Plagiatul este o formă de furt intelectual.

Din păcate învățământul românesc abundă în astfel de derapaje periculoase pentru întrega societate. Educația presupune modele, iar dacă modelele oferite de dascăli sunt modele distorsionate atunci pericolul este iminent.

Exemplele sunt dureros de numeroase. Se fură idei începând de la lucrări de licență până la lucrări de doctorat, de la manuale până la resurse digitale. De prea puține ori am văzut citarea surselor sau referiri la autorii unor lucrări științifice. Goana după hârtii la dosar este uluitoare. Poate că totul pornește de la sistemul unitar de salarizare care nu are în vedere meritocrația. Consider că e imperios necesar să existe modalități prin care profesorii=lor valoroși să li se recunoască efortul și performanțele profesionale.

Cred că punctul forte al acestei platforme Iteach este acela că permite acumularea punctelor progresiv, cu efort și perseverență.

Asist la o inflație de opinii cu privire la educație pe care le promovează în spațiul public mulți pseudo-specialiști în educație, care se autoproclamă practicieni de succes. De cele mai multe ori aceștia propovăduiesc o educație în care rolul profesorului este aproape inexistent. Este un hibrid între parentingul exacerbat și educația liberă a copilului. Mă tem că nu aceasta este calea către succesul școlar, cu atât mai puțin către succesul personal. În educație rezulatatele se văd în ani, se măsoară în promoții așadar efectele nocive ale lipsei de principii deontologice se vor vedea prea târziu...