 ingrediente pentru a-l reprezenta pe Cristos şi pe cei 12 apostoli. Fiecare membru al familei trebuie să amestece în budincă cu o lingură de lemn, de la est la vest, în onoarea Regilor Copaci. Întotdeauna este aruncat în budincă un bănuţ de argint, care se presupune că va aduce sănătate, fericire şi bogăţie norocosului care îl va găsi în porţia să.
Spre sfârşitul zilei, membrii familiei se adună lângă foc, pentru a auzi cu aceeaşi plăcere pentru a nu ştiu câta oară, clasica povestire a lui Dickens, "Un colind de Crăciun"-
După reamintirea peripeţiilor personajelor dickensiene Ebenezer Scrooge, Bob Crachit şi Tiny Tim, copii îşi aştern pe hârtie darurile dorite de la "Tatăl Crăciun" - Father Christmas. Ei aruncă scrisorile în foc, pentru că dorinţele lor să ajungă prin coşuri către Father Christmas. Înainte de a merge la culcare, cei mici lasă în sufragerie câteva gustări pentru vizitatorii de peste noapte: o plăcintă din carne de porc, un pahar de bere pentru "Tatăl Nicholas" şi un morcov pentru renii săi.
După ce copii adorm, Moş Crăciun, îmbrăcat cu o haina lungă, roşie, purtând în spinare un sac încărcat de cadouri, le vizitează casele, purtat de o sanie trasă de reni. El umple ciorapii atârnaţi lângă şemineu cu dulciuri şi mici jucării. Cadourile mai voluminoase sunt aşezate sub bradul de Crăciun. Conform legendei, Tatăl Crăciun, numit în ultima vreme Santa Claus sau Santa, trăieşte în Laponia (Lapland. Copiilor care nu au fost cuminţi în timpul anului le aduce în loc de daruri un sac umplut cu cenuşă. Ziua de Crăciun începe prin desfacerea cadourilor de către copii şi asistarea la slujba de Crăciun din biserică.
La prânzul de Crăciun, aşezaţi în jurul unei mese îmbelşugate, membrii familiei iau în primire pocnitorile ascunse sub farfurii. O pocnitoare de Crăciun constă dintr-un tub acoperit cu hârtie care produce un zgomot puternic, atunci când capetele îi sunt trase înafara; în acel moment iese la iveală un coif care trebuie purtat în timpul mesei, mici obiecte decorative şi o hârtiuţă cu o ghicitoare care trebuie împărtăşită cu glas tare celor din jur.
Masa tradiţională de Crăciun constă din curcan la cuptor împănat cu castane, gâscă cu stafide sau budinca (pudding) Yorkshire, alături de varză de Bruxelles. Felul preferat este budinca de prune, ornată cu o crenguţa de ilice.
BIBLIOGRAFIE:
1.Constantin Eretescu - “Folclorul literar al românilor”,editura Compania 2007.
2.Narcisa Alexandru Stiuca -“Sarbatoarea noastra de toate zilele–sarbatori in cinstea iernii“,Editura Cartea de buzunar,2005
3.Tudor Pamfile, „Sărbătorile la români“.

Exemple de activităţi
Căsuţe magice
Exerciţiul se poate folosi la matematică(orientare in grafice şi tabele),comunicare,cunoaşterea mediului.
Materiale necesare:cretă colorata,hârtie colorată,diverse jucării şi jetoane.
Se lucrează în echipe de 5-6 elevi.In curtea şcolii se trasează mai multe pătrate mari(grile cu coordonate) care se vor folosi la joc.Putem desfăşura activitatea sub forma de concurs cu mai multe probe sau fiecare echipa va executa cerinţele impuse de coordonatar(profesor sau lider de echipă).Ce putem propune:Poziţionare în căsuţa ceruta de coordonată,din poziţia respectiva prin săritura în altă căsuţa solicitată(Ex. Din D7 în D9 prin săritură cu spatele).În diferite poziţii se pot aşeza diverse jucării(maşinuţe,animăluţe de pluş).Se pot extrage coordonatele de pe cartonaşe iar elevii vor identifica jucăria.Se pot solicita aici căteva caracteristici sau imitarea de sunete.Se pot folosi şi jetoane cu personaje din poveşti.Se pot ascunde litere in diferite poziţii.Dupa coordonate date copiii vor forma cuvinte.Acestea sunt doar câteva propuneri pentru această activitate antrenantă.
Dilema fermierilor
Exerciţiul poate fi folosit la dezvoltare personală,matematică,ca lecţie de actorie etc.
Materiale necesare:obiecte ce pot fi folosite ca marcaj de semne distinctive-panglici,veste
Se lucrează în echipe de 5 elevi.Soluţia se va prezenta sub formă de scenetă.Fermierii/copii vor avea semne distinctive pentru a putea fi identificaţi.Se separă fermierii de copii cu o bandă de hărtie colorată în curtea şcolii.Se prezintă elevilor următoarea situaţie:
Trei fermieri doresc să ajungă la piaţă Pentru aceasta ei au de trecut un râu.Podul s-a distrus din cauza inundaţiilor.Observă o barcă mica în care se joaca doi copii şi hotărăsc să le ceară ajutorul.Deoarece barca e mică la o trecere nu poate transporta decât un adult sau doi copii.Cum au reuşit ei să treacă râul?Jucaţi rolurile pentru a găsi soluţia.

Apărarea cetăţii
Exerciţiul se poate folosi la istorie,arte vizuale,comunicare.
Materiale necesare:semne distinctive pentru daci şi romani(Ex.hărtie creponată pentru toga romanilor,brâu sau căciuli tot din hărtie creponată pentru daci),mingi mici ca dimensiune,pahare de plastic pentru construcţie.
Elevii se împart în 2 grupe(4 dacă este o clasă numeroasă):dacii şi romanii.Activitatea se desfăşoară în curtea şcolii în apropierea gropii cu nisip de la sărituri.Cu ajutorul paharelor de plastic fiecare echipă îşi construieşte cetatea-forme de nisip înşirate una lângă alta în linie -asezate la o distanţă potrivită una în faţa celeilalte.Cu o minge mică fiecare va ţinti către cetatea adversă urmărind să o doboare.Pe principiul jocului,,Tară,tară vrem ostaşi!” de câte ori se va doborî o construcţie echipa câştigătoare aduce un prizonier,până când o cetate este cucerită în totalitate.La final se pot înregistra rezultatele luptei pe o,,Columnă” desenată pe asfalt.Elevii vor observa amestecul dintre ,,daci şi romani” care a avut ca rezultat formarea poporului român.Iniţial se poate descrie portul dacilor şi a romanilor,se pot construi catapulte sau alte arme de luptă.
Creioanele naturii
Exerciţiul se poate folosi la arte şi la ştiinţe.Locatie: curtea scolii,parc.
Elevii vor aduna frunze,castane,pietre beţe,bucati de caramida etc.Vor freca aceste obiecte pe bucati de hartie pentru a determina ce culoare are creionul lor natural.Elevii vor face asocieri cu nuanţele de culoare cunoscute de ei.Se poate solicita realizarea unui desen folosind creioanele naturii.Activitatea se poate dezvolta utilizând obiectele pentru un traseu sau pentru o anumită construcţie.
Lecţia poate continua indoor discutând efectele nocive ale coloranţilor artificiali în alimentaţie.
Numere şi litere în natură

Exerciţiul se poate folosi la comunicare, arte vizuale, matematică şi explorarea mediului în special la clasa pregătitoare şi clasa I.
Activităţi propuse:
Să adune frunze şi castane;
Să sorteze dupa diferite criterii:mărime,culoare,formă;
Să pipăie,să guste,pentru a identifica diferite caracteristici;
Să numere,să descompună,să adune,să scadă frunze,fructe,castane etc.
Să formeze cuvinte,să-si transmită mesaje scrise sau desenate utilizând elemente naturale;
Să contureze frunze cu ,,creioanele naturii”
Printre frunze naturale se pot ascunde frunze din carton şi se poate solicita copiilor să execute diferite sarcini.
Într-o societate în care tehnologia progresează cu o viteză ameţitoare şi datorită ei de la cele mai fragede vârste copiii sunt asaltaţi de adevărate avalanşe de informaţii, ştiinţele educaţiei se orientează din ce în ce mai acut către întoarcerea la natură. După secole în care toate eforturile s-au concentrat pe aducerea copiilor între pereţii clasei pentru a li se face educaţie, am constatat cu uimire că nu este cea mai fericită formă de educaţie şi, ca atare, a apărut nevoia acută de altceva, de întoarcerea la natură, ca izvor de educaţie sănătoasă.
,,Natura poate sa-ţi slujească de carte,de profesor,de povăţuitor.Ea te cheamă,ea îţi procură, cu mici mijloace, tot ceea ce vei avea nevoie mai târziu.Nu închide această carte plină de învăţături înţelepte.Nu o neglija pentru celelalte cărţi în care se cuprind numai strofe din cântarea întreagă ce stă înaintea ta”(Ion Simionescu)

Bibliografie
Ciolan Lucian ,(2008), ,,Învăţarea integrată,fundamente pentru un curriculum
transdisciplinar”,Ed.Polirom,Bucureşti;
Fida Soluţion, (2014), ,,Formarea şi perfecţionarea personalului implicat în operaţiunile remedial/corective şi preventive”,Suport de curs,Proiectul ,,Educaţia-şansa de aţi scrie propriul viitor”POSDRU 162/2.2/S140232;
Jordet,A.N.,(2010), ,,What is outdoor learning” ,Manual for Foundaţion Course;
Lifelong Learning Programme,(2013),Manual de educaţie outdoor”,Primăria Cătunele;
Secelean Rodica (2013),Referat ,,Activităţi de tip outdoor”