Vă propun 3 resurse interactive pentru Ziua Recunoștinței 2021:

https://learningapps.org/view20935871 English proverbs and idioms about gratitude

https://youtu.be/jlmH4MDxuy0 The Giving Tree, by Shel Silverstein, to be re written for Thanksgiving Day 2021

https://www.canva.com/design/DAEwdpJzIIM/CF6N3uTvg-jHqet-VjAuFg/view?utm_content=DAEwdpJzIIM&utm_campaign=designshare&utm_medium=link&utm_source=sharebutton&mode=preview

Vă propun trei resurse interactive pe care le puteți integra în cadrul orelor de limba engleză, în săptămâna 15-21 noiembrie 2021. Tema SEG din acest an, "Este lumea noastră, SĂ  ACȚIONĂM!", permite abordarea unor subiecte variate privind problemele lumii contemporane, subiecte care există și în programa școlară.

Iată resursele pe care le voi utiliza eu anul acesta:

1) A gap-filling- Celebrating Global Education Week 2021 https://learningapps.org/view22200898

2) A True/False Exercise- What is sustainability? https://learningapps.org/view22201448

3) A feedback activity- GEW 2021- how sustainable are our lifestyles? https://learningapps.org/view22076791

Vă doresc multă sănătate și mult succes!

Până acum, a fost organizată o întîlnire online, iar participanții au avut oportunitatea de a interacționa și cu ajutorul aplicației padlet: https://englishteachingonthebuzauvalley.blogspot.com/2021/10/the-etwinning-project-todays-seeds.html. De asemenea, au fost deja realizate activități de învățare cu ajutorul unor resurse interactive originale, create special pentru integrarea curriculară a proiectului în cadrul orelor de limba engleză și a răspunde nevoilor și așteptărilor participanților: https://learningapps.org/view21740799, https://learningapps.org/view21755952, https://learningapps.org/view21803610, 

https://www.ucl.ac.uk/learning-designer/viewer.php?uri=/personal/emiliaf/designs/fid/dde7f4c8b61dc55e73b92fdf84f71938941ff7d17fa02c24be9a92c3bfcf5e0b, 

https://learningapps.org/view21822862, https://learningapps.org/view22075849, https://learningapps.org/view22076070 etc., acestea contribuind la dezvoltarea unor competențe-cheie de învățare durabilă precum comunicarea într-o limbă străină, competența digitală, competența științifică, a învăța să înveți, sensibilizarea și exprimarea culturală etc.

Proiectul internațional eTwinning "Today's Seeds, Tomorrow's Trees" are potențialul de a genera schimbările pozitive pe care toți ni le dorim, oferind nu numai participanților direcți la activități, cât și participanților indirecți, șansa de a înțelege impactul acțiunilor proprii asupra mediului, nevoia de a acționa imediat pentru a ocroti și a salva flora și fauna planetei, contribuind, astfel, la asigurarea unui mediu de viață mai bun pentru generațiile prezente și viitoare.

Cei treizeci de elevi români, înscriși în clasa a V-a A la Liceul Teoretic "Radu Vlădescu" din orașul Pătârlagele, județul Buzău, selectați să participe la activitățile proiectului vor avea astfel ocazia să folosească tehnologia modernă (TIC, platforma eTwinning) și limba engleză pentru a facilita învățarea colaborativă și schimbul de experiență, cunoștințe și bune practici împreună cu partenerii de aceeași vârstă (11-12 ani) de la Colegiul Saint Jean-Baptiste de La Salle din Amiens, Franța, să utilizeze resurse originale de predare, învățare și evaluare pentru a-și îmbunătăți abilitățile de comunicare orală și scrisă, a-și dezvolta creativitatea, curiozitatea, spiritul de inițiativă, abilitățile de comunicare, înțelegerea interculturală și lucrul în echipă.

Cu ajutorul activităților proiectului, sperăm să construim o echipă puternică de pre-adolescenți europeni entuziaști, implicați și motivați, care va acționa ca o resursă de prietenie, solidaritate, unitate, toleranță, respect, înțelegere și acceptare a diversității.
De asemenea, pe platforma eTwinning vom încărca un portofoliu cu rezultate și dovezi de realizare a activităților (fotografii, videoclipuri, fișiere etc.) relevante pentru parteneriatul bilateral franco-român, în vederea diseminării acestora.
 

Obiectivele proiectului sunt:

- creșterea gradului de conștientizare cu privire la rolul școlii și al educației, inclusiv al proiectelor și parteneriatelor eTwinning, în obținerea progresului școlar în perspectiva succesului personal și profesional;
- crearea și valorificarea unor oportunități reale de a iniția, desfășura și participa la activități menite să angajeze activ, creativ și colaborativ participanții în propria lor învățare și dezvoltare personală, având, de asemenea șansa de a (auto)evalua competențe-cheie, atitudini și valori;
- dezvoltarea profilului fiecărui viitor absolvent de gimnaziu, mai exact a competențelor-cheie privind comunicarea în limbile română și engleză, a competențelor matematice, științifice și tehnologice, a competențelor digitale, a învăța să înveți, a competențelor sociale și civice, a spiritului de inițiativă și antreprenoriat și a sensibilizării și exprimării culturale;
- promovarea platformei eTwinning și a instituțiilor participante ca medii prietenoase și spații ale incluziunii, empatiei, echității și solidarității.

Principalele activități din calendarul proiectului includ formarea echipei de proiect și stabilirea responsabilităților la nivel local, stabilirea, în cadrul unor echipe mixte formate din elevi și cadre didactice, pe baza unor puncte slabe, nevoi și amenințări identificate, a activităților transdisciplinare care urmează a fi realizate în fiecare școală parteneră și realizarea calendarului activităților, realizarea activităților în fiecare școală, urmată de postarea dovezilor (fotografii, prezentări, resurse interactive, lecții etc.) înainte de sfârșitul fiecărei luni, popularizarea rezultatelor și colectarea feedback-ului și diseminarea și exploatarea experiențelor pozitive și bunelor practici.

Atât pagina eTwinning a proiectului cu portofoliul activităților și rezultatelor obținute, cât și o broșură (bilingvă) eTwinning intitulată "Cele mai bune practici pentru dezvoltarea competențelor-cheie ale viitorului absolvent de gimnaziu/Best Practices for Developing the Key-Competences of the Future Lower-Secondary Graduate” vor demonstra utilitatea și eficiența acestui parteneriat.

“Focus on Europe”, an eTwinning partnership initiated in October 2020, has been one of the most rewarding journeys for the European school communities located in Estonia, France, Germany, Ireland, Italy, Poland, Romania and Slovenia, in terms of project-based teaching and learning, intercultural dialogue (involving different generations of interlocutors and learners) and active democratic citizenship towards the common 2030 Agenda of Sustainable Development Goals.

As for the project activities and results, first of all, the students and teachers introduced themselves via padlet, then, all the participants got to know each other on the same real-time collaborative web platform by chatting online about school, Christmas customs, family and friends, hobbies, the eTwinning project etc. 

In December 2020, the participants worked together in national teams to promote one of the pioneers of the European Union. The Romanian team chose the architect of the European integration project, Robert Schuman. https://englishteachingonthebuzauvalley.blogspot.com/2021/02/new-blog-post.html 

In January, the European youngsters conducted interviews with elderly people as contemporary witnesses. They asked their grandparents about Europe, the most important historical events they have witnessed, their opinions about the European Union, their life lessons, advice and wishes for the younger generations etc. and they shared the interviews and lessons learned with the others. https://englishteachingonthebuzauvalley.blogspot.com/2021/02/the-etwinning-project-focus-on-europe.html

In January 2021, other classes of students volunteered to participate in the project and they also used English to share information and experience with their European partners. https://englishteachingonthebuzauvalley.blogspot.com/2021/01/focused-on-europe-romanian-sophomores.html , https://englishteachingonthebuzauvalley.blogspot.com/2021/01/focus-on-europe-padlet-sharing-of.html , https://englishteachingonthebuzauvalley.blogspot.com/2021/01/curricular-integration-of-key.html .

March and April 2021 were devoted to the Sustainable Development Goals on the Agenda 2030 of the United Nations. The students used the forum of the project TwinSpace to share ideas, suggestions and even full articles on how to reach the 17 SDGs, by bringing a personal contribution and making a difference both as individual citizens and as entire nations. https://englishteachingonthebuzauvalley.blogspot.com/2021/04/title-new-post.html

The best result of our team work was the collaborative newspaper of the project  https://online.fliphtml5.com/urfbw/xqrb/#p=1 , but the participation of the students from different countries in the project activities also made the school curriculum much more relevant by exercising their citizenship qualities and civic roles, by developing their skills and competences, by practising respect, tolerance and understanding for the vast social and cultural diversity of our continent in real-life contexts, by accepting responsibility for the future and the significant positive changes that need to be made.

Cursul nr. 1/25 https://youtu.be/xStWES7jfU8

Cursul nr. 2/25 https://youtu.be/mwkMLpiKKRU

Cursul nr. 3/25 https://youtu.be/v_WeyV0YzSM

Cursul nr. 4/25 https://youtu.be/lQsJBpjR8j8

Cursul nr. 5/25 https://youtu.be/vyg-CWH73iU

Cursul nr. 6/25 https://youtu.be/ga7ZBZEwbU8

Cursul nr. 7/25 https://youtu.be/FEczSgpeM6w

Cursul nr. 8/25 https://youtu.be/VTFQnxzXYms

Cursul nr. 9/25 https://youtu.be/OkIQBNl2JOQ

Cursul nr. 10/25 https://youtu.be/7X5EjeRoo78

Cursul nr. 11/25 https://youtu.be/a8itJHlmMis

Cursul nr. 12/25 https://youtu.be/zMgXY0GfFw4

Cursul nr. 13/25 https://youtu.be/jV4gCqN-MBU

Cursul nr. 14/25 https://youtu.be/f19CovXE-ys

Cursul nr. 15/25 https://youtu.be/VH_VoFz71eI

Cursul nr. 16/25 https://youtu.be/cYGpaFwcbG0

Cursul nr. 17/25 https://youtu.be/jQW10k8pnDo

Cursul nr. 18/25 https://youtu.be/wa6RJ3LvHWY

Cursul nr. 19/25 https://youtu.be/jI3u_RMZD-o

Cursul nr. 20/25 https://youtu.be/vCoG_fKLaRE

Cursul nr. 21/25 https://youtu.be/Xa4lNvNqA_U

Cursul nr. 22/25 https://youtu.be/HLCQXKHbZII

Cursul nr. 23/25 https://youtu.be/VraWgovLHZ8

Cursul nr. 24/25 https://youtu.be/LixdgkskjlM

Cursul nr. 25/25 https://youtu.be/MYZ_5UobiJA

Fișele de lucru aferente fiecărui curs pot fi descărcate în format pdf de membrii grupului eTwinning la adresa https://groups.etwinning.net/148887/home.

În anul școlar 2020-2021, regulamentul de ordine interioară al fiecărei unități de învățământ include obiectivul "şcoală cu toleranţă zero la violenţă", care va fi adus la cunoştinţa personalului didactic/didactic auxiliar/nedidactic/elevilor/părinţilor, iar măsurile aplicabile în cazul unui comportament inadecvat, imoral sau necolegial al unor copii faţă de alţi copii vor fi stabilite tot prin regulamentul de ordine interioară a unităţii de învăţământ (ROI), în acord cu profesorii, elevii şi părinţii acestora. De asemenea, în regulamentul de ordine interioară, pentru persoanele care interacţionează cu elevii, se introduce obligativitatea unei comunicări empatice, non-violente, aceea a adoptării unui comportament/limbaj lipsit de etichete/umilitor.
 

Principalele forme de violență psihologică sunt:

1) bullyingul - acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de  evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unitatea de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei.
Sunt excluse termenului de violenţă psihologică - bullying relaţiile violente dintre adulţi şi copii şi relaţiile violente între adulţi în cadrul unităţii de învăţământ.
Violenţă fizică se realizează prin atingeri/contacte fizice dureroase, exercitate de elev asupra unui alt copil sau grup de copii, intimidare fizică îndreptată asupra victimei, distrugerea unor bunuri personale care aparţin victimei.
Formele posibile de manifestare a violenței fizice sunt: împinsul, trasul de păr, răsucirea braţelor, contuzii, arsuri, bătăi, lovituri cu pumnul, cu palma sau cu piciorul, aruncarea în victimă cu diverse obiecte, izbirea de pereţi, utilizarea unor obiecte ca arme etc.

2) violenţă psihologică cibernetică sau cyberbullyingul - acţiuni care se realizează prin intermediul reţelelor de internet, calculator, tabletă, telefon mobil şi poate cuprinde elemente de hărţuire online, alături de un conţinut ilegal şi/sau ofensator care se referă la orice comportament mediat de tehnologie, identificat în spaţiul de social-media, website-uri, mesagerie. Această formă de violenţă nu se limitează la comportamente repetate de tip: mailuri, postări, mesaje, imagini, filme cu un conţinut abuziv/jignitor/ofensator, aceasta însemnând, de asemenea, şi excluderea deliberată/marginalizarea unui copil în spaţiul online, spargerea unei parole de cont personal de e-mail, derulate pe grupuri şi reţele de socializare online sau prin alte forme de comunicare electronică online.

3) abuzul emoțional - expunerea repetată a unui copil la situaţii al căror impact emoţional depăşeşte capacitatea sa de integrare psihologică. În această situaţie, abuzul emoţional vine din partea unei persoane care se află în relaţie de încredere, de răspundere sau de putere cu acel copil. Ca modalitate concretă, o situaţie de abuz emoţional poate îmbrăca formă de umilire verbală şi/sau nonverbală, intimidare, ameninţare, terorizare, restrângerea libertăţii de acţiune, denigrarea, acuzaţiile nedrepte, discriminarea, ridiculizarea şi alte atitudini ostile sau de respingere faţă de copil. Dacă abuzul emoţional este repetitiv şi susţinut, acesta poate conduce la afectarea diverselor paliere ale psihicului copilului, precum structura de personalitate, afectele, cogniţiile, adaptarea, percepţia, devenind abuz psihologic, care are consecinţe mai grave şi pe termen lung asupra dezvoltării copilului.

4) violenţa sexuală - comentarii degradante cu conotaţii sexuale, injurii, propuneri indecente făcute victimei, atingeri nepotrivite.

Comportamentul agresiv, un tip de comportament orientat în sens ofensator, umilitor sau distructiv, care provoacă daune morale, psihologice şi/sau materiale unui alt copil sau grup de copii, afectând nu numai elevul-victimă (copilul care a suferit un prejudiciu ori o atingere a vieţii, a sănătăţii sau a integrităţii sale psihice şi/sau fizice, ca urmare a unei fapte de violenţă săvârşite de altcineva, copil sau adult), ci și elevul-martor, care a suferit indirect un abuz emoţional şi/sau psihologic, asistând la o situație de violență asupra unui alt copil.

Prevenirea bullyingului şi a cyberbullyingului

Activităţile de prevenire a violenţei psihologice - bullying se vor realiza realiza prin:
- implementarea unui plan şcolar de prevenire şi combatere a violenţei, a unor programe/ proiecte/ campanii cu scopul de creştere a coeziunii grupului de copii şi a comunităţii copii-adulţi, conştientizarea consecinţelor violenţei psihologice - bullying, eliminarea cauzelor/ riscurilor/ vulnerabilităţilor care ar putea determina producerea de astfel de comportamente;
- desfăşurarea unor activităţi de informare şi conştientizare, în colaborare cu alte instituţii sau specialişti cu competenţe în domeniu;
- promovarea unui climat educaţional care încurajează atitudinile pozitive, nonviolente şi suportive între membrii comunităţii de elevi şi adulţi, învăţarea şi exersarea empatiei, a interacţiunilor între aceştia, de tip câştig reciproc, implicarea participării elevilor de toate vârstele la toate deciziile care îi privesc şi promovarea acţiunilor de la egal la egal între elevi;
- promovarea relaţiilor democratice între copii şi adulţi, prin toleranţă, respect, incluziune şi solidaritate;
- implementarea de măsuri administrativ-organizatorice, care să contribuie la crearea unui mediu securizant din punct de vedere fizic şi emoţional pentru copii, în unitatea de învăţământ, precum montarea de camere de luat vederi, asigurarea pazei spaţiilor educaţionale și efectuarea serviciului pe școală de către cadrele didactice, dispunerea mobilierului în clasă în scopul facilitării colaborării între copii, promovarea lucrului în echipă, constituirea formaţiunilor de studiu, conform prevederilor legale;
- formarea cadrelor didactice în sensul dezvoltării personale şi al utilizării metodelor de disciplină pozitivă.

În anul școlar 2020-2021, planul antibullying, la nivelul unei școli poate cuprinde:
- activităţi de informare şi conştientizare asupra fenomenului de bullying pentru personalul şcolii, copii şi părinţi;
- măsuri de comunicare şi informare internă, la nivelul unităţii de învăţământ, cu privire la procedurile de prevenire, identificare, raportare şi intervenţie a situaţiilor de bullying în spaţiul şcolar;
- existența și respectarea procedurii operaționale privind prevenirea și combaterea violenței psihologice- a bullying-ului și a cyberbullying-ului;
- responsabilizarea cadrelor didactice în scopul intervenţiei imediate în cazurile de bullying semnalate sau identificate;
- organizarea unor activităţi educative, precum concursuri, teatru, etc. în scopul încurajării respectării valorilor şi misiunii declarate a şcolii, participarea la identificarea, medierea sau raportarea situaţiilor de bullying;
- atragerea părinţilor în participarea la dezbateri şi sesiuni de informare cu privire la bullying;
- activităţi de măsurare a impactului acţiunilor cuprinse în planul antibullying şi a eficienţei grupului de acţiune.

Pentru prevenirea consecinţelor pe termen lung a bullyingului/cyberbullyingului, școlile pot solicita sprijinul unor persoane specializate în  psihologia clinică a copilului sau a psihiatriei pediatrice, în cazul în care există suspiciunea că un copil este victimă. În vederea instrumentării adecvate a acestor situaţii, cadrelor didactice li se alătură atât specialişti în asistenţă socială din cadrul autorităţilor publice locale şi judeţene, cât şi alţi specialişti care vor fi solicitaţi în situaţia în care acest lucru se impune.
Semnele evocatoare de violenţă asupra unui copil

  Semnele evocatoare de violență şi simptomele care pot fi observate de către un profesionist avizat şi care pot ridica un semnal de alarmă, mai ales când nu pot fi explicate sau justificate de către copil şi de către părinţii săi/persoana de îngrijire/reprezentantul legal, pot fi:
- dificultăţi de concentrare;
- scăderea randamentului şcolar, absenteism/abandon şcolar;
- neglijenţă în îndeplinirea sarcinilor şi incapacitate de a respecta un program impus;
- tulburări de comportament, de tipul: apatie, iritabilitate, impulsivitate, agresivitate, minciună, fuga de acasă, furtul, consumul de alcool, de droguri, fără a se limita la acestea;
- tulburări de somn, de tipul: insomnii, somnolenţă, somn agitat, coşmaruri;
- tulburări de alimentaţie, de tipul: anorexie, bulimie;
- autostigmatizare, autoculpabilizare;
- ticuri, de tipul: clipit, rosul unghiilor;
- dificultăţi în relaţionare şi comunicare;
- stări depresive, uneori cu tentative de suicid;
- persistenţa unor senzaţii olfactive sau cutanate obsedante;
- modificarea rapidă a dispoziţiei afective;
- comportament sexual inadecvat vârstei;
- vânătăi, leziuni, arsuri, hemoragii, fracturi şi altele;
- teama incontrolabilă de persoane de sex masculin, în cazul fetelor.

Dacă un cadru didactic/profesor consilier şcolar a identificat o situaţie de bullying sau cyberbullying asupra unui copil, acesta/aceasta are responsabilitatea de a iniţia intervenţia în reabilitarea victimei. În raport cu fiecare situaţie de violenţă asupra elevului, se va semnala, conform legii, la direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivel judeţean, iar pentru sprijin imediat, la serviciul public de asistenţă socială de la nivelul comunităţii; continuarea verificărilor, confirmarea cazului şi implementarea obiectivelor planului de reabilitare vor fi realizate ulterior.

Cadrele didactice vor avea în vedere:

- identificarea timpurie a elevilor vulnerabili la acţiuni de tip bullying;
- identificarea timpurie a elevilor cu risc de dezvoltare a comportamentelor agresive, a elevilor cu potenţial violent şi a cauzelor care pot determina manifestări de tip bullying;
- valorificarea intereselor, aptitudinilor şi a capacităţii elevilor, prin diferite activităţi şcolare şi extraşcolare, pentru a preveni manifestări problematice de tip bullying;
- implicarea consiliului şcolar al elevilor în proiectarea şi derularea de activităţi de prevenire şi reducere a manifestărilor de tip bullying;
- colaborarea cu părinţii şi, după caz, cu asociaţia părinţilor din unitatea de învăţământ şi informarea părinţilor cu privire la serviciile pe care le poate oferi şcoala în scopul prevenirii acţiunilor de tip bullying şi ameliorării relaţiilor părinţi-copii şi copii-copii, prin consiliere psihologică, psihoterapie, mediere, cu implicarea în astfel de activităţi a personalului specializat, din şcoală sau de colaboratori psihologi;
- colaborarea unităţii de învăţământ cu părinţii elevilor cu potențial comportament agresiv, implicaţi în acţiuni de tip bullying, pentru a găsi şi aplica soluţii pentru prevenirea bullying-ului;
- identificarea unor părinţi-resursă care să se implice în activităţile de prevenire;
- iniţierea unor programe destinate părinţilor, centrate pe conştientizarea, informarea şi formarea cu privire la dificultăţile de adaptare a copiilor la mediul şcolar şi la diferite aspecte ale acţiunilor de tip bullying, forme, cauze, modalităţi de prevenire, parteneri;
- semnalarea către autorităţile competente a cazurilor de familii cu un comportament abuziv faţă de copii;
- colaborarea unităţii de învăţământ cu autorităţi şi instituţii cu responsabilităţi în prevenirea şi combaterea violenţei asupra copilului, inclusiv a violenţei psihologice - bullying, precum Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivelul judeţului, poliţie şi organizaţii neguvernamentale;
- includerea, pe agenda întâlnirilor organizate la nivelul unităţii de învăţământ, în cadrul consiliului de administraţie, consiliului profesoral, consiliului şcolar al elevilor, comitetului de părinţi sau asociaţiilor de părinţi, a unor teme legate de acţiunile de tip bullying şi cyberbullying, care să aibă ca scop conştientizarea dimensiunii fenomenului şi analiza formelor, a actorilor şi a cauzelor situaţiilor de la nivelul instituţiei respective;
- iniţierea de programe care să răspundă unor situaţii specifice unităţii de învăţământ respective, identificarea riscurilor, în contextul concret al şcolii, care pot genera situaţii de violenţă psihologică - bullying, cu implicarea activă a elevilor ca actori şi ca parteneri-cheie;
- constituirea, la nivelul unităţii de învăţământ, a unor structuri cu rol de mediere, care să contribuie la identificarea surselor de conflict. Aceste structuri/grupuri de iniţiativă ar trebui să fie formate dintr-un nucleu de elevi, cadre didactice şi părinţi;
- dezbaterea, în timpul orelor de consiliere şi dirigenţie, a situaţiilor de tip bullying şi cyberbullying petrecute în şcoală şi încurajarea exprimării opiniei elevilor privind aceste situaţii şi posibile căi de soluţionare, precum şi încurajarea elevilor de a participa activ la toate deciziile care îi privesc;
- valorificarea temelor relevante pentru problematica bullyingului şi a cyberbullyingului, care se regăsesc în curriculumul diferitelor discipline şcolare, cuprinzând drepturile şi îndatoririle individului, libertate şi normă/regulă de comportament, empatia, decizia şi consecinţele deciziei, abilităţile sociale, fără a se limita la acestea, prin utilizarea unor strategii activ-participative, studiu de caz, joc de rol, analiză critică a mesajelor audiovizuale de tip bullying şi cyberbullying, problematizare şi altele, care să conducă la conştientizarea şi dezvoltarea unei atitudini critice a elevilor faţă de problematica  bullyingului;
- derularea unor programe şi activităţi extraşcolare pe tema combaterii bullying-ului: jocuri, concursuri, expoziţii tematice, întâlniri cu specialişti care să prezinte în mod interactiv teme legate de bullying şi cyberbullying, la care să participe elevi, cadre didactice şi părinţi;
- iniţierea unor programe de sensibilizare a comunităţii privind fenomenul de bullying şcolar, cu aportul tuturor actorilor sociali;
- implicarea cadrelor didactice în campanii şi programe în domeniu, aflate în derulare la nivel naţional.
De asemenea, cadrele didactice vor organiza, semestrial, sau ori de câte ori este necesar, acțiuni de informare a elevilor şi a părinților, online şi offline, privind modalităţile adecvate de prevenire și gestionare a unor situaţii concrete de bullying şi cyberbullying, centrate pe dezvoltarea abilităţilor de inteligenţă emoţională: încrederea în sine, controlul emoţiilor, comunicarea pozitivă, principii de relaţionare cu cei din jur, aplanarea conflictelor, empatia, luarea de poziţie, încurajarea şi protejarea victimei, descurajarea agresorului etc.