CERC DE CREAŢIE

ATELIERUL FANTEZIEI

INSPECTOR EDUCAȚIE PERMANENTĂ ȘI ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE:

ALEXANDRESCU GRIGORE

DIRECTOR:

PROF.UDRESCU LIVIU

PROF. COORDONATOR:

OCHIAN IULIA-MARINELA

Cărţile sunt oglinzile sufletului (Virginia Woolf )

Argument

Provocarea acestui demers didactic a apărut din dorinţa de a evidenţia aptitudinile elevilor şi de a realiza o împletire între text şi imagine pentru ca elevii sa descopere şi alte modalităţi de a învăţa. Lectura poate cuceri încă foarte mult teren, dacă profesorul găseşte strategia adecvată şi puntea de comunicare cu elevul. Proiectul este iniţiat ca un demers al nevoii de provocare la lectură. Astfel, se vor aborda şi unele deficienţe întâmpinate (tot mai des!) în rândul exerciţiilor de scriere. Se vor urmări atât problemele de scriere din punct de vedere ortografic şi de punctuaţie, dificultăţile în exprimare, dar şi metode de scriere creativă care să acceseze fondul interior şi originalitatea copiilor. Mai mult decât atât, pe lângă descoperirea şi evidenţierea talentului elevilor implicaţi, această activitate vizează şi domeniul artelor vizuale, iar mai apoi activităţile interdisciplinare, ce vor accentua capacitatea elevilor de a face analogii prin transferul de competenţe şi informaţii de la o disciplină la alta. De asemenea, competenţele de comunicare şi inter-relaţionare vor fi dezvoltate în cadrul unor activităţi ce vor stârni curiozitatea, capacitatea de muncă în echipă şi abilităţile de exprimare prin fiece formă de artă. Diversele activităţi propuse în cadrul proiectului valorifică exerciţiul aprioric al lecturii şi manifestarea sinelui în raport cu lumea cărţii printr-o altfel de abordare sau o extindere dincolo de orele de curs.

Competenţe generale

Stimularea potenţialului creator al copiilor cu aptitudini artistic-literare din şcoli, implicarea lor în activităţi de creaţie, dezvoltarea simţului estetic.

Competenţe specifice

Valorificarea valenţelor actului lecturii;

Stimularea originalităţii, a exprimării sinelui prin cuvânt sau culoare, dezvoltarea abilităţilor artistice.
Implicarea elevilor în activităţi extraşcolare, transdisciplinare care să cultive deschiderea

spre creativitate;

Formarea, dezvoltarea şi promovarea competenţelor cheie necesare în secolul al XXI-lea (responsabilitate şi capacitate de adaptare, competenţe de comunicare, creativitate şi curiozitate intelectuală, gândire critică şi gândire sistemică, informaţii şi abilităţi media, capacităţi de colaborare şi interpersonale, identificarea, formularea şi soluţionarea problemelor, auto-formare, responsabilitate socială).
Subordonarea demersurilor celor cinci piloni ai învăţării: a învăţa să ştii, a învăţa să faci, a învăţa să munceşti împreună cu ceilalţi, a învăţa să fii, a învăţa să te transformi pe tine pentru a schimba societatea;
Realizarea unui schimb de experienţă între şcoli;

Grupul ţintă căruia i se adresează:

Grupul ţintă este format din 16 de elevi – clasa a IX-a A, a V- a A din învăţământul preuniversitar, nivelul liceal şi gimnazial, profesorul de limba şi literatura română care îndrumă elevii implicaţi în proiect.

Durata:

Proiectul se va desfăşura de pe durata anului şcolar 2024-2025, iar întâlnirile se vor organiza de două ori pe lună, timp de 2 ore.

Rezultatele aşteptate

Rezultate cantitative:

Materiale multimedia, eseuri, expoziţii de desene, fotografii etc., inspirate de

temele abordate
Eseuri literare şi poezii pe tema dată sau teme liber-alese Promovarea prin literatură a tradiţiilor, obiceiurilor Participarea la concursuri şcolare ( de creaţie literară)
Rezultate calitative:

Valorificarea potenţialului creativ al elevilor participanţi la activităţile desfăşurate
Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi de interacţiune prin implicarea activă şi creativă în rezolvarea sarcinilor propuse.
Creşterea prestigiului instituţiei la nivel local, regional.

Metodele de evaluare a acestor rezultate vor fi din aria metodelor alternative:

Jurnalul reflexiv.

Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevului.

Înregistrări video.

Portofoliul.

Programul activităţilor

Activităţile cercului de lectură şi scriere creativă se vor derula vizând patru module cu tematică diferită.

Modulul I – Scrierea de text, exerciţii aplicative la textul narativ şi descriptiv

Vizează dezvoltarea competenţelor de scriere a unui număr mare de tipuri de texte, de la simplu rezumat, la analiză şi interpretare, text argumentativ etc.
Se vor propune seturi de exerciţii vizând scrierea de text, seturi aplicabile în speţă la textul narativ, dar mai ales la cel descriptiv în versuri sau în proză.
Iată aşadar câteva posibile exemple de activitate.

Etapa I Perioada de desfăşurare: 3 octombrie – 5 decembrie
Titlul activităţii: LABIRINTUL LECTURII

Profesoara a ales câteva fragmente de text descriptiv din opere precum:
Mihai Eminescu, Cezara

Calistrat Hogaş, Pe drumuri de munte, Singur, Amintiri dintr-o călătorie, În munţii

Neamţului

Mihail Sadoveanu, Ţara de dincolo de negură, Părul din ograda bunicilor, Ploaie la nada florilor, Taine, Codrul, Împărăţia apelor
Fănuş Neagu, Noaptea lupului

Tudor Arghezi, Îngerii, Zăpada

Marin Preda, Moromeţii, Colina

Ionel Teodoreanu, Lorelei, La Medeleni,

Cezar Petrescu, Povestire de iarnă

Emil Gârleanu, Nedespărţite, În unele clipe Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor
Liviu Rebreanu, Ion

Mircea Sântimbreanu, Recreaţia mare

Alexandru Vlahuţă, România pitorească etc.

S-a ales câte un bilet, diferit de la un elev la altul, apoi s-a citit biletul respectiv în faţa tuturor colegilor. Elevii au ascultat cu atenţie fragmentele de text descriptiv citite de către

colegi şi au notat în caiete expresii inedite, figuri de stil, imagini artistice care i-au impresionat. Fiecare elev a trebuit să aleagă din propriul text cel puţin două figuri de stil, să le numească şi să explice semnificaţia acestora.
Fiecare bileţel conţine un set de câte 6 întrebări diferite de la un elev la altul ce

necesită a fi rezolvate

Ex. Ce tip de descriere ai întâlnit: literară/nonliterară, obiectivă/subiectivă, de tip- tablou/ de tip-portret
Care este perspectiva din care se realizează descrierea: dinspre interior spre exterior/ dinspre exterior spre interior, de jos în sus/ de sus în jos, de la detaliu la ansamblu/ de la ansamblu la detaliu etc.
Precizează rolul substantivelor şi al adjectivelor în descrierea dată.

Numeşte figurile de stil identificate.

Comentează rolul expresiv al unei structuri.

Precizează tema descrierii. Exprimă-ţi opinia în legătură cu atmosfera pe care o creează descrierea citată.

Etapa a II –a

Perioada de desfăşurare: ianuarie – martie

Participanţi: prof.din școală

Titlul activităţii: POVEŞTI ÎN IMAGINI

Aceasta a fost una dintre activităţile cele mai îndrăgite de către elevi.

Cerinţă. Imaginează-te în postura unui pictor care transpune pe pânză imaginile create de autor. Desenează tabloul pe care ţi l-ai imaginat odată cu citirea fragmentului de text ţinând cont de câteva aspecte culoarea dominantă, cromatică, perspectivă, lumini şi umbre, elemente componente.
Activitatea aceasta a stârnit profund imaginaţia şi creativitatea elevilor. Au fost atât de entuziasmaţi, încât au propus realizarea unui joc. Astfel, fiecare elev îşi prezenta desenul realizat în faţa colegilor, iar aceştia trebuiau să recunoască opera care a stat la baza
inspiraţiei.

7

9

11

Etapa a III-a

Perioada de desfăşurare: martie – mai

Titlul activităţii: FARMECUL IMAGINILOR

Profesoara oferă elevilor, cu ajutorul videoproiectorului, imagini inedite surprinzând tablouri aparţinând unor mari pictori – Salvador Dali, Gustav Klimt, Monet, Van Gogh, Picasso, Pierre-Auguste Renoir etc. Vor fi alese trei tablouri preferate de elevi, se vor imprima color şi pe urmă se va realiza o descriere subiectivă pornind de la tabloul pe care ei înşişi l-au ales.
Vom fi aşezaţi în semicerc/cerc şi fiecare elev va prezenta propria creaţie, fiind

apreciat de către colegi.

În cadrul aceluiaşi modul vor fi abordate şi alte diferite tipuri de texte pe parcurs.

Etapa a IV-a

Perioada de desfăţurare: mai – iunie

Titlul activităţii:” VINE VARA, BINE-MI PARE…”
Profesoara responsabilă organizează ieşiri pe dealurile din împrejurimi. Elevii vor trebui să surprindă, într-o descriere subiectivă, lumea pictată atât de fascinant din jurul lor.

13

INTEGRAREA INTELIGENȚEI EMOȚIONALE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

Competenţa emoţională este un ansamblul de capacităţi ce permit gestionarea/ canalizarea adecvată a energiei emoţionale, integrarea de succes în orice mediu social şi crearea unei cariere de rezonanţă. Eficienţa personală şi profesională pot fi obţinute prin dezvoltarea unor competenţe emoţionale specifice profesiunii didactice.

În activitatea educațională, cadrele didactice trebuie să dețină abilități de comunicare extrem de bine dezvoltate, empatie, viziune, să își motiveze elevii și partenerii educaționali. Inteligența emoțională este factorul primordial care contribuie la realizarea unei activități de calitate, o comunicare pe orizontală, eficientă, care să reușească să inspire și motiveze ceilalți actanți educaționali.
Competenţa emoţională este un ansamblul de capacităţi ce permit gestionarea/ canalizarea adecvată a energiei emoţionale, integrarea de succes în orice mediu social şi crearea unei cariere de rezonanţă. Eficienţa personală şi profesională pot fi obţinute prin dezvoltarea unor competenţe emoţionale specifice profesiunii didactice.
Analizând cercetările referitoare la competențele necesare pentru obținerea performanței organizațiilor, Daniel Goleman (autorul conceptului de inteligență emoțională) nu numai că a adăugat setului de competențe tehnice și cognitive pe cea emoțională, dar a plasat-o pe un loc central în ceea ce privește leadershipul. El descrie inteligența emoțională ca pe un amestec de stăpânire de sine, motivație, empatie, gândire liberă, tact și diplomație. Inteligența emoțională este capacitatea personală de identificare și gestionare eficientă a propriilor emoții în raport cu scopurile personale (carieră, familie, educație etc.).
„Fără inteligență emoțională, chiar și o persoană cu o remarcabilă instruire, cu o minte deosebit de analitică, cu o viziune pe termen lung și cu un nesfârșit potențial de formidabile idei poate să nu ajungă un mare lider. Cu cât este mai înaltă poziția unei persoane, apreciată a fi un performer excepțional, cu atât capabilitățile inteligenței sale emoționale se reliefează ca rațiune a succesului său. Inteligența emoțională garantează reușita în viață într-o măsură mai mare decât acumularea de titluri și diplome”(Howard Gardner).
Deşi dascălul de astăzi trece prin formări numeroase, unde se vorbeşte despre dezvoltarea lui emoţională, în realitate, reprezentarea cadrului didactic bun se limitează la un simplu furnizor de informaţii necesare doar dezvoltării competenţelor cognitive ale elevilor! Nimic despre afectivitate, despre omul care îşi folosește inteligent emoţiile! Or, trăirile afective sunt importante pentru că ele influenţează modul de a gândi, comportamentul, atitudinile, credinţele cele mai profunde, deciziile, succesul în carieră şi în viaţă.
Gândindu-ne la faptul că în clasa de elevi cadrul didactic este liderul, putem concluziona că o clasă echilibrată reflectă inteligenţa emoţională crescută a liderului său, iar o clasă de elevi lipsită de armonie comportamentală sau de empatie şi comportamente prosociale reflectă inteligenţa emoţională deficitară a liderului său. Ca lider, emoțiile cadrului didactic contează, întrucât este în mod automat investit cu puterea maximă de a conduce emoții pentru un grup, deoarece toată lumea din grupul clasei îl privește pentru indicii emoționali. Prin urmare, în calitatea de cadre didactice trebuie să fim conștienți și capabili să ne gestionăm sentimentele și să putem gestiona modul în care putem folosi emoțiile pentru a promova dezvoltarea și performanţa grupului de elevi. Rolul didactic include şi stabilirea standardului emoţional al clasei. Ca lideri, tindem să vorbim mai mult, ceea ce spunem este creditat şi ascultat, iar membrii clasei tind să ne vadă reacţia emoţională ca fiind cea mai indicată stare de spirit. Pentru copiii din clasă modul nostru de a vedea lucrurile are o greutate specială și adesea noi gestionăm direcţia pentru grup.
Instituția de învățământ rămâne locul principal în care comunitatea poate rezolva deficienţele competenţelor emoţionale şi sociale ale copiilor. Alfabetizarea emoţională implică un mandat lărgit pentru instituțiile educaționale, care trebuie să recupereze ceea ce familiile n-au reuşit în privinţa adaptării la societate a copiilor lor. Această misiune presupune două schimbări majore: cadrele didactice trebuie să meargă dincolo de îndatorirea lor tradiţională, iar membrii comunităţii să se implice mai mult în viaţa unităţilor de învăţământ. Dacă există sau nu ore dedicate alfabetizării emoţionale contează mai puţin decât felul în care sunt predate lecţiile. Poate că în nici un alt caz nu este mai importantă calitatea cadrului didactic, având în vedere că felul în care el îşi desfăşoară activitatea este în sine un model, o lecţie de facto în domeniul competenţei emoţionale – sau în lipsa ei.
Stările emoționale pozitive susţin copiii atunci când efortul intelectual este maxim şi le cresc toleranţa la frustrare şi răbdarea. Pentru a putea cultiva aceste stări în copii, trebuie să ne gestionăm propriile noastre sentimente, astfel încât să nu aducem emoții negative, cum ar fi supărarea, mânia, resentimentele, anxietatea, sentimentele de mâhnire şi de decepţie, în munca noastră cu copiii. Inteligenţa emoţională a clasei, odată construită de către cadrul didactic, devine un factor protector la stres și suferinţă, şi ajută în timp atât pe copii cât şi pe cadrul didactic.
Dezvoltarea profesională pentru cadrele didactice presupune automat şi necesar construirea propriei inteligențe emoționale şi dezvoltarea de abilităţi în creşterea inteligenţei emoţionale individuale a elevilor şi a clasei ca echipă. Astfel, responsabilitatea principală a cadrului didactic rămâne aceea de a se cunoaște pe sine însuşi, de a se înțelege și de a găsi căi variate şi echilibrate de a-şi gestiona emoțiile, şi de a fi conștient de declanșatorii emoţiilor sale.
Abordând problema succesului necesar în profesia didactică, ca şi a importanţei eficienţei, a vocaţiei şi a culturii profesionale, I. Popa (2002) creionează însuşirile generale ale personalităţii cadrului didactic, „inteligenţa, simţul măsurii, principialitatea, bogăţia sentimentelor şi atitudinea faţă de problematica socială, stăpânirea de sine, perseverenţa, modestia, capacitatea de a entuziasma pentru valorile culturii” şi însuşirile speciale ce se cer vocaţiei profesorului: „afectivitatea, varietatea spectrului emoţional, sensibilitatea şi intensitatea sentimentelor faţă de educaţi, receptivitatea la problematica vieţii acestora”. Toate aceste elemente sunt mai mult decât necesare în activitatea cu elevii, dacă nu chiar imperative, atât pentru starea de bine a cadrului didactic, cât și pentru cea a copiilor. Starea de spirit a unui profesor are un impact semnificativ asupra copiilor pe care îi îndrumă. Dacă un cadru didactic acționează cu energie și entuziasm în orice condiții, el poate deveni o sursă de inspirație pentru elevi.
Adoptarea unui comportament care are la bază clișeul „a-ți lăsa problemele personale/ emoțiile în afara clasei”, în cazul cadrelor didactice, s-a dovedit a nu fi benefică pentru activitatea profesională. Lipsa totală a emoțiilor conduce la relații rigide cu copiii, bazate fie pe indiferență, fie pe frică și autoritate. Aplicarea principiilor inteligenței emoționale la clasă constă tocmai în găsirea unui echilibru între cele două situații enunțate mai sus. Trebuie să se acorde importanță propriilor emoții, dar este necesar ca reacțiile să fie adaptate nevoilor copiilor, astfel încât efectele asupra activității educaționale să fie mereu pozitive.
Inteligența emoțională este indispensabilă în meseria unui profesor. Conștientizarea propriilor emoții este un pas important în dezvoltarea comunicării, pentru că ne ajută să recunoaștem reacțiile emoționale ale elevilor noștri și să le gestionăm în mod corespunzător, construind astfel situații de comunicare productive. Un profesor bun trebuie să acorde atenție compatibilităților dezvoltate la nivel de clasă și să lucreze cu ei în scopul construirii spiritului de echipă, să fie atent la cei care au abilități de lider și să-i ajute să le îmbunătățească, dar și să îi sprijine pe cei mai timizi să iasă din anonimat prin activitățile care implică lucrul pe grupe/ perechi.
Unui cadru didactic îi revine sarcina de a media conflictele între elevi, lucru ce presupune în același timp o atenție sporită la emoțiile celor implicați și descifrarea acestora, dar și obiectivitate în a privi problema, astfel încât niciunul dintre cei implicați să nu se simtă nedreptățit la final. O bună gestionare a emoțiilor contribuie la îmbunătățirea abilității de a lua decizii în timp record, în situații de criză, în contexte tensionate sau în situații conflictuale. Capacitatea de a ne controla emoțiile și de a le interpreta pe ale celorlalți poate oferi obiectivitate în luarea deciziilor și o privire de ansamblu asupra situațiilor în care suntem implicați.
Structura culturii emoţionale a cadrului didactic, determinată de funcţia sa generală, angajează interacţiunea necesară între componenta motivaţională (interese, convingeri, orientări valorice profesionale); componenta intelectuală (potenţialul cognitiv al personalităţii, reflectat, susţinut, perfecţionat şi la nivel de conţinut afectiv); componenta comportamentală (exprimată afectiv la nivel de conduită deontologică, didactică şi extradidactică).
Modelul introdus de Daniel Goleman privind dezvoltarea inteligenței emoționale are următoarele elemente:
Cunoașterea propriilor emoții, abilitatea de a le identifica, de a le numi, de a le conștientiza cauzele și de a le recunoaște impactul asupra modului de manifestare.
Gestionarea emoțiilor, constând în controlul emoțiilor și alegerea celei mai bune modalități de exprimare a acestora în diferite împrejurări (să stăpânești mânia, să tolerezi frustrările, să exprimi furia fără agresivitate, să scapi de anxietatea socială și de singurătate, să manipulezi stresul etc.)
Conștientizarea responsabilității sociale – recunoașterea emoțiilor celorlalți, abilitatea de a înțelege și reacționa la emoțiile celor din jur.
Managementul relațiilor – abilitatea de a inspira, influența și dezvolta relații interpersonale astfel încât să se comunice eficient și să se evite conflictele.
Pentru a asigura un echilibru emoţional în spaţiul educaţional este necesară existenţa unui nivel ridicat de competenţă afectiv-emoţională a cadrului didactic. Se ştie că dascălul este un model ce favorizează imitarea de către copii a atitudinilor, a opiniilor, de aceea este necesar ca acesta să îşi analizeze reflexiv propria activitate, să vegheze asupra propriei formări.
Relațiile interpersonale constituie mediul optim de dezvoltare a ființei umane, iar munca în echipă devine indispensabilă în marea majoritate a activităților pe care le desfășurăm. În societatea actuală unitatea de bază nu mai este reprezentată de către individ, ci de către grup. Calitatea de membru al grupului aduce cu sine o mare responsabilitate, presupune coordonare, implicare, interacţiune, colaborare şi împărţire a responsabilităţii în mod egal între toţi membrii.
Pentru a asigura un echilibru emoţional în spaţiul educaţional este necesară existenţa unui nivel ridicat de competenţă afectiv-emoţională a cadrului didactic. Se ştie că dascălul este un model ce favorizează imitarea de către copii a atitudinilor, a opiniilor, de aceea este necesar ca acesta să îşi analizeze reflexiv propria activitate, să vegheze asupra propriei formări. Între nivelurile de dezvoltare emoţională ale cadrului didactic şi ale elevilor există un raport direct proporţional, iar nivelul competenţelor emoţionale ale dascălului determină formarea şi dezvoltarea competenţelor emoţionale ale elevilor. De aceea cercetătorii consideră competenţa emoţională ca fiind „o meta-competenţă, ce determină şi explică în ce măsură omul poate utiliza ansamblul capacităţilor individuale pentru a înţelege atitudinile celor din jur şi pentru a gestiona comportamentul său emoţional.” (Maia Cojocaru- Borozan).
Bibliografie
1. Goleman D. Inteligenţa emoţională. Bucureşti: Editura Curtea veche, 2008.
2. Gardner H. Mintea disciplinată. București: Editura Sigma, 2008.