iTeach: Blog-urile colegilor

La multi ani !

Maria Trăistaru — Fri, 05 Oct 2018 20:09:33 +0300

Vă doresc, doamnelor și domnilor educatori, sănătate și putere de muncă, fericire și împliniri. Fie ca visele dumneavoastră să prindă viață, așa cum, grație muncii dumneavoastră, ați făcut posibilca bună parte din visele noastre să devină realitate.

La multi ani !

Maria Trăistaru — Fri, 05 Oct 2018 19:56:25 +0300

EDUCAȚIA FINANCIARĂ ÎN GRĂDINIȚĂ

Maria Trăistaru — Fri, 28 Sep 2018 20:01:52 +0300

Curriculum-ul din grădiniţă prezintă, prin finalităţile, conţinuturile, timpul de instruire, strategiile educaţionale promovate, o abordare globală a educaţiei timpurii, asigurând satisfacerea nevoilor, suficient de variate, prezente şi a celor de perspectivă, ale copiilor preşcolari. Datorită caracterului său flexibil, facil de adaptat la necesităţile momentului, curriculum-ul poate sprijini în mod real adaptarea copilului la societatea dinamică, în care se naşte şi trăieşte, înarmându-l, progresiv, cu cunoştinţe atitudini şi deprinderi necesare în viaţă.
Acest opţional reprezintă un prim pas în punerea bazelor unei educaţii financiare atât de necesare omului contemporan.Fiecare activitate este o provocare la cunoaştere şi acţiune,o propunere de călătorie fascinantă în lumea banilor.
Copiii vor identifica şi exersa diferite tipuri de comportamente în situaţii de învăţare autentică.Ei vor învăţa reguli de politeţe pe care trebuie să le aplice la cumpărături,vor fi familiarizaţi cu produse jucării,cu bacnotele şi monedele din ţara noastră,vor învăţa să economisească,dar şi să muncească pentru a obţine ceea ce-şi doresc.
Jocul este principala modalitate de realizare a acestor abilităţi,îmbinând armonios elementele instructiv-educative cu cele distractive.

Prietenul meu calculatorul

Maria Trăistaru — Sat, 15 Sep 2018 08:36:11 +0300

Calculatorul poate fi pentru noi un bun prieten sau un duşman încăpăţânat, atunci când trebuie să îl utilizăm, şi nu ştim cum. Datorită acestor lucruri şi nu în ultimul rând a atracţiei pe care o resimt preşcolarii faţă de calculatoare şi a rolului educativ al acestora atunci când sunt utilizate în scopuri constructive, am continuat opţionalul care se doreşte o introducere a preşcolarilor în „Lumea minunată a calculatorului”. Am reluat unele obiective la care preşcolarii au întâmpinat dificultăţi şi am aprofundat alte obiective.
Astăzi toată lumea foloseşte direct sau indirect calculatorul, acesta devenind un partener de lucru al omului, un coechipier de “joacă” al copilului.
Introducerea unei astfel de activităţi opţionale răspunde interesului crescut al copiilor pentru activităţi informatizate, ele contribuind la dezvoltarea încrederii în forţele proprii, asigurând o libertate mai mare oferită copilului, capacităţilor sale de expresie. Majoritatea copiilor au cunoştinţe minime privind utilizarea calculatorului dispunând acasă de calculator şi de o gamă variată de jocuri. Din discuţiile purtate atât cu copiii cât şi cu părinţii am constatat că nu toate aceste jocuri corespund specificului vârstei şi nu au valenţe educative.
Avem în vedere faptul că alături de celelelte mijloace didactice putem utiliza calculatorul, acesta fiind un instrument didactic ce poate fi folosit în scopul eficientizării tuturor activităţilor de la clasă. Calculatorul a devenit componentă a spaţiului socio-cultural al copiilor, influenţându-i limbajul şi comunicarea non-verbală şi punându-l în situaţia de a găsi rapid soluţii.
Opţionalul se adresează tuturor copiilor de grupa mare, indiferent de mediul educaţional din care provin, încercând să oferim dreptul copiilor la şanse egale de educaţie.
Programa învăţământului preşcolar prevede stimularea copilului în perceperea, cunoaşterea şi stăpânirea mediului apropiat, printre finalităţile învăţământului preşcolar numărându-se şi îmbogăţirea capacităţii copilului de a interacţiona cu mediul, de a-l cunoaşte şi de a-l învăţa prin explorări, experimente şi exerciţii.
Integrarea calculatorului în activitatea instructiv-educativă desfăşurată la clasă constituie o tendinţă modernă de racordare a învăţământului la noile cuceriri tehnologice.
Calculatorul oferă totodată o abordare interdisciplinară a domeniilor de cunoaştere.

Why is evaluation important?

Nicoleta-Marilena Militaru — Tue, 11 Sep 2018 11:10:22 +0300

Some people find evaluation as being a useful tool in order to improve a project or an educational situation while others sees it as an intimidating aspect of the educational system in general. I have heard a lot of students complaining about the tests they get in different subjects and when I asked them about their objections they said that these tests are old fashioned and that their teachers see tests as punishments for either not doing their homework or for the fact that a piece of chalk is missing in their class and they have nothing to write on the blackboard with. So, this is why evaluations and tests are regarded as a way of tormenting pupils in primary, secondary and high school. If teachers started changing their ways of seeing the aspect of evaluating what their pupils know, can improve the effectiveness of their ways of teaching. This is why we should not be talking only about traditional tests assessing use of English or the skills of writing a composition on a certain topic.
First and foremost, an initial evaluation in English should include various types of exercises to give the teacher a more complex and clear image of their students’ level in the language assessed. This is why I always begin the school year with a mix of exercises which are aimed at evaluating my pupils’ skills, especially in the classes which are new for me. I start by asking simple questions which they answer orally, in turns: What do you like doing in your free time? What’s your favourite food? Where would you like to go on your next holiday? What did you do last weekend? By choosing these questions, a teacher can test different aspects of vocabulary and language learning: activities, food, places, clothes, present simple tense, past tense simple or future simple, depending on the level of study which is aimed at. I tell them from the very beginning that they should not be worried about making any mistakes that I am interested in the way they construct and argument their choices and I am also interested in the way they continue to answer to the follow-up questions I address them in order to find more about the subject. By doing so, they do not feel the stress of a classic evaluation and they relax and feel they are part of a normal daily conversation.
In addition, when I want to evaluate their vocabulary and their level of use of English, I use pair work either on commenting on pictures or spider gram debates. They talk about pictures by describing them saying what they have in common and what is different about them and how the characters in them feel in the given situations. In the spider gram exercises they take turns at expressing opinions, at agreeing and disagreeing with each other by giving arguments to sustain their points of view. I usually observe their performance and then I ask their partner for their feedback for their partner and I also ask for the classroom feedback based on what they had listened to. Peer learning and evaluation is also a very useful way of approaching evaluation and they learn the necessary skills to evaluate a person’s performance in a given task.
Moreover, when I use written tests I include various exercises which are arranged from simple to complex, from easy to difficult levels so that all pupils can solve the basic ones and evolve according to their level of English. This is why I use vocabulary exercises (fill in with three more belonging to the same group, give the antonyms of the following words, match words to their definition), writing exercises (write paragraphs on a certain subject, write a letter to a friend, express opinions on a certain topic), grammar exercises (they vary according to grade and level of study but they are usually centered around tense review, error correction, rephrasing, multiple choice exercises or fill in the missing words).
What I need to see is where my pupils are in their learning and this guides me in my future lesson planning. Based on their performance, I choose the methods I need in order to make them understand different aspects, I decide how many hours per month or per term I need in order to teach and explain a unit and I determine future ways of evaluating the class. This is why I firmly believe that a pupil’s level of training should not be solely analyzed based on how they perform on a test as some of them might freeze and not be able to solve the tasks. The teacher needs to find different methods through which they can have a clear picture of the level at which their pupils are after having finished a unit or a term or a school year.

,,MENS SANA IN CORPORE SANO’’

Maria Trăistaru — Fri, 10 Aug 2018 10:38:36 +0300

Pentru exemple de proiecte școlare de dezvoltare comunitară, vizitați http://www.fndc.ro/educatie/proiecte.html

Numele unității de învățământ, localitatea, țara

Liceul Tehnologic,, Petre Ionescu Muscel’’ Domneşti
România
Proiectul: numele proiectului
,,MENS SANA IN CORPORE SANO’’
Domeniul-Sportiv-Turistic
Echipa de proiect
• Prof.Trăistaru Maria
• Prof.Nicuţ Ovidiu
• Prof.Nicuţ Roxana

Motivaţia proiectului:

MIŞCARE PENTRU SĂNĂTATE reprezintă o condiţie esenţiala pentru asigurarea echilibrului dintre efortul intelectual si cel fizic, între sedentarism şi activitate dinamică. In acest context am considerat oportuna desfăşurarea unor activităţi extraşcolare sportive, ca modalitate de recreere şi destindere utila şi placută.
Proiectul debutează prin lansarea Programului Naţional ,,Kalokagathia” la nivel judeţean. După prezentare şi dezbatere la nivelul colectivului de cadre didactice , este acceptat proiectul, urmând a fi prezentat copiilor si comitetelor de părinţi. Aceştia îşi exprimă opiniile, se documenteazăşi se implicăîn derularea proiectului.
Este stabilita echipa de implementare, amintită la parteneri.

Scopul:
Stimularea interesului pentru sport şi mişcare, ca modalitate de menţinere a stării de sănătate şi de influenţare a unei evoluţii corecte şi armonioase a organismului
Educarea sociabilităţii, colaborării şi a spiritului de ordine şi acţiune , cu respectarea unui sistem de reguli

Obiective specifice:

1. Stimularea preşcolarilor şi a şcolarilor mici pentru a desfăşura activităţi de mişcare şi sporturi pe măsura propriilor posibilităţi fizice;
2. Însuşirea unor norme de comportament care încurajează o relaţionare socială pozitivă, care promovează strategii pozitive de depăşire a conflictelor şi care dezvoltă respectul de sine;
3. Dezvoltarea armonioasă a copiilor preşcolari şi a şcolarilor mici, stimularea imaginaţiei şi a creativităţii;
4. Încurajarea preşcolarilor şi a şcolarilor mici pentru a exprima opinii şi stări sufleteşti proprii prin mişcare şi pentru motivarea lor.

Grup ţintă:
Beneficiari direcţi: copiii cu vârsta cuprinsa între 3-7 ani,
Participanţi: copiii, colectivul cadrelor didactice, părinţii, partenerii
Beneficiari indirecţi: mass-media, comunitatea locală
Perioada de desfăşurare:

Parteneri:
Spl Domnești
Primăria comunei Domnești

Resurse :
• resurse umane: educatoare, copii, parinti, colaboratori
• resurse materiale si financiare: sponsorizari, echipament sportiv, panouri de afisaj, ecusoane, diplome, postere, albume, alte stimulente (premii)
• informaţionale: resurse tehnologice: computer, televizor, aparat fotografic:

Rezultate aşteptate:
Proiectul ,,Sport, Mişcare, Sănătate” dezvolta un demers educativ ce urmăreşte stimularea interesului pentru sport si mişcare la preşcolari printr-o serie de acţiuni extraşcolare specifice derulate in colaborare cu specialişti in domeniu: instructori, profesor de sport, cadre medicale. Activităţile au un caracter complex, sistematic, adaptate la particularităţile de vârstă si individuale ale copiilor si la condiţiile specifice de desfăşurare: influenţa factorilor de mediu, dotarea specifica etc

Planul de activitate:

Nr. crt. DATA ACTIVITATEA LOCAŢIA RESPONSABILI
REZULTATE AŞTEPTATE

1. Noiembrie
2018 ,,Lansarea proiectului Sport mişcare sănătate din cadrul programului naţional Kalokagathia ” Liceul Tehnologic Petre Ionescu Muscel
LOC Domnesti
Prof.Trăistaru Maria
Prof.Nicuţ Ovidiu
abilităţi specifice la nivelul elevilor din grupurile ţintă;

2. Decembrie --2018 Dansul fulgilor de nea
Gimnastică ritmică Liceul Tehnologic Petre Ionescu Muscel
LOC Domnesti
Prof. Bănică Nicoleta
Prof.Dr.Baciu Gheorghe
Prof.Smădu Georgeta Daniela
materiale informative despre proiect şi activităţile sale;
3. Ianuarie-februarie-2019 Zboară săniuţa mea Pe dealul din împrejurimi Prof.Tecău Mariana
Prof.Smădu Georgeta Daniela
abilităţi specifice la nivelul elevilor din grupurile ţintă;

4. Martie-2019 E primăvara şi ne jucăm pe afară.
Manifestare culturală sportivă sttadionul din DOMNESTI   Prof.Trăistaru Maria
Prof.Nicuţ Ovidiu
Prof.Nicuţ Roxana     materiale informative despre proiect şi activităţile sale;
5. Aprilie-2019 Excursii şi drumeţii In judeţul Argeş Prof.Trăistaru Maria
Prof.Nicuţ Roxana     1 punct documentar al şcolii
     inventar de bune practici identificate prin proiect
6. Mai -2019 Întreceri sportive Terenul de sport Prof.Trăistaru Maria
Prof.Nicuţ Ovidiu
5 planuri de activităţi în domeniul educaţiei pentrumişcare pentru sănătate
7. 1 Iunie -2019 Evaluare -,,CONCURS DE BICICLETE’’ Liceul Tehnologic Petre Ionescu Muscel
         Loc. Domnesti

Prof.Trăistaru Maria
Prof.Nicuţ Ovidiu
Prof.Nicuţ Roxana 4 materiale informative despre proiect şi activităţile sale

Evaluarea proiectului:
CONCURS DE BICICLETE’’ Liceul Tehnologic Petre Ionescu Muscel
Loc. DomnestiPentru exemple de proiecte școlare de dezvoltare comunitară, vizitați http://www.fndc.ro/educatie/proiecte.html

Numele unității de învățământ, localitatea, țara

Motivaţia proiectului:

Obiective specifice:

Parteneri:
Spl Domnești
Primăria comunei Domnești

Planul de activitate:

Nr. crt. DATA ACTIVITATEA LOCAŢIA RESPONSABILI
REZULTATE AŞTEPTATE

Prof.Trăistaru Maria
Prof.Nicuţ Ovidiu
Prof.Nicuţ Roxana 4 materiale informative despre proiect şi activităţile sale

Numele unității de învățământ, localitatea, țara

Motivaţia proiectului:

Obiective specifice:

Parteneri:
Spl Domnești
Primăria comunei Domnești

Planul de activitate:

Nr. crt. DATA ACTIVITATEA LOCAŢIA RESPONSABILI
REZULTATE AŞTEPTATE

Prof.Trăistaru Maria
Prof.Nicuţ Ovidiu
Prof.Nicuţ Roxana 4 materiale informative despre proiect şi activităţile sale

Numele unității de învățământ, localitatea, țara

Motivaţia proiectului:

Obiective specifice:

Parteneri:
Spl Domnești
Primăria comunei Domnești

Planul de activitate:

Nr. crt. DATA ACTIVITATEA LOCAŢIA RESPONSABILI
REZULTATE AŞTEPTATE

Prof.Trăistaru Maria
Prof.Nicuţ Ovidiu
Prof.Nicuţ Roxana 4 materiale informative despre proiect şi activităţile sale

Numele unității de învățământ, localitatea, țara

Motivaţia proiectului:

Obiective specifice:

Parteneri:
Spl Domnești
Primăria comunei Domnești

Planul de activitate:

Nr. crt. DATA ACTIVITATEA LOCAŢIA RESPONSABILI
REZULTATE AŞTEPTATE

Prof.Trăistaru Maria
Prof.Nicuţ Ovidiu
Prof.Nicuţ Roxana 4 materiale informative despre proiect şi activităţile sale

Numele unității de învățământ, localitatea, țara

Motivaţia proiectului:

Obiective specifice:

Parteneri:
Spl Domnești
Primăria comunei Domnești

Planul de activitate:

Nr. crt. DATA ACTIVITATEA LOCAŢIA RESPONSABILI
REZULTATE AŞTEPTATE

Prof.Trăistaru Maria
Prof.Nicuţ Ovidiu
Prof.Nicuţ Roxana 4 materiale informative despre proiect şi activităţile sale

Numele unității de învățământ, localitatea, țara

Motivaţia proiectului:

Obiective specifice:

Parteneri:
Spl Domnești
Primăria comunei Domnești

Planul de activitate:

Nr. crt. DATA ACTIVITATEA LOCAŢIA RESPONSABILI
REZULTATE AŞTEPTATE

Prof.Trăistaru Maria
Prof.Nicuţ Ovidiu
Prof.Nicuţ Roxana 4 materiale informative despre proiect şi activităţile sale

Numele unității de învățământ, localitatea, țara

Motivaţia proiectului:

Obiective specifice:

Parteneri:
Spl Domnești
Primăria comunei Domnești

Planul de activitate:

Nr. crt. DATA ACTIVITATEA LOCAŢIA RESPONSABILI
REZULTATE AŞTEPTATE

Prof.Trăistaru Maria
Prof.Nicuţ Ovidiu
Prof.Nicuţ Roxana 4 materiale informative despre proiect şi activităţile sale

Numele unității de învățământ, localitatea, țara

Motivaţia proiectului:

Obiective specifice:

Parteneri:
Spl Domnești
Primăria comunei Domnești

Planul de activitate:

Nr. crt. DATA ACTIVITATEA LOCAŢIA RESPONSABILI
REZULTATE AŞTEPTATE

2. Decembrie --2018 Dansul fulgilor de nea
Gimnastică ritmică Liceul Tehnologic Petre Ionescu Muscel
&

Apa-element indispensabil vieții

Maria Trăistaru — Sun, 05 Aug 2018 12:56:44 +0300

Bună practică în desfășurarea activităților de învățare

1.Titlul activității Apa-element indispensabil vieții
2.Contextul activității Trăistaru Maria- Liceul Tehnologic,, Petre Ionescu Muscel’’ Domnești
3.Vârsta elevilor 4-5- ani
4.Grupul țintă (caracteristicile elevilor, dimensiunea grupului) 21
5.Disciplina/ disciplinele. Tema DOS:„ Apa,element vital – convorbire
DEC: Circuitul apei in natura – pictura”
6.Obiective - să cunoască stările de agregare a apei și noțiunile care desemnează transformările ei

-să identifice și să explice circuitul apei în natură

- să exploreze și să descrie verbal fenomene și procese din mediul înconjurător folosind surse de informații diverse

- să înțeleagă și să transmită mesaje simple și să reacționeze la acestea

- să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv ;să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical
7.Durata 1 zi
8.Locul A.B.V.A-DOMNEȘTI
9.Scurtă descriere a activității       Pamantul este PLANETA ALBASTRA. Privind din spatiu putem observa ca pe pamant predomina culoarea albastra : 74% din suprafata este acoperita de apa.Oceanele contin 97% din apa pamantului in timp ce doar 3% este apa potabila.
      Apa este esenta vietii.Fara apa care exista pe suprafata pamantului viata n-ar fi posibila.
      Privind apa,ne-am putea gandi ca este un lucru simplu.Apa pura este incolora,fara gust si fara miros.Dar apa nu este deloc ceva simplu caci apa este vitala peste tot pamantul. ORIUNDE ESTE APA,ESTE VIATA !
            Noi gustam,simtim,auzim,vedem si ne jucam cu apa.Oamenii, animalele si plantele au nevoie de apa.
    Viata depinde de o apa curata ! Apa proaspata din pahar, apa limpede pentru spalat, apa curata pentru inot,apa pentru plante,insecte,pesti,pasari si animale…este importanta sa fie CURATA !
      Noi gustam,simtim,auzim,vedem si ne jucam cu apa.Oamenii, animalele si plantele au nevoie de apa.
      Vom cunoaste circuitul apei in natura – calatoria pe care apa o are de la pamant la cer si inapoi.Vom explora circuitul apei cunoscand semnele pentru fiecare parte a apei : evaporare,condensare,precipitare si colectare. Voi folosi multe intrebari posibile prin care ma voi asigura ca fiecare concept este bine inteles de catre copii.Vom invata,de asemenea ca apa se afla in trei stari :solida,lichida si gazoasa.
10.Evaluare Expozitie cu produsele finale
11.Materiale, resurse, specificații tehnice Materiale:
Postere;Pliante;Planşe;Atlase;Cărţi, reviste, ziare;Aparat foto;Calculator;Hârtie glasată, hârtie creponată,Material textil,Aţă colorată,Creioane colorate,Acuarelă,Sticle de diverse mărimi şi dimensiuni.Sare, zahăr, nisip, pământ Pliculeţe de ceai.Frigider,Pietricele.
Umane:25 copii (4-5 ani)educatoare,părinţi, bunici,specialişti- Profesor de biologie,Profesor de Geografie,Profesor de fizică – chimie.Medic de familie.
12.Sugestii pentru cadre didactice. Context teoretic (dacă este cazul) sau context curricular Expoziție cu materiale din proiect

JOCUL DIDACTIC – METODA ȘI FORMĂ DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII INSTRUCTIV-FORMATIVE

Maria Trăistaru — Wed, 25 Jul 2018 11:20:03 +0300

JOCUL DIDACTIC – METODA SI FORMĂ DE
ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII INSTRUCTIV-FORMATIVE
PROF.TRĂISTARU MARIA
Liceul Tehnologic Petre Ionescu Muscel
JUD.ARGEŞ

Jocul didactic constituie o metodă şi un procedeu deosebit de valoros deacumulare de noi cunoştinţe, de dezvoltare a vocabularului elevilor, precum şi decorectare a tulburărilor de vorbire a acestora. Îmbinarea armonioasă a elementuluiinstructiv şi a exerciţiului, pe de o parte, cu procedeele de joc, care-i oferă caracteruldistractiv, pe de altă parte, determină trăsătura fundamentală a acestui fel deactivitate.
Jocul didactic „contribuie sistematic la lărgirea, precizarea, fixarea,aprofundarea şi sistematizarea cunoştinţelor însuşite prin posibilitatea pe care o dă de a fireluat într-un cadru, într-un context sau o formă nouă (Ferina, 1976, p. 35).” Astfel,şcolarii au ocazia de a opera cu diferite cunoştinţe, de a le aplica în situaţii de viaţăprovocate în mod special prin acţiunea jocului. Ceea ce este mai important în legătură cuvaloarea jocului didactic este influenţa pe care acesta o exercită în stimularea şidezvoltarea tuturor proceselor psihice. Orientarea dominant formativă a jocului semanifestă în faptul că procesul de asimilare a cunoştinţelor este subordonat exersării şiperfecţionării senzaţiilor, percepţiilor, memoriei, imaginaţiei, atenţiei şi mai ales agândirii. Însăşi structura jocului didactic, prin problema didactică pe care o cuprinde,solicită de la copii cheltuirea unui efort intelectual pentru a stabili relaţii, pentru aefectua unele clasificări, pentru a face deducţii, comparaţii, generalizări sauabstractizări. Dacă ţinem seama că aceste operaţii intelectuale se realizează iniţial peplanul obiectual şi că, în majoritatea cazurilor, se verbalizează, putem afirma că fiecarejoc didactic încorporează o varietate de stimuli ai vieţii psihice.Faţă de alte activităţi de dezvoltarea vorbirii cu conţinut asemănător, „joculdidactic se diferenţiază prin atmosfera lui specifică, printr-o participare afectivă intensă acopiilor datorită caracterului său ludic. În acest scop, este necesar să se realizezeconcordanţa între procesul de învăţare şi activitatea de joc, deoarece, copiii participă cu mare plăcere la joc, fiind atraşi de aspectul distractiv şi prezintă mai puţin interes pentruaspectul instructiv, pentru a învăţa ceva.” Sarcina, ca şi regulile didactice, le realizează,dar mai puţin participă la asimilarea cunoştinţelor. O parte dintre copii respectă regulileşi sarcinile didactice, deşi acestea sunt uneori complexe şi impuse de educator. Ei acordăo mare atenţie rolului pe care îl au de interpretat, mai ales celui de adult, şi încearcă să-lrealizeze, prin activităţile lor.Unele jocuri didactice desfăşurate de cadrul didactic cu elevii cer o mai mareconcentrare, copiii conştientizează sarcina jocului, deşi nu neglijează aspectul distractiv.
Sensurile cuvântului joc sunt determinate de factorul social si de evolutiamotivatiei. Functiile jocului se schimba, în raport cu etapele de vârsta. Pentru opii, jocul este activitatea fundamentala, pentru adult, jocul reprezinta un înlocuitor al activitatii serioase. Jocul activeaza la copil functii mintale si motrice, functia principala fiind realizarea eului, manifestarea personalitatii. Functiile secundare au rolul de divertisment, de element odihnitor, de relaxare. Jocul este o forma de manifestare sociala si agent de transmitere a ideilor, a obiceiurilor de la ogeneratie la alta.
Jucându-se copilul actioneaza cu obiectele reale sau cu imaginile acestora, transpunând în joc anumite roluri si situatii întâlnite în mediul familial si cel înconjurator. Astfel, el se apropie de realitatea sociala, pentru ca orice activitate pentru copil este joc, iar orice joc este o metoda educativa.Cunoscând rolul pe care îl ocupa jocul în viata copilului, este de înteles eficienta folosirii lui în procesul instructiv-educativ. Asadar, este necesar sa-i antrenam în joc pe toti copiii, având în atentie mai ales pe aceia ce se lasa greu antrenati în activitati, întrucât jocul activeaza, deopotriva, atât functiile psihice, cât si pe cele biologice. Ca atare, jocul are la copil rolul pe care munca îl are la adult. De aici si rolul deosebit al jocului, deoarece formeaza si dezvolta personalitatea copilului. Desi aceasta se poate realiza prin diverse cai, jocul didactic este calea cea mai accesibila si placuta pentru copil.
Bibliografie
1. Ancuţa P. , "Contribuţia jocului de sah la educarea elevilor ambiopi, la şah", Timişoara 1986.
2. Ancuţa P. , "Educarea memoriei prin intermediul jocului de şah", Editura Română din Mannhcir, Germania, 1996.

Legenda educatoarei

Maria Trăistaru — Wed, 25 Jul 2018 10:51:45 +0300

Legenda educatoarei

Septembrie va bătut la uşă! Este toamnă, am simţit-o zilele trecute şi dacă acum se numără bobocii, haideţi s-o facem!
Fiecare educatoare ştie că acolo unde copiii se simt bine, acolo pot creşte şi se pot dezvolta armonios. Noi ne-am pregătit cum am putut mai bine şi sperăm că am reuşit să mulţumim pe cei mai mulţi care au călcat pragul grădiniţei, atât copii cât şi părinţi. Rămâne să colaborăm cât mai strâns pentru a face plăcută frecventarea acestei trepte a învăţământului românesc. Nici noi, educatoarele, dar nici părinţii nu avem, voie să uităm ce vârstă au cei pe care dorim să îi formăm. Froebel spunea: „copiii nu sunt butoaie pe care să le umplem, ci focuri pe care să le aprindem!” Noi dorim să aprindem scânteia cunoaşterii şi ţine de mulţi adulţi ca focul aprins să nu se stingă!!!
Fiecare grădiniţă are o ofertă educaţională şi pentru cei care încă n-o cunosc cu siguranţă le va fi la cunoştinţă la prima întâlnire din cadrul grădiniţei. Am constatat în ultimii ani mari pretenţii la această vârstă: părinţi care doresc ca cei mici, copiii din grădiniţă să înveţe o limbă străină, să danseze, să cânte la pian, să mânuiască calculatorul, dar din păcate invers proporţional cu vârsta sunt aceste pretenţii, adică pe măsură ce copiii cresc cei mai mulţi părinţi scad din pretenţii vis-a-vis de ce trebuie să cunoască copiii lor. Ce pretenţii au părinţii copiilor din clasa a X-a, a XI-a? Comparativ cu cele din vremea grădiniţei?
A început un nou an şcolar: noi ne-am pregătit, v-am primit şi vă primim cu un zâmbet, înarmate pe lângă răbdare, cu multă creativitate şi, mai ales, competenţă. Iar pentru cei cărora li se pare că avem o profesie deosebit de uşoară, doresc să le istoricesc „Legenda educatoarei” – oricum ne pricepem la poveşti, nu?

Când Bunul Dumnezeu a creat educatoarea, lucra deja în a şasea zi peste program (erau ore suplimentare). Atunci apăru Îngerul şi spuse:
- Doamne, dar mult mai lucraţi la această figurină?
Bunul Dumnezeu spuse:
- Ai citit dorinţele speciale de pe comandă? Să fie uşor de îngrijit, dar să nu fie din plastic; să aibă 168 de părţi mobile, să aibă nervi de oţel şi o poală în care să şadă concomitent cel puţin 10 copii. Dar totuşi trebuie să încapă pe un scăunel de copil şi să trăiască cu precădere într-o poziţie plecată. Cuvântul ei să vindece totul, de la cucui până la durerea sufletească, şi să aibă 6 perechi de mâini.
Atunci Îngerul scutură din cap şi spuse: „- 6 perechi de mâini, nu cred că este posibil!”
- Nu mâinile îmi produc dureri de cap” , spuse Bunul Dumnezeu, „ci 3 perechi de ochi pe care educatoare trebuie să-i aibă.”
- Fac parte din modelul standard? Întrebă Îngerul pe Bunul Dumnezeu.
Acesta dădu din cap şi spuse: „- o pereche care să vadă prin uşa închisă, în timp ce întreabă: ce faceţi voi acolo, dincolo? – chiar dacă deja ştie. O a doua pereche în ceafă, cu care vede ce n-ar trebui să vadă, dar ce trebuie să ştie. Şi bineînţeles, cei 2 ochi aici, în faţă, cu care priveşte copilul care se comportă imposibil şi care totuşi exprimă: te înţeleg şi te iubesc tare mult, fără să spună un singur cuvânt.”
- O, Doamne, spuse Îngerul şi se trase uşor de mânecă, mergeţi la culcare şi continuaţi mâine.
- Nu pot, spuse Bunul Dumnezeu, pentru că sunt aproape de a crea ceva, ce într-o anumită măsură îmi seamănă. Am reuşit să creez o figurină care se poate vindeca singură, dacă este bolnavă, care poate mulţumi 30 de copii cu o mică prăjitură aniversară, care poate convinge un copil de 6 ani să se spele pe mâini înainte de mâncare, care convinge pe unul de 3 ani că plastilina nu este comestibilă şi care transmite inconfundabil că picioarele le-am conceput cu precădere pentru mers, şi nu pentru lovit.
Îngerul se plimbă încet de jur împrejurul modelului educatoarei.
- Prea moale, suspină el.
- Dar dârză, spuse Bunul Dumnezeu energic. Nici nu crezi câte poate realiza şi suporta această educatoare!
- Poate să şi gândească?
- Nu numai să gândească, ci poate încheia compromise şi judecăţi … şi poate uita!
În final Îngerul se aplecă uşor asupra figurinei şi trecu cu degetele sale peste obrajii modelului.
- Aici este o spărtură, spuse el. V-am spus eu: D-voastră încercaţi să introduceţi prea multe în acest model.
- Acolo nu este o spărtură, spuse Bunul Dumnezeu, acolo este o lacrimă.
- Pentru ce e bună?
- Ea curge la bucurie, necaz, dezamăgire, durere, părăsire.
- Sunteţi un adevărat geniu! spuse Îngerul.
Atunci Bunul Dumnezeu privi dus pe gânduri şi spuse:
- Lacrima … , păi da, ea este ventilul de supraplin.
Sperăm că v-am descreţit frunţile, dar nu este doar o legendă, ci există mult adevăr în această povestioară…. .
Dorim tuturor copiilor, părinţilor şi educatoarelor un an şcolar cu cât mai multe bucurii şi realizări şi nu uitaţi: doar împreună vom reuşi!!!

Activitatea de mentorat este o activitate necesarǎ tuturor oamenilor indiferent de domeniul de activitate pe care îl presteazǎ

Maria Trăistaru — Sat, 21 Jul 2018 15:12:09 +0300

Activitatea de mentorat este o activitate necesarǎ tuturor oamenilor indiferent de domeniul de activitate pe care îl presteazǎ. Un mentor trebuie să cunoască foarte bine abilitățile pe care trebuie să le posede voluntarul la locul de muncă și să fie capabil să îl învețe pe voluntar eficient aceste abilități.
O alta concluzie care se desprinde din studiul realizat consideram că mentorul îşi va putea consolida statutul său în cadrul practicii pedagogice numai dacă :
- contribuie la îmbunătăţirea pregătirii teoretice si practice prin recomandări date studenţilor practicanţi si aplicarea unor standarde de calitate
- mentorul manifestă o preocupare constantă faţă de de propria perfecţionare monitorizeaza şi evalueaza activităţile practice ale studenţilor în practica pedagogică;
- consiliaza sistematic din punct de vedere psihopedagogic în mod individual dar şi ca grup de paractica;
- oferă studenţilor exemple de aplicaţii şi activităţi care stimulează creativitatea şi gândirea critică a elevilor;
- respectă principiul egalităţii de şanse egale în raporturile sale cu elevii şi studenţii;
- oferă modele de activităţi extracurriculare şi îi implică şi pe studenţi în derularea acestora;
- oferă feed-back imediat studenţilor pentru a-i ajuta să-şi îmbunătăţească performanţele didactice.
Mentorul de practică pedagogică are un statut recunoscut legislativ în România şi îşi câştigă prestigiul prin munca sa.
În România mentorul reprezintă un model profesional şi spiritual la care discipolul aspiră, fiind astfel, prin definiţie, unic pentru fiecare individ în parte. Mentorul este mai mult decât un sfătuitor,un consilier pasiv care poate oferi soluţii miraculoase. Mentorul trebuie văzut ca o persoana care joaca un rol vital în aspectele cele mai profunde ale pregătirii profesorilor,în formarea studentului practicant capabil să reflecteze la munca pe care o desfăşoara.
În practica pedagogică nu sunt reţete sau proceduri mecanice pe care să le urmezi că să ai success. Prin statutul său în şcoala românească apreciem că mentorul este un pilon pe care se poate sprijini sistemul educativ imprimandu-i acestuia calitatea de care are nevoie. Se poate spune ca mentorii reprezinta “modele”pentru studenţii practicanţi în ceea ce priveşte multitudinea de calităţi ale unui profesor performant.
Cel mai dificil este nu să alegi cei mai buni oameni, ci să le recunoşti celor pe care i-ai ales şi să-i ajuţi să-şi atingă maximul de potenţial. Mentorul, trebuie să vadă potenţialul din oameni şi să-i ajute să şi-l realizeze. Un mentor nu îşi va etala propria valoare, ci va reflecta valoarea celorlalţi
Mentorii sunt cei care te învaţă lucruri, te modeleaza, îţi traseaza o conduită morala şi profesionala. Mentorii îţi lanseaza provocări, te încurajeaza să îţi depăşeşti limitele şi te sprijina atunci când te îndoieşti de tine. Nu exista ajutor sau asistenta mai buna decat cele oferite de un model de intelegere si veridicitate.
,,Pentru a educa... trebuie mai întâi şi fără încetare să te educi pe tine. ‘’(A. Berge)
Mentorul este cel care trebuie să dea un nou sens verbului „ a educa”, ce este asociat, de cele mai multe ori cu noţiunea de formare în scopul de „ fabricare a oamenilor conform unui model comun, unic” ( Albu, G.2008.). Pentru mentor a educa înseamnă cunoaştere şi autocunoaştere,valorificare personală, precum şi valorificarea fiecărui cursant pornind de la atributele acestuia,de la aptitudinile sale definitorii.
Cadrele didactice intră în carierele lor cu grade variate de abilităţi despre designul instrucţional. Mentorii buni sunt dornici „să-i antreneze” pe debutanţi să-şi îmbunătăţească performanţele, oricare ar fi nivelul lor de abilităţi.
Tocmai cum un bun cadru didactic îşi ajustează comportamentele de predare şi comunicare pentru a veni în întâmpinarea nevoilor individuale ale elevilor, la fel şi un bun mentor îşi ajustează comportamentul pentru a veni în întâmpinarea nevoilor individuale ale persoanelor mentorate. Pentru a face asemenea adaptări, mentorii buni trebuie să posede o înţelegere profundă a stilurilor proprii de comunicare şi bunăvoinţa de a observa obiectiv comportamentul debutanţilor.
Mentorul are misiunea importantă pentru a-şi consolida statutul în organizaţia şcolară ,să fie un vector al schimbării ,al adaptării la nou şi al colaborării în şcoală şi în comunitatea educativă.

1. Cristea S. ( 1998) Dicţionar de termeni pedagogici, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică
2. Ezechil L., Dănescu E. (2009), Caiet de practică pedagogică, (NIVEL II ), Piteşti :Ed. Paralela 45, SeriaŞtiinţele educaţiei.
3. Ezechil, L., coord.,(2009) Piteşti :Ghidul metorului de practică pedagogică. Piteşti. :Ed. Paralela 45
4. Potolea, D., Carp, D., (coord.), (2008.) Calitatea programelor de formare continuă a cadrelor didactice; concepţie şi practici, în Profesionalizarea carierei didactice din pespectiva educaţiei continue, Bucureşti : Ed. Universităţii