<?xml version='1.0'?>

<rss version="2.0" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:georss="http://www.georss.org/georss"  >
	<channel>
		<title><![CDATA[iTeach: Blog Iulia-Marinela Ochian]]></title>
		<link>https://iteach.ro:443/pg/blog/iulia.ochian/archive/1614549600/1617224400?view=rss</link>
				
	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/iulia.ochian/read/99155/copiii-cu-probleme-familiale</guid>
	  <pubDate>Fri, 26 Mar 2021 17:03:50 +0200</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/iulia.ochian/read/99155/copiii-cu-probleme-familiale</link>
	  <title><![CDATA[COPIII CU PROBLEME FAMILIALE]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	COPIII CU PROBLEME FAMILIALE- O PRIORITATE &Icirc;N ACTIVITATEA DASCALULUI</p>
<p>
	&ldquo;Un copil se naşte cu nevoia de a fi iubit - şi nu trece niciodată peste ea&rdquo; Frank A. Clark</p>
<p>
	&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; PROF. OCHIAN IULIA-MARINELA</p>
<p>
	&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; COLEGIUL AUTO&rdquo;TRAIAN VUIA&rdquo;TG-JIU</p>
<p>
	&nbsp; &nbsp; &nbsp;Trăim &icirc;ntr-o lume &icirc;n care valorile materiale capătă o importanţă prea mare &icirc;n raport cu partea spirituală a existenţei noastre. Pe altarul unei bunăstări efemere, jertfim idealurile familiei, uităm să dăm fr&acirc;u liber sentimentelor şi, &icirc;n cel mai rău caz, considerăm că singura noastră datorie de părinte este să asigurăm un trai c&acirc;t mai &icirc;mbelşugat copiilor noştri. Am uitat să comunicăm, nu avem timp să ascultăm, nu mai simţim disponibilitatea să ne dedicăm celor dragi. Este normal un astfel de comportament? Putem dormi &icirc;mpăcaţi că ne-am făcut datoria de părinte? Dar datoria de educator şi formator de copii? Realitatea zilelor noastre ne demonstrează că nu acesta este drumul pe care trebuie să l urmăm, , că este imperios necesar să revenim la idealuri şi valori perene şi că nu trebuie să uităm un lucru: &bdquo;Copii sunt mesajele vii pe care le trimitem unor vremuri ce nu le vom vedea&rdquo; (John W Whitehead). &Icirc;n activitatea noastră, suntem confruntate tot mai des cu probleme legate de comportamentul copiilor cu probleme &icirc;n familie. C&acirc;nd vorbesc despre &bdquo;probleme&rdquo; mă refer, &icirc;n special la trei aspecte esenţiale prin modul &icirc;n care influenţează comportamentul copilului, şi anume: prinţi despărţiţi, părinţi plecaţi la muncă &icirc;n străinătate sau părinţi extrem de ocupaţi care au prea puţin timp liber pe care să &icirc;l dedice propriilor odrasle.. &Icirc;n toate aceste cazuri ne confruntăm cu situaţii &icirc;n care copilul provenit dintr-o astfel de familie este traumatizat afectiv şi emoţional. Şi nu trebuie să tratăm cu indiferenţă aceste aspecte deoarece astfel de traume, petrecute &icirc;n copilărie, pot sta la baza unui comportament deviant la maturitate. Ce putem face noi, dascalii, &icirc;n aceste situaţii? Un aspect esenţial şi primordial este acela că toate acţiunile pe care le &icirc;ntreprindem trebuie să fie discutate cu şi monitorizate de psihologul instituţiei de &icirc;nvăţăm&acirc;nt. El este primul care trebuie să fie informat despre ceea ce am constatat şi, totodată, cel care ne va sfătui pe toată durata acţiunii noastre. &Icirc;n acelaşi timp, este necesar să fim foarte apropiați de copii. &Icirc;n acest sens, cel mai indicat este să parcurgem &icirc;mpreună toate etapele: de la grupa mică p&acirc;nă la liceu. Consider că o trăsătură de bază a dascalului o reprezintă capacitatea de afectivitate şi disponibilitatea de a se dedica trup şi suflet meseriei pe care şi-a ales-o, de a iubi fiecare copil care &icirc;i păşeşte pragul clasei, fără nicio deosebire, de a acorda o atenţie specială acestor suflete mari &icirc;ncorsetate &icirc;n nişte trupuri firave care, prin fiecare gest al lor, ne transmite un S.O.S. Dacă, din &icirc;nt&acirc;mplare, observăm că unul din copii devine apatic sau prea agresiv, dacă este mai tot timpul trist, preocupat şi ostentativ nu participă la activităţi &icirc;nseamnă că trebuie să acţionăm imediat. Aceasta este forma lui de a ne atrage atenţia că ceva nu este &icirc;n regulă cu el, că are nevoie de ajutor. Dacă am reuşit să ni-l apropiem, atunci c&acirc;nd va fi pregătit, ne va spune ce &icirc;l frăm&acirc;ntă. &Icirc;n primă fază, &icirc;l macină un sentiment de vinovăţie. Se simte principala cauză a despărtirii părinţilor sau a plecării acestora departe de el. Uneori, această vină imaginară se poate transforma &icirc;n ură pentru propria persoană sau pentru cei din jurul lui care nu au aceleaşi probleme ca el. &Icirc;n această situaţie, va simţi nevoia să &icirc;şi facă rău: să se lovească, să-şi smulgă părul din cap sau să răneasă pe cei din jur său: să provoace suferinţă fizică sau morală, să se opună oricărei ordini, să respingă orice formă de apropiere sau manifestare de afecţiune, să răspundă obraznic, să jignească să pozeze o indiferenţă dusă p&acirc;nă la dispreţ pentru tot ce-l &icirc;nconjoară. &Icirc;n această situaţie, avem datoria să acţionăm imediat şi cu eficienţă şi să luăm cele mai bune decizii. &Icirc;n primul r&acirc;nd, trebuie să tabilim o legătură permanentă cu părinţii, dacă acest lucru este posibil. Este esenţial să găsim de comun acord cea mai bună soluţie pentru copil. &Icirc;n astfel de situaţii, pedeapsa aspră nu ar face dec&acirc;t să &icirc;nrăutăţească şi mai mult lucrurile. Dar nici &icirc;ngăduinţa dusă p&acirc;nă la extrem nu este o soluţie. Răbdarea, afecţiunea, disponibilitatea de a fi alături de el atunci c&acirc;nd are cea mai mare nevoie de tine, abordarea curajoasă a subiectului,explicarea situaţiei &icirc;n mod corect, fără ascunzişuri sau minciuni, punerea &icirc;n evidenţă a stării de relativă normalitate, sau exemplificări a unor situaţii asemănătoare cu care s-au confruntat alte persoane cunocute sunt c&acirc;teva forme de abordare. &Icirc;n cazul &icirc;n care este vorba de divorţul părinţilor, esenţial este să luăm legătura at&acirc;t cu mama c&acirc;t şi cu tatăl copilului, să-i facem să &icirc;nţeleagă necesitatea de a se implica fiecare dintre ei &icirc;n viaţa şi educaţia copilului, că trebuie să treacă peste problemele de cuplu şi să acţioneze unitar, că este necesar să fie alături de el &icirc;n momentele importante. &Icirc;n cazul părinţilor extrem de ocupaţi, se impune să &icirc;i consiliem şi să le explicăm importanţa ca, cel puţin o oră pe zi, să-şi facă timp pentru copii lor. Acea oră să fie dedicată unor discuţii pe diverse teme, jocului sau plimbărilor comune. De asemenea, sf&acirc;rşitul de săptăm&acirc;nă este un moment potrivit pentru a-l dedica familiei. Trebuie să sfătuim părinţii să-şi implice copii &icirc;n propria lor viaţă şi să nu uite că &bdquo;cea mai mare bogăţie din această lume sunt copii, mai mare dec&acirc;t toţi banii din lume şi toată puterea de pe păm&acirc;nt&rdquo; (Mario Puzo). Planificarea activităţilor cu părinţii capătă &icirc;n aceste situaţii valenţe noi şi trebuie eliminat aspectul formal al unor acţiuni &icirc;ntreprinse de grădiniţă la care sunt invitaţi să participe şi părinţii (dezbateri, prezentări de referate, manifestări cu caracter educativ, serbări, excursii şi programe artistice). &Icirc;n cazul copiilor cu părinţii plecaţi, este necesar să le oferim multă afecţiune, care să compenseze c&acirc;t de c&acirc;t lipsa celor dragi. Trebuie, de asemenea, să urmărim cu atenţie persoanele care &icirc;i au &icirc;n &icirc;ngrijire şi să semnalăm asistentului social orice problemă care nu ni se pare firească. O formă de apropiere constă &icirc;n a-i invita să petreacă unele weekend-uri sau sărbători &icirc;n familia noastră. &Icirc;n orice situaţie, este necesar să dăm dovadă de interes, echilibru, simţ de observaţie şi să ne facem cu abnegaţie datoria de dascăl. Idealul constă &icirc;n a fi &icirc;ntotdeauna corecte, ferme şi echidistante, exigente dar nu severe, &icirc;ngăduitoare dar nu slabe, o persoană &icirc;n care copii să aibă &icirc;ncredere, să o &icirc;ndrăgească şi &icirc;n faţa căreia să &icirc;şi poată deschide totdeauna sufletul. Voi apela la &icirc;nţelepciunea &icirc;naintaşilor şi voi &icirc;ncheia cu două cugetări ale Mariei Montessori care mi se par geniale &icirc;n contextual subiectului abordat: &ldquo; Copilul este constructorul spiritual al omenirii, iar obstacolele &icirc;n calea dezvoltării sale libere sunt pietrele din zidul &icirc;n care a fost &icirc;nchis sufletul omului&rdquo;. &ldquo;Trebuie să ajutăm copilul să acţioneze singur, să voiască singur, să g&acirc;ndească singur; aceasta este arta celor ce aspiră să slujească spiritual&rdquo;.</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Iulia-Marinela Ochian</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/iulia.ochian/read/99132/viziunea-despre-lume-si-viata-intr-o-opera-literara</guid>
	  <pubDate>Thu, 25 Mar 2021 15:51:09 +0200</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/iulia.ochian/read/99132/viziunea-despre-lume-si-viata-intr-o-opera-literara</link>
	  <title><![CDATA[VIZIUNEA DESPRE LUME ŞI VIAŢĂ ÎNTR-O OPERĂ LITERARĂ]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;VIZIUNEA DESPRE LUME INTR-O OPERA LITERARA</p>
<p>
	&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;PROF. OCHIAN IULIA-MARINELA</p>
<p>
	&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; COLEGIUL AUTO &ldquo;TRAIAN VUIA&rdquo; TG-JIU</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	Prin tema unei opere literare se intelege aspectul general din realitate abordat in creatia respectiva. Astfel, tema aleasa de scriitor este tratata intr-o anumita viziune despre lume ,intelegand prin aceasta modul in care scriitorul vede lucrurile, le intelege ,le interpreteaza , precum si atitudinea lui fata de aspectele realitatii infatisate. Viziunea despre lume sau perspectiva narativa (unghiul, punctul de vedere al naratorului din care se relateaza continutul operei narative)intr-o creatie epica , poate fi ,obiectiva sau subiectiva ,in functie de tipul naratorului sau de curentul literar caruia aceasta ii apartine. Viziune obiectiva este specifica romanului (operei) realist &ndash;obiectiv si porneste de la orientarea tematica , mai ales de natura sociala , la actiune participand personaje apartinand anumitor clase si structuri sociale diverse. In ceea ce priveste tehnica narativa, aceasta consta in relatarea cronologica a faptelor prin inlantuire , printr-o desfasurare logica a evenimentelor. Viziunea subiectiva este specifica romanului modern de tip subiectiv , ea porneste de la orientarea tematica si continua cu structurarea moderna a continutului ,manifestata prin nerespectarea cronologica (acronia )a evenimentelor, iar la actiune participa personaje apartinand unor anumite medii sociale si avand puternice note individuale(puternic individualizati). In ceea ce priveste tehnica narativa , aceasta consta in relatarea intamplarilor in mod subiectiv , prin folosirea unor procedee tipice prozei de analiza . 1. In basmul cult ,,Povestea lui Harap-Alb &ldquo; de Ion Creanga ,viziunea despre lume porneste de la o anumita realiatate obiectiva , dar pe parcurs dobandeste si o nota de subiectivitate apartinand autorului (acesta intervine prin comentarii sau reflectii caracterizate prin oralitate ), ca apoi actiunea sa treaca in fabulos, supranatural. Asadar, viziunea despre lume , in orice basm , fie el, popular sau cult , este una fabuloasa , deoarece sunt prezentate numeroase intamplari supranaturale , realizate de personaje cu insusiri neobisnuite(iesite din comun). 2 .In nuvela realista, psihologica,,Moara cu noroc &ldquo;de Ioan Slavici , viziunea despre lume a autorului este una obiectiva si se bazeaza pe principiile sale morale , punand in discutie raportul dintre saracie si bogatie, dintre fericire si nefericire, exprimat prin intermediul soacrei lui Ghita :,,Omul sa fie multumit cu saracia sa , caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit&rdquo;. Deoarece aceasta nuvela apartine curentului realist, viziunea este ,in esenta, una realist-obiectiva , viziune care se desprinde atat din temele nuvelei , cat si din actiunea si conflicetele acesteia sau din elementele de tehnica narativa. 3 .In romanul realist de tip obiectiv ,,Ion &ldquo; de Liviu Rebreanu , viziunea despre lume este una realist &ndash;obiectiva realizata prin : tematica sociala,obiectivitatea perspectivei narative, tehnica detaliului semnificativ , alegerea unor personaje tipice pentru o anumita categorie sociala , construirea personajelor in relatie cu mediul in care acestea traiesc , veridicitatea, stilul sobru, impersonal (trasaturi ale realismului ). 4. In romanul ,,Enigma Otiliei &ldquo; de G.Calinescu , viziunea este una obiectiva , acest aspect desprinzandu-se din tema romanului , din structura si actiunea sa , din tehnicile narative folosite si din tipologia personajelor. Este de remarcat faptul ca viziunea scriitorului apare ilustrata prin numeroase episoade ale naratiunii (ex:sosirea lui Felix in casa lui mos Costache si primul contact cu toti cei care vor deveni personaje semnificative ale actiunii; momentul primului atac de cord pe care il sufera batranul cand cei din clanul Tulea intra in alerta si asteapta sfarsitul acestuia (ceea ce nu se intampla atunci,ci mai tarziu). Aceasta scena impresioneaza prin autenticite , fiind de un realism exacerbat , iar agitatia personajelor capata o amploare aproape comica . Pe langa aceasta viziune realist-obiectiva, se remarca si existenta unor elemente romantice si moderne , autorul realizand astfel un roman de sinteza. Astfel, descrierea Braganului si a mosiei lui Leonida Pascalopol , precum si povestea de dragoste dintre Felix si Otilia, prezentarea in antiteza a unor fapte, actiuni si a unor personaje, sunt de factura romantica. 5. In romanul ,,Baltagul &ldquo; , viziunea despre lume pe care o propune Sadoveanu porneste de la intrepatrunderea aspectelor realiste cu cele mitice.Asadar, tema si viziunea despre lume ilustreaza, in acest roman , o societate rurala , cu obiceiurile si mentalitatile specifice acestui spatiu . Astfel spus, este o monografie a lumii pastorale , care ilustreaza o filozofie si un mod de viata ancestrale, o scriere despre vechile norme de civilizatie , despre confruntarea dintre modern si arhaic . 6. In romanul ,, Morometii &ldquo;de Marin Preda ,viziunea este una obiectiva , insa, exista momente cand autorul renunta partial la persectiva omniscienta. Aceasta viziune este obiectiva si este evidentiata prin numeroasele aspecte sociale ,familiale ,cu o pronuntata determinare sociala prezentata din perspectiva lui Ilie Moromete , personajul principal al romanului , ceea ce ii confera si un anumit grad de subiectivitate. De aceeea , aceasta viziune se contureaza in roman atat prin tematica abordata , prin relatarea unor evenimente si prin prezentarea conflictelor existente in opera , cat si prin aceasta perspectiva(punct de vedere) a protagonistului asupra intamplarilor si a vietii in general. Este usor observabila vizunea inedita despre existenta a personajului si cu ajutorul unor secvente epice memorabile (scena cinei,a secerisului ,a taierii salcamului etc. ). 7. In romanul camilpetrescian ,,Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi &ldquo;, viziunea despre lume este una subiectiva si se reflecta prin geneza , prin tema , prin actiunea si structura romanului , prin modul de prezentare a evenimentelor de catre personajul- narator si prin comportamentul acestuia. Camil Petrescu este de parere ca protagonistul trebuie sa filtreze prin propria constiinta marile probleme ale existentei.Viziunea subiectiva este dovedita de relatia schimbatoare , complicate dintre personajele reprezentative ale romanului, Stefan Gheorghidiu si Ela , si de tehnicile narative( introspectia, stilul indirect liber, folosirea jurnalului de campanie, intersectarea planurilor narative etc. ).</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Iulia-Marinela Ochian</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/iulia.ochian/read/99130/invatarea-online-avantaje-si-dezavantaje</guid>
	  <pubDate>Thu, 25 Mar 2021 15:44:37 +0200</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/iulia.ochian/read/99130/invatarea-online-avantaje-si-dezavantaje</link>
	  <title><![CDATA[ÎNVĂŢAREA ONLINE-AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	&Icirc;NVĂŢAREA ONLINE-AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE</p>
<p>
	PROF.OCHIAN IULIA-MARINELA COLEGIUL AUTO &bdquo;TRAIAN VUIA &bdquo;TG-JIU</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;&Icirc;n zilele noastre cursurile / formarile online au devenit extrem de populare, deoarece tot mai multe institute si companii ofera cursuri online. Cu toate acestea, in ciuda popularitații educatiei online, grupuri vaste de oameni resping astfel de metode, in mare parte datorita conceptiei gresite. &Icirc;n acelasi timp, in ciuda popularitații &icirc;n crestere a cursurilor online, formarea traditionala (in clasa) se lupta si &icirc;ncearca sa adopte mijloace mai noi de a menține interesul cursanților. Exista intotdeauna doua fete ale unei monede. Pentru unii indivizi, formarea online este mai potrivita, in timp ce pentru altii formarea in clasa este metoda preferata Oamenii iau cursuri profesionale, de obicei, pentru a-si creste nivelul de calificare si pentru a-si spori oportunitatile de cariera. De exemplu, pentru a obtine promovarea la un nivel superior si locuri de munca mai bine platite. Cu toate acestea, multi angajati pot fi epuizati dupa munca si nu doresc sa participe la orele obisnuite. Deci, fireste, o clasa on-line este mai convenabila pentru ei, deoarece economiseste timp, bani si energie. Cel mai bun lucru despre cursurile on-line este ca indivizii pot lua un curs din confortul biroului sau acasa. Chiar si cu un program aglomerat, se poate gasi un pic de timp liber pentru un curs. &Icirc;n cursurile online, elevul nu interactioneaza direct cu institutia. Deci, &icirc;n cazul &icirc;n care aveti intrebari, poate fi dificil sa intrebati instructorii online, deoarece comunicarea este adesea foarte impersonala. Cu toate acestea, aceste cursuri ofera de multe ori alternative cum ar fi forumuri on-line, e-mailuri si camere de chat. Utilizarea acestor alternative poate fi utila. Oamenii adesea cred ca interactiunea cu un antrenor live este cel mai bun mod de a invata, deoarece este interactiva si permite comunicarea bidirectionala. Pentru astfel de persoane, cursurile sincronizate online vor fi mai potrivite. Un alt mod de a dob&acirc;ndi cunostinte prin intermediul unui mediu online este cautarea pe diferite motoare de cautare, cum ar fi Google, Bing etc. Desi acest lucru ajuta la reducerea cantitatii de carti pe care trebuie sa le cititi, ar putea exista prea multe surse de informatii pe care trebuie sa le cititi, si sa le alegeti pe cele relevante, ceea ce poate duce la supraincarcarea cu informatii. Astfel, cursurile poate fi mai potrivite pentru adultii care &icirc;și continua educația in timp ce lucrează. Cursurile traditionale sunt mai potrivite pentru copiii mici, adolescentii si tinerii adolescenti care inca nu s-au alatura fortei de munca. Participarea frecventa la cursuri ii ajuta sa interactioneze cu alte persoane de v&acirc;rsta lor, sa fie mai bine disciplinati, sa urmeze un program regulat si sa-si imbunatateasca aptitudinea fizica si vigilenta mentala. &Icirc;nvatarea in clasa &icirc;i ajuta pe elevi si pe profesori sa se cunoasca mai bine. Acest lucru permite profesorilor sa cunoasca elevii si sa evalueze mai bine punctele forte si punctele slabe, sa actioneze ca mentori si sa ghideze studentii in posibilitatile lor de cariera. Intr-o clasa traditionala, elevii pot sa-si impartaseasca in mod direct opiniile si sa-si clarifice propriile intrebari cu profesorul, obtin&acirc;ndu-si astfel raspunsurile imediat. Inteleg&acirc;nd modelul de &icirc;ntrebari si raspunsuri si sugestiile oferite de profesori cu experienta, elevii pot gasi mai multe informatii utile dec&acirc;t atunci c&acirc;nd utilizeaza note si sugestii online generalizate, disponibile pe internet. De asemenea, invatarea &icirc;n clasa este mai utila datorita unei interactiuni continue intre studenti si profesori, deoarece ii ajuta pe elevi sa scape de temerile lor cu privire la examene, ceea ce rareori se poate &icirc;nt&acirc;mpla cu indrumarea online. &Icirc;n cele din urma, interacțiunile cu profesorii buni contribuie la motivatia elevilor de a obtine note mai mari. Ce am &icirc;nvățat din ea? Ce ne-a plăcut la școala online și ce nu? O parte dintre noi s-au simțit ca &icirc;n vacanță. Ei și-au lăsat probabil teancul de teme adunat pe ultima sută de metri. Alții au profitat de perioadă ca să recupereze serialele și cărțile de care nu au avut timp. Și, probabil cei mai puțini, și-au format un program de lucru zilnic pentru a ține pasul cu materia. Indiferent de cum ne-am organizat viața &icirc;n aceste săptăm&acirc;ni, cu toții am rămas cu anumite impresii legate de școala online. Mai jos le puteți citi pe ale mele. Școala online m-a&hellip; eliberat Cum? De cine m-a eliberat? De monotonia aceluiași program zilnic decis de oameni care nu au habar de ritmul de lucru diferit al fiecăruia dintre noi! Unii elevi nu se pot concentra bine dimineața, dar &icirc;nvață foarte bine după-amiaza. Alții nu se pot pune &icirc;n funcțiune de la 8:00, dar lucrează spectaculos de pe la 10 ș.a.m.d. Nu intenționez să contest necesitatea unui program fix de lucru. &Icirc;n lipsa acestuia, societatea nu ar mai putea funcționa normal. &Icirc;nsă, nu pot nici să neg că libertatea de a-mi organiza singur programul de studiu m-a determinat să-mi rezolv sarcinile mai eficient și cu mai mult drag. O altfel de atmosferă de lucru, un avantaj pentru introvertiți &Icirc;n unele săli de clasă din Rom&acirc;nia sunt peste 30 de elevi. Prin urmare, este foarte dificil ca toți să aibă șansa să participe activ la fiecare oră. Mai mult, se creează o atmosferă destul de agitată, mai ales &icirc;n pauze. Pentru introvertiți e un adevărat consum de energie să petreci 6 ore &icirc;ntr-o &icirc;ncăpere cu alte 30 de persoane cu care ești nevoit să socializezi. Școala online aduce cu sine un avantaj din acest punct de vedere. Astfel, &icirc;ți poți scrie și &icirc;nvăța lecțiile urcate de profesori pe diverse platforme &icirc;n liniștea și confortul casei tale. Fără certuri pentru nimicuri &icirc;ntre colegi. Fără tot felul de presiuni sociale care inevitabil apar atunci c&acirc;nd &icirc;ți &icirc;mparți spațiul cu c&acirc;teva zeci de persoane. Pentru elevii introvertiți (Vezi aici mai multe despre aceste persoane), este o modalitate de lucru ideală. Te-ai săturat să stai 10 minute &icirc;n fața dulapului ca să te hotărăști cu ce te &icirc;mbraci pentru școală? Să măn&acirc;nci ceva pe fugă, eventual pe drumul spre liceu, ca să nu &icirc;nt&acirc;rzii? Școala online te scapă de toate aceste mici iritări cotidiene! Descoperirea unor noi moduri de &icirc;nvățare Școala online &icirc;ți dă prilejul să explorezi noi moduri de &icirc;nvățare. Metodologia clasică (predare &ndash; &icirc;nvățare &ndash; verificare) poate fi &icirc;nlocuită cu mijloace mai atractive. &Icirc;n acest răstimp am găsit o groază de videoclipuri cu lecții predate diferit față de cum eram obișnuit. M-au ajutat să privesc subiectele predate la școală dintr-o altă perspectivă. Mai mult, mi-am dat seama că ceea ce la școală se predă &icirc;n 50 de minute pot să &icirc;nvăț individual conspect&acirc;nd lecția mult mai rapid. Filmele și romanele istorice, cărțile scrise &icirc;ntr-o limbă străină studiată, documentarele&hellip; Toate acestea sunt doar c&acirc;teva exemple de studiu altfel! Da, vă asigur că veți răm&acirc;ne cu ceva din ele, chiar dacă poate părea că nu. Pe mine una m-au ajutat! Avantaje și dezavantaje P&acirc;nă acum v-am prezentat c&acirc;teva avantaje ale școlii online, dar haideți să vedem și fața cealaltă a monedei. Dacă nu v-ați regăsit &icirc;n r&acirc;ndurile de mai sus, poate că sunteți dintre cei care preferă școala clasică. Să vedem c&acirc;teva argumente &icirc;n favoarea ei! Dezorganizarea și procrastinarea, două surse de stres Primul avantaj menționat &icirc;n acest articol a fost că &icirc;ți poți face singur programul de lucru. Pentru unii &icirc;nsă asta se poate transforma &icirc;ntr-un mare dezavantaj. Lipsa de motivație și senzația de vacanță te pot conduce la o procrastinare continuă. Fiind mereu obișnuit ca sarcinile și programul să-ți fie dictate de profesori, te trezești că acum trebuie să te organizezi singur. &Icirc;n consecință, ești confuz și nu știi de unde să &icirc;ncepi. Notificările de pe Classroom nu se mai opresc. Te-ai trezit la 11 și nu ai niciun chef să te apuci acum de teme, soarele &icirc;ți face cu ochiul și serialele te așteaptă. O duminică &icirc;nainte să &icirc;nceapă școala, te apuci să-ți faci temele, stresat de cantitatea gigantică a acestora. Probabil că am exagerat, dar cine nu se regăsește măcar puțin &icirc;n acest scenariu? &Icirc;mi lipsește socializarea Te auzi spun&acirc;ndu-ți des asta? Ei bine, dacă pentru unii atmosfera liniștită de lucru de acasă și lipsa colegilor gălăgioși sunt fantastice, pentru alții e exact invers. Ne lipsesc colegii, prietenii de la școală, chiar și&hellip; profesorii! Ni se pare inuman să stăm &icirc;nchiși &icirc;n casă, fără niciun amic cu care să ne vedem. Of, of! Școala asta online! Nu uita de școală, fie ea și online! Bună sau rea, școala online ne ține p&acirc;nă la urmă conectați la materie. Ca urmare, nu ne vom &icirc;ntoarce la școală cu șocul că nu ne mai aducem aminte nimic, deși urmează să dăm tezele. Voi &icirc;ncheia printr-un &icirc;ndemn. Mai amintiți-vă din c&acirc;nd &icirc;n c&acirc;nd și de temele postate de profesori online, de lecții, de caiete&hellip; Nu mult, o oră pe zi. Așa veți evita să vă apucați de pl&acirc;ns &icirc;n fața miilor de teme adunate cu două zile &icirc;nainte de re&icirc;nceperea școlii.Cine vrea să &icirc;nveţe cu adevărat, poate &icirc;nvăţa &icirc;n orice situaţie, chiar şi online! Și nu uitați să vă bucurați de această deconectare de la ritmul galopant din cursul anului, răm&acirc;n&acirc;nd totodată sănătoși!</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Iulia-Marinela Ochian</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/iulia.ochian/read/99041/cerc-de-lectura</guid>
	  <pubDate>Mon, 22 Mar 2021 11:49:29 +0200</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/iulia.ochian/read/99041/cerc-de-lectura</link>
	  <title><![CDATA[CERC DE LECTURĂ]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	PROIECT EDUCAŢIONAL CU CARACTER PARTENERIAL &bdquo;CARTEA,PRIETENUL CEL MAI FIDEL&rdquo; Proiect educativ de promovare a lecturii PROF COORDONATORI:OCHIAN IULIA-MARINELA Argument &ldquo;O carte este viaţa celui care a scris-o. Şi-a pus &icirc;n ea sentimentele, g&acirc;ndurile, munca şi iubirea. Cărţile trebuie tratate cu respect, ele reprezent&acirc;nd &icirc;nsusi sufletul autorului lor...&rdquo; Motivaţia alegerii proiectului&bdquo;CARTEA,PRIETENUL CEL MAI FIDEL&rdquo; apare din experienţa didactică la clasă, la orele de limba şi literatura rom&acirc;nă, unde am constatat că elevii, &icirc;n mare parte, nu mai sunt interesaţi de lectură. Agresiunea audio-vizualului &icirc;n domeniul informaţiilor, de multe ori facile şi nocive, lipsa posibilităţilor de selecţie, necesită găsirea unor modalităţi de atragere a elevilor către un univers plăcut, atractiv, relaxant &ndash; lectura. Acest univers trebuie redescoperit de către elevi, prin iniţierea şi parcurgerea unor teme interesante, bogate &icirc;n conţinut informaţional, cu valenţe formative şi capabile să readucă &icirc;n conştiinţa lor adevăratul sens al cărţii. Literatura, prin profunzimea mesajului, gradul de accesibilitate şi nivelul realizării artistice, se dovedeşte capabilă să intre &icirc;ntr-o relaţie afectivă cu cei cărora le este destinată: elevii. Mesajul artistic al operelor contribuie la educarea acestora &icirc;n spiritul unor virtuţi morale.Prin limbajul specific al cărţii, personajele exponenţiale, epicul dens, conflictul &icirc;mpins spre suspans şi senzorial, deznodăm&acirc;ntul fericit, literatura contribuie la formarea şi modelarea caracterelor, la stimularea dorinţei de cunoaştere şi perfecţiune. Formarea şi modelarea caracterelor, deprinderilor elevilor cu normele de comportare civilizată a sentimentelor morale, curajul, perseverenţa, respectul pentru muncă, sunt cerinţe cărora opera literară, prin specificul ei, aduce o contribuţie majoră. De regulă, o mare parte dintre elevi citesc din &ldquo;constr&acirc;ngerea&rdquo; notei din catalog. Astfel, de multe ori lectura se transformă &icirc;n asimilarea de cunoştinţe noi, fără ca cititorii să fie cu adevărat afectaţi de lectură. Prin urmare, să-i &icirc;nvăţăm pe elevi cum să citească de plăcere, cum să se relaţioneze cu textul şi cum să acţioneze ca răspuns la ceea ce au citit, cum să treacă de la reproducerea naivă la analiza complexă a textului. Cercul de lectură ales oferă posibilitatea de a-i convinge pe elevi să devină prietenii cărţilor, aduc&acirc;ndu-le ca argument cuvintele lui Charles W. Eliot : ,,Cărţile sunt cei mai tăcuţi prieteni; sunt cei mai accesibili şi &icirc;nţelepţi consilieri şi cei mai răbdători profesori&rdquo;. Aşadar, consider că este de datoria şcolii şi cu at&acirc;t mai mult a profesorului de limba şi literatura rom&acirc;nă de a găsi strategia adecvată şi puntea de comunicare prin care să cultive elevilor plăcerea de a citi. Acesta este şi scopul prezentului demers didactic. Perioada de desfăşurare: 1 an şcolar (septembrie &ndash; iunie) Grup ţintă: * elevii claselor a IX-a C şi a XI-a A Echipa de proiect: - PROFESOR COORDONATOR : OCHIAN IULIA-MARINELA - PROFESOR COORDONATOR GIORGI ELENA - DIRECTORI : OPREA MARIELA RODICA , BĂLTĂREȚU CERASELA - Parteneri &icirc;n desfăşurarea proiectului:  Biblioteca Liceului  Biblioteca JUDEȚEANĂ CHRISTIAN TELL Motivaţia &icirc;n contextul general:  Cultivarea &icirc;n r&acirc;ndul elevilor a plăcerii de a citi şi conştientizarea de către aceştia a importanţei pe care o are lectura &icirc;n construirea şi desăv&acirc;rşire personalităţii lor. Obiective: &bull; &Icirc;ncurajarea şi stimularea interesului elevilor pentru lectură; &bull; Cultivarea lecturii de plăcere; &bull; Formarea unor criterii proprii prin care elevul să distingă singur ce şi c&acirc;nd să citească; &bull; Dezvoltarea atitudinii de relaţionare a elevilor cu ei &icirc;nşişi şi cu ceilalţi; &bull; &Icirc;nsuşirea unor instrumente de analiză şi valorizarea a operelor literare; &bull; &Icirc;ncurajarea aptitudinilor de creaţie literară ale elevilor talentaţi; &bull; Familiarizarea cu personalităţi marcante ale culturii şi literaturii rom&acirc;ne; &bull; Stabilirea relaţiilor de prietenie &icirc;ntre elevi. Resurse umane: o Profesori coordonatori o Bibliotecari o Elevi Resurse materiale: - volume de opere literare, calculator- internet ,videoproiector, copiator, aparat foto, materiale video, markere, coli, etc. Rezultate aşteptate: - Sporirea interesului elevilor pentru lectură; - Formarea elevilor ca cititori pe tot parcursul vieţii; - Stabilirea unor relaţii de prietenie şi colaborare &icirc;ntre elevi ; Diseminarea informaţiei: Realizarea unei expoziţii cu materialele elevilor: desene, colaje, picturi ,cărți etc. Realizarea unor programe artistice Prezentarea creaţiilor literare ale elevilor Evaluare:  Desfăşurarea unor activităţi comune sub forma unor jocuri şi programe artistice;  Aprecierea asupra colaborării &icirc;n modul de lucru, &icirc;n prezentarea produsele realizate;  Acordarea unor diplome copiilor care s-au evidenţiat şi &icirc;n cadrul unor concursuri av&acirc;nd ca temă lectura  Expoziţie de afişe cu mesaje pro-lectura. Monitorizare: - profesorii de limba şi literatura rom&acirc;nă şi bibliotecarii Calendarul activităţilor de lectură 1. Activitatea &rdquo;Citește și dă mai departe !&rdquo; unde se ascultă cărțile citite de copii,urm&acirc;nd ca prezentările să fie comentate de colegii lor şi de profesorul &icirc;ndrumător. 2 Sărbătorirea Zilei Educatiei &ndash; 5 octombrie printr-un program special 3 Realizarea şi comentarea creaţiilor elevilor, creații ce constau &icirc;n elaborarea unor cărți in manieră personală (noiembrie) 4. Sunt selectate cele mai bune creaţii pentru a fi popularizate &icirc;n vederea publicarii lor in revista literară 5 Vizionarea unor filme, documentare despre viaţa şi opera unor scriitori, pictori, muzicieni, actori reprezentativi, despre importanţa lecturii &icirc;n viaţa oamenilor,FESTIVALUL DE TEATRU &rdquo;Elevii de tot r&acirc;sul&rdquo;(SCOALA ALTFEL) 6. Comemorarea lui ION CREANGĂ(decembrie) 7. Realizarea unui moment artistic &rdquo;Eminesciana&rdquo;(ianuarie) 8. Pictopoezia-expoziţie de pictopoezii şi afişe pro-lectura(iunie) DIRECTOR: Prof. OPREA MARIELA -RODICA PROF. COORDONATOR, OCHIAN IULIA-MARINELA BIBLIOTECAR, V&Icirc;NĂ ADELA</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Iulia-Marinela Ochian</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/iulia.ochian/read/98946/optional-calatorie-in-lumea-textului</guid>
	  <pubDate>Fri, 19 Mar 2021 16:23:25 +0200</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/iulia.ochian/read/98946/optional-calatorie-in-lumea-textului</link>
	  <title><![CDATA[OPŢIONAL CĂLĂTORIE ÎN LUMEA TEXTULUI]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	Programa cursului opţional</p>
<p>
	Călătorie &icirc;n lumea textului</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	An şcolar:&nbsp; 2020/2021<br />
	Titlul opţionalului: Călătorie &icirc;n lumea textului<br />
	Tipul de opţional: disciplină nouă<br />
	Grup-ţintă: clasa a X-a<br />
	Durata: un an şcolar<br />
	Număr ore: o oră pe săptăm&acirc;nă<br />
	Propunător: prof. OCHIAN IULIA-MARINELA<br />
	COLEGIUL AUTO&rdquo;TRAIAN VUIA&rdquo;</p>
<p>
	ARGUMENT</p>
<p>
	<br />
	&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Textul literar evidenţiază receptivitatea copiilor faţă de cuv&acirc;ntul scris, cu condiţia ca acesta să fie accesibil, cu condiţia ca elevul să-i &icirc;nţeleagă semnificaţiile ascunse.<br />
	&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; &Icirc;ntr-o epocǎ dominatǎ de televiziune şi calculator, am considerat că abordarea acestui tip de opţional &icirc;i poate ajuta pe elevi să descopere o lume nouă, necunoscută şi neexplorată de ei prea mult. &Icirc;nţeleg&acirc;nd mesajul transmis de cuv&acirc;ntul scris elevul va privi cu alţi ochi cuvintele scrise &icirc;ntr-o carte şi va preţui munca scriitorilor consacraţi.<br />
	Este v&acirc;rsta la care copilul, printr-o dirijare strategică bine g&acirc;ndită, poate &icirc;nţelege că un text fie el şi o compunere școlară este o lume nebănuită şi ascunsă, misterioasă şi seducătoare, primitoare şi darnică, şi, mai poate descoperi bucuria de a scrie text literar, bucuria de a scrie despre textul consacrat - un tăr&acirc;m cu mistere pe care el ar trebui să aibă &icirc;ndrăzneala să le descopere şi să le descifreze.<br />
	Am g&acirc;ndit acest opţional ca o soluţie pentru problemele cu care se confruntă elevii din ciclul gimnazial &icirc;n ceea ce priveşte redactarea compunerilor argumentative şi abordarea subiectelor despre care se merită să se scrie.<br />
	Ora de opţional va atinge probleme de redactare a textului, se va avea &icirc;n vedere modul &icirc;n care vor fi redactate textele, vor &icirc;nvăţa să aleagă textele &bdquo;bune de tipar&rdquo; şi, nu &icirc;n ultimul r&acirc;nd, vor &icirc;nvăţa că munca de &bdquo;scriitor&rdquo; presupune cunoştinţe din mai multe domenii, răbdare şi perseverenţă, iar pentru a putea scrie despre textul consacrat trebuie sa-i &icirc;nțelegem semnificațiile ascunse.<br />
	Cursul are la bază ideea că orice text redactat presupune să fie organizat pe baza unui plan dinainte conceput astfel &icirc;nc&acirc;t ideile care vor fi transmite cititorului să fie clare, precise astfel &icirc;nc&acirc;t să captiveze.</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	Competenţe generale</p>
<p>
	1. Emiterea, organizarea și integrarea ideilor &icirc;n texte scrise.<br />
	2. &Icirc;mbinarea corectă a cuvintelor &icirc;n propoziții și a propozițiilor &icirc;n fraze.<br />
	3. Dezvoltarea capacităţii de comunicare scrisă şi orală.<br />
	4. Utilizarea corectă a limbii rom&acirc;ne &icirc;n producerea mesajelor scrise.<br />
	5. Formarea capacităţii de selectare a informațiilor &icirc;n vederea redactării.<br />
	6. Confruntarea responsabilă cu textele scriitorilor.</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	<br />
	VALORI ŞI ATITUDINI</p>
<p>
	<br />
	&Icirc;n cadrul acestui opţional se urmăreşte a se dezvolta&nbsp; gustul estetic, sensibilitatea elevilor, puterea lor de creaţie şi &icirc;nţelegere a textelor scrise de elevi. Se cultivă dragostea pentru literatură, pentru frumos şi, nu &icirc;n ultimul r&acirc;nd, dragostea pentru artă.<br />
	Capacitatea elevilor de analiză a lucrărilor proprii c&acirc;t şi ale colegilor, a receptării acestora şi a &icirc;nţelegerii greşelilor se va forma şi va duce la performanţă.<br />
	Totodată, se cultivă plăcerea de a citi a elevilor şi se stimulează g&acirc;ndirea autonomă, reflexivă şi critică &icirc;n comunicare. Se cultivă exprimarea aleasă, at&acirc;t orală c&acirc;t şi scrisă.<br />
	Obişnuindu-i pe elevi să redacteze texte care vor fi ulterior publicate se cultivă sensibilitatea, dar şi competivitatea şi adaptabilitatea la cerinţele date, dorinţa de afirmare.</p>
<p>
	COMPETENŢE&nbsp; SPECIFICE&nbsp; ŞI&nbsp; CONŢINUTURI</p>
<p>
	<br />
	Competenţe specifice Conţinuturi<br />
	1. Exprimarea părerilor proprii &icirc;n legătură cu textul scris;<br />
	2. Receptarea corectă a mesajului &icirc;n funcţie de condiţiile comunicării;<br />
	3. Diferenţierea tipurilor de texte existente;<br />
	4. Elaborarea unor texte scurte &icirc;n care să integreze expresii/idei identificate &icirc;n cărți citite;<br />
	5. Formularea enunţuri pro şi contra &icirc;n legătură cu &icirc;nt&acirc;mplări şi fapte, păreri relatate de ceilalţi;<br />
	6. Analizarea şi aprecierea obiectivă a unei situaţii date;<br />
	7. Manifestarea interesului pentru crearea unor texte literare originale;<br />
	8. Descoperirea evenimentelor deosebite, a cazurilor speciale din lumea &icirc;nconjurătoare;<br />
	9. Aplicarea cunoştinţelor pragmatice şi stilistice de limbă rom&acirc;nă &icirc;n studierea şi interpretarea textelor literare şi a realităţii &icirc;nconjurătoare.<br />
	10. Performarea capacităţii de a redacta diverse tipuri de compuneri.<br />
	11. Dezvoltarea capacităţii de a construi linii de argumentare diferite/opuse, &icirc;n scris şi oral, respect&acirc;nd stilul şi structura textului argumentativ.<br />
	12. Familiarizarea cu utilizarea dicţionarelor, a diferitelor documente etc. - Comentariul aplicat &icirc;n domenii diverse;<br />
	- Tehnici de argumentare a judecăţilor de valoare;<br />
	- Vizionarea unor materiale ilustrative;<br />
	- Sinteza opiniilor, parafrazarea, diferenţierea punctelor de vedere;<br />
	- Selectarea din operele literare a expresiilor, ideilor care impresionează cititorul;<br />
	- Exerciţii pentru tehnica de redactare;<br />
	- Evidenţierea calităţii şi a structurii unor texte scrise;<br />
	- Exerciţii de aplicare a normelor ortografice şi de punctuaţie &icirc;n vigoare;<br />
	- Redactarea unor texte informative, de opinie, de fantezie etc.<br />
	- Soluţionarea &icirc;n grup a problemelor apărute &icirc;n cadrul opţionalului;<br />
	- Dezbaterea unor fragmente din textele literare care ridică probleme de &icirc;nțelegere;</p>
<p>
	- Argumentarea afirmaţiilor şi a judecăţilor de valoare, exemplificate cu fapte, &icirc;nt&acirc;mplări;<br />
	- Compararea&nbsp; propriilor opinii cu ale celorlalţi pentru a aprecia obiectivitatea propriilor afirmaţii;<br />
	- &Icirc;nregistrarea aspectelor esenţiale dintr-un mesaj (cine, unde, c&acirc;nd, cum sau de ce);<br />
	- Elaborarea unor scurte compoziţii originale &icirc;n versuri sau proză;<br />
	- Redactarea diferitelor tipuri de compuneri şi comentarea acestora;<br />
	- Analizarea diferitelor texte literare propuse de către elevi sau profesor;<br />
	- Redactare unor compuneri care privesc evenimente deosebite din viaţa şcolii;</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	SUGESTII METODOLOGICE</p>
<p>
	<br />
	&Icirc;n toate activităţile desfăşurate &icirc;n cadrul opţionalului &bdquo;Călătorie &icirc;n lumea textului&rdquo;, se va pune accent pe demersul didactic de tip formativ şi performativ, care presupune implicare şi interacţiune &icirc;n rezolvarea sarcinilor de lucru.<br />
	&nbsp; G&acirc;ndirea critică va fi stimulată prin abordarea unor teme diverse şi de actualitate care să stimuleze interesul pentru redactarea textului scris. Problemele de limbă vor fi abordate din perspectiva comunicativ-funcţională, a uzului limbii &icirc;n diverse contexte, &icirc;n str&acirc;nsă legătură cu activităţile de comunicare orală şi scrisă.<br />
	Evaluarea elevilor se va realiza şi prin metode complementare &ndash; proiectul &ndash; sau a reflecţiei asupra propriului progres de &icirc;nvăţare &ndash; portofoliul şi prin realizarea unei reviste-caleidoscop a opţionalului care să cuprindă cele mai interesante opinii, compuneri sau argumente ale elevilor.</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	<br />
	CONŢINUTURI</p>
<p>
	<br />
	1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE</p>
<p>
	&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Cuv&acirc;nt. Propoziţie. Frază. Enunţ. Text<br />
	Scrierea cu majusculă<br />
	Părţile unei compuneri<br />
	Semnele de punctuaţie şi ortografie<br />
	Despărţirea &icirc;n silabe la sf&acirc;rşit de r&acirc;nd</p>
<p>
	2. NOȚIUNI TEORETICE</p>
<p>
	Genul epic<br />
	Genul liric<br />
	Specii literare<br />
	Moduri de expunere</p>
<p>
	<br />
	3. ESEUL CU RĂSPUNS RESTR&Acirc;NS</p>
<p>
	<br />
	Mod de expunere naraţiunea<br />
	Mod de expunere dialogul<br />
	Mod de expunere descrierea</p>
<p>
	Gen liric<br />
	Gen epic</p>
<p>
	<br />
	EVALUARE</p>
<p>
	In majoritatea orelor vor predomina aprecierile orale. Vor fi notate ideile originale, contribuţiile deosebite ale unor elevi &icirc;n cadrul dezbaterii anumitor teme. De asemenea se vor folosi ca metode de evaluare:<br />
	- creaţii proprii<br />
	- redactare de compoziţii specifice<br />
	- proiecte<br />
	- portofolii realizate prin activitatea &icirc;n grup/individuală<br />
	- dezbaterea unor aspecte propuse de elevi<br />
	- revistă &icirc;n care vor fi adunate cele mai bune compuneri ale elevilor</p>
<p>
	<br />
	BIBLIOGRAFIE</p>
<p>
	&bull; Şerbanescu, Andra &ndash; Cum se scrie un text, Editura Polirom, Iaşi 2007;<br />
	&bull; Parfene, C. &ndash; Compoziţiile &icirc;n şcoală, EDP, Bucureşti, 1980;</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	<br />
	Planificarea activităţii cursului opţional<br />
	Călătorie &icirc;n lumea textului</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	S<br />
	E<br />
	M<br />
	E<br />
	S<br />
	T<br />
	R<br />
	U<br />
	L</p>
<p>	I<br />
	Unitatea de &icirc;nvăţare<br />
	Competenţe specifice<br />
	Conţinuturi<br />
	Nr. de ore<br />
	Activități de &icirc;nvățare</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	Noţiuni introductive<br />
	- construirea de enunțuri, propoziții simple sau dezvoltate sau a unor fraze cu număr de propoziții prestabilit<br />
	- recunoașterea propozițiilor, frazelor, enunțurilor din texte date<br />
	&bull; Cuv&acirc;nt<br />
	&bull; Propoziţie<br />
	&bull; Frază<br />
	&bull; Enunţ<br />
	&bull; Text</p>
<p>
	<br />
	3 ore</p>
<p>
	- redactarea unor texte scurte pornind de la un cuv&acirc;nt, de la o propoziție sau de la o frază<br />
	&nbsp; - redactarea şi explicarea folosirii majusculei la &icirc;nceput de propoziţie sau &icirc;n interiorul acesteia<br />
	- stabilirea părţilor unei compuneri<br />
	- redactarea cu folosirea diferitelor semne de ortografie şi de punctuaţie<br />
	- despărţirea cuvintelor &icirc;n silabe la sf&acirc;rşit de r&acirc;nd, explicarea situaţiilor &icirc;n care se evită despărţirea la sf&acirc;rşit de r&acirc;nd.</p>
<p>
	&bull; Scrierea cu majusculă<br />
	&bull; Părţile unei compuneri<br />
	&bull; Semnele de punctuaţie şi ortografie<br />
	&bull; Despărţirea &icirc;n silabe la sf&acirc;rşit de r&acirc;nd.</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	3 ore - vor fi redactate compuneri av&acirc;nd cerințe diferite astfel &icirc;nc&acirc;t să fie evidențiate și &icirc;nțelese corect părțile compunerilor</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	Noțiuni teoretice</p>
<p>	-recapitularea trăsăturilor specifice operelor epice</p>
<p>
	-exemplificarea noţiunilor teoretice recapitulate</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	<br />
	&bull; Genul epic</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	3 ore<br />
	- se vor citi fragmente din texte literare epice alese de către profesor sau de către elevi<br />
	- trăsăturile specifice genului epic vor fi identificate pe baza textelor citite<br />
	&nbsp;<br />
	-recapitularea trăsăturilor specifice operelor lirice</p>
<p>
	-exemplificarea noţiunilor teoretice recapitulate</p>
<p>
	<br />
	&bull; Genul liric</p>
<p>
	3 ore<br />
	- se vor citi fragmente din texte literare lirice alese de către profesor sau de către elevi<br />
	- trăsăturile specifice genului liric vor fi identificate pe baza textelor citite<br />
	&nbsp; -recapitularea trăsăturilor specifice speciilor literare studiate &icirc;n clasele de gimnaziu</p>
<p>
	-exemplificarea noţiunilor teoretice recapitulate</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	&bull; Specii literare&nbsp; &icirc;nvăţate</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	3 ore<br />
	- se vor redacta texte proprii care să respecte trăsăturile diferitelor specii recapitulate<br />
	- vor fi analizate texte literare reprezentative ale scriitorilor rom&acirc;ni<br />
	- elevii vor face comparații &icirc;ntre textele compuse de către ei și textele consacrate<br />
	&nbsp;<br />
	-recapitularea modurilor de expunere studiate</p>
<p>
	-exemplificarea noţiunilor teoretice recapitulate</p>
<p>
	<br />
	&bull; Modurile de expunere</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	3 ore</p>
<p>
	- modurile de expunere se vor descoperi &icirc;n texte suport care vor fi analizate<br />
	- elevii vor redacta compuneri &icirc;n care să predomine unul dintre modurile de expunere menționat de către profesor</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	<br />
	S<br />
	E<br />
	M<br />
	E<br />
	S<br />
	T<br />
	R<br />
	U<br />
	L</p>
<p>	II</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	<br />
	Eseul cu răspuns restr&acirc;ns &ndash;<br />
	Modurile de expunere -recunoaşterea trăsăturilor naraţiunii pe un fragment de text studiat/ la prima vedere<br />
	-redactarea unor eseuri cu răspuns restr&acirc;ns care să argumenteze că textele citate au ca mod de expunere predominant naraţiunea.<br />
	-redactarea unor texte proprii care să aibă ca mod de expunere narațiunea</p>
<p>
	&bull; Mod de&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; expunere<br />
	&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; naraţiunea</p>
<p>
	<br />
	2 ore -&icirc;nțelegerea textelor narative</p>
<p>
	-exprimarea propriilor păreri &icirc;n legătură cu mesajul identificat<br />
	-transmiterea emoțiilor și a sentimentelor &icirc;n texte personale<br />
	&nbsp; -recunoaşterea trăsăturilor dialogului pe un fragment de text studiat/ la prima vedere<br />
	-redactarea unor eseuri cu răspuns restr&acirc;ns care să argumenteze că textele citate au ca mod de expunere predominant dialogul<br />
	-redactarea unor texte proprii care să aibă ca mod de expunere dialogul</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	&bull; Mod de&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<br />
	&nbsp;&nbsp; expunere<br />
	&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; dialogul</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	<br />
	3 ore -&icirc;nțelegerea textelor dialogate</p>
<p>
	-exprimarea propriilor păreri &icirc;n legătură cu mesajul identificat<br />
	-transmiterea emoțiilor și a sentimentelor &icirc;n texte personale<br />
	&nbsp;&nbsp; -recunoaşterea trăsăturilor descrierii pe un fragment de text studiat/ la prima vedere<br />
	-redactarea unor eseuri cu răspuns restr&acirc;ns care să argumenteze că textele citate au ca mod de expunere predominant descrierea.<br />
	-redactarea unor texte proprii care să aibă ca mod de expunere descrierea</p>
<p>
	&bull; Mod de&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<br />
	&nbsp;&nbsp; expunere<br />
	&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; descrierea</p>
<p>
	<br />
	3 ore -&icirc;nțelegerea textelor descriptive</p>
<p>
	-exprimarea propriilor păreri &icirc;n legătură cu mesajul identificat<br />
	-transmiterea emoțiilor și a sentimentelor &icirc;n texte personale</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	<br />
	Eseul cu răspuns restr&acirc;ns &ndash; Genurile literare -recunoaşterea trăsăturilor genului liric pe un text studiat/ la prima vedere</p>
<p>
	-argumentarea orală şi &icirc;n scris a apartenenţei unui text studiat la genul liric</p>
<p>
	-redactarea unor texte proprii care să respecte trăsăturile specifice liricului</p>
<p>
	<br />
	&bull; Genul liric</p>
<p>
	<br />
	5 ore - &icirc;nțelegerea modul de construire a unui discurs literar<br />
	-elevii trebuie să se raporteze la text oferind judecăţi de valoare &icirc;n ceea ce priveşte problematica, mesajul, structura şi realizarea artistică<br />
	&nbsp; -recunoaşterea trăsăturilor genului epic pe un text studiat/ la prima vedere</p>
<p>
	-argumentare orală şi &icirc;n scris a apartenenţei unui text studiat la genul epic.<br />
	-redactarea unor texte proprii care să respecte trăsăturile specifice epicului</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	&bull; Genul epic</p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	5 ore - exprimarea ideile &icirc;n funcţie de conţinutul textelor și &icirc;n funcţie de propriul bagaj de cunoştinţe şi de propriul univers afectiv</p>
<p>
	&nbsp;</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Iulia-Marinela Ochian</dc:creator>
	  	  	</item>
	</channel>
</rss>