2. „VERIGILE LANȚULUI”
Obiectiv:
➔ Elevii devin familiarizați cu colegii de clasă și își consolidează relațiile de colegialitate.
Familiarizarea cu cei din jur este o parte esențială a sentimentului de siguranță în orice mediu. În clasă cei mai apropiați sunt colegii de clasă. Când discutați despre conflicte sau alte subiecte potențial polarizante, este important să te simți confortabil cu oamenii din jurul tău. Este posibil ca mulți elevi să se cunoască sau să fie prieteni, dar alții nu. Această activitate este o activitate de tip icebreaker care îi va ajuta pe elevi să se familiarizeze mai mult unul cu ceilalți și să se simtă mai în siguranță în clasă.
Descriere:
1. Rugați elevii să stea în mijlocul clasei. Faceți suficient spațiu pentru ca toată lumea să stea într-un cerc, dar nu formați unul, încă.
2. Începeți activitatea spunându-vă numele și un fapt pe care îl consideri important despre tine. Apoi faceți o „legătură” plasând mâna pe șold și scoțând cotul. EX: Sunt ….. și sunt un frate mai mare.
3. Anunțați elevii că unul dintre ei care se identifică în aceași situație va lega brațul de tine și va proceda asemănător. EX: Sunt Mihai și sunt, de asemenea, un frate mai mare. De asemenea, fac parte dintr-o echipă sportivă. Apoi, cineva din clasă va lega brațele cu acesta și procesul se va repeta făcând o altă "legătură" cu brațul opus.
4. Repetați acest proces până când toată lumea din grup s-a alăturat lanțului. Dacă cineva numește un fapt pe care nimeni altcineva nu îl împărtășește, cereți-i să numească un fapt diferit. (Odată ce un elev s-a alăturat lanțului, nu poate să mai schimbe locul. Numai elevii din afara lanțului pot forma o nouă verigă. Găsirea punctelor comune poate deveni mai dificilă pe măsură ce grupul rămas se diminuează.)
5. Odată ce întreaga clasă s-a alăturat lanțului, cereți celor două persoane de la fiecare capăt al lanțului să găsească un punct comun și să lege brațele, creând un cerc închis.

3. „PĂȘEȘTE ÎN CERC!”
Obiective:
➔ Elevii construiesc relații pozitive în clasă și învață să se identifice unul cu celălalt.
➔ Crearea unui spațiu sigur și controlat în care elevii își exprimă propriile idei și experiențele.

Conflictele pot fi izolatoare, mai ales atunci când sunt combinate cu perioada specifică adolescenței timpurii. Adesea, elevii de gimnaziu se simt singuri, cred că ceilalți nu vor sau nu le pot înțelege sentimentele, gândurile sau situațiile lor. Această activitate poate ajuta la înlăturarea acestei percepții izolate și poate face sala de clasă un loc mai confortabil pentru a discuta acele probleme precum emoția, prejudecățile și punctele de vedere personale care sunt atât de esențiale pentru educația și rezolvarea conflictelor.
Descriere:
1. Rugați elevii să stea într-un cerc mare.
2. Informați elevii că aceasta este o activitate complet tăcută și rugați-i să nu comenteze, să nu râdă, să nu ia în derâdere sau să nu indice în timpul exercițiului.
3. Utilizați o listă cu afirmații de tipul „I Statements” și instruiți elevii să asculte afirmațiile cu atenție. Rugați-i să facă un pas în cerc dacă se identifică cu afirmația sau simt că se aplică în viața lor. Rugați-i să intervină în tăcere, să se oprească timp de 2 secunde pentru a-i observa și aprecia pe ceilalți și apoi să pășească în tăcere înapoi în cercul exterior.
★ Încurajați elevii să interpreteze afirmațiile așa cum doresc, dar rugați-i să nu pună la îndoială declarațiile sau să caute clarificări.
★ Subliniați că intervenția este întotdeauna voluntară.
  4. Citiți afirmațiile cu voce tare, una câte una, oprindu-vă după fiecare pentru a da posibilitatea elevilor să facă pașii. Utilizați declarațiile de mai jos sau formulați altele în funcție de specificul clasei.

Construirea unor relații semnificative și autentice cu și între elevi este un aspect esențial al creării unui mediu de învățare care să sprijine învățarea și să stimuleze comportamentul pozitiv în clasă. Cadrele didactice pot face acest lucru colaborând și comunicând cu alții, încurajând acceptarea diferențelor individuale și a prieteniilor și folosind învățarea prin cooperare. De asemenea, putem crea un mediu de clasă bazat pe respect reciproc și le putem arăta elevilor că suntem o persoană deschisă, grijulie, primitoare, respectuoasă, sensibilă din punct de vedere cultural, înțelegătoare, lipsită de prejudecăți și onestă, în care pot avea încredere folosind strategiile și tehnici de gestionare a conflictelor și de dezvoltare a inteligenței emoționale, adecvate vârstei elevilor, pentru a-i învăța, a-i disciplina și a interacționa cu ei.
Un aspect esențial al construirii relațiilor cu elevii este cunoașterea lor și demonstrarea unui interes personal față de ei. Pentru a face acest lucru, trebuie să învățăm despre ceea ce este important pentru ei, ceea ce poate fi realizat prin interacțiunea informală cu ei, observându-i în diferite situații și folosind activități de instruire pentru a solicita informații de la ei. De exemplu, putem folosi în timpul unei zile sau chiar a unei lecții o perioadă pentru a avea o „conversație personală de 2 minute” cu elevii lor despre subiecte non-academice. Aceste discuții se pot face verbal, în clasă sau le putem solicita elevilor să scrie despre interesele, hobby-urile și activitățile lor extrașcolare. Apoi, putem utiliza aceste informații pentru a planifica activități de instruire, pentru a interacționa cu ei și pentru a discuta despre realizările și evenimentele importante din viața lor.
Numeroase studii de specialitate (Bucalos & Lingo, 2005; Goodwin și Judd, 2005; McAdams și Lambie, 2003) evidențiază faptul că interesul personal pentru elevi poate fi, de asemenea, demonstrat prin stabilirea și menținerea raportului cu aceștia.
Raportul poate fi stabilit prin:
• ascultarea activă;
• discutarea cu elevii despre subiecte care îi interesează;
• manifestarea interesului pentru viața personală a elevilor;
• anunțându-i că ți-a fost dor de ei atunci când sunt absenți și urându-le bun venit înapoi;
• împărtășirea propriilor interese și povești;
• afișarea empatiei și acordarea de sprijin emoțional;
• lăsându-i să desfășoare activități în care excelează;
• salutarea elevilor pe nume;
• programarea surprizelor pentru ei;
• să le faci favoruri și să le permiți să facă lucruri pentru tine;
• recunoașterea performanței și comportamentului lor;
• participarea la activități extrașcolare cu aceștia;
• recunoașterea evenimentelor speciale din viața elevilor, cum ar fi zilele de naștere;
• afișarea bunătății;
• petrecerea timpului informal cu elevii;
• complimentându-i.
O altă modalitate de a construi relații pozitive cu elevii și de a stabili un mediu bun de învățare, este de a-i ajuta să-și dezvolte stima de sine. Acest lucru poate fi realizat oferind elevilor oportunități de a-și arăta competențele și de a le forma abilități care sunt apreciate de alții. De asemenea, putem stimula stima de sine a elevilor ascultându-i și arătându-le că le prețuim ideile, opiniile, interesele și abilitățile, implicându-i în procesul de luare a deciziilor și oferindu-le opțiuni. De exemplu, solicităm periodic preferințele elevilor în selectarea ordinii în care completează o serie de sarcini; strategiile, metodele, materialele și pauzele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor.

Idei pentru promovarea incluziunii și a stimei de sine în clasă (Sursa: Abrams, 2005; Margolis și McCabe, 2006; Tiedt și Tiedt, 2006):
● Construiți încrederea elevilor lăudându-i, concentrându-vă pe îmbunătățire, arătând încredere în abilitățile lor și recunoscând dificultatea sarcinilor;
● Oferiți elevilor activități de învățare la care pot reuși și de care se pot bucura;
● Legați greșelile de efort și învățare și amintiți-le elevilor succesele din trecut;
● Încurajați elevii să se ajute unii pe alții și oferiți-le posibilitatea de a alege;
● Recunoașteți și arătați apreciere pentru interesele, hobby-urile și mediile culturale și lingvistice ale elevilor;
● Faceți predarea personală raportând-o la experiențele elevilor;
● Utilizați expresii faciale și contact vizual pentru a arăta interes, preocupare și înțelegere;
● Oferiți elevilor feedback imediat, frecvent și legat de sarcini.
O altă modalitate eficientă de a recunoaște punctele forte, abilitățile, eforturile și interesele elevilor este de a-i lăuda, ceea ce poate crea un mediu pozitiv în clasă și poate încuraja comportamentul prosocial.  Puteți urma mai multe linii directoare pentru a vă face lauda mai eficientă. Lauda ar trebui să fie îndreptată spre comportamente care sunt demne de laudă, să descrie comportamentul specific care este lăudat (mai degrabă decât să spui: „Aceasta este o lucrare bună”, să spui: „Ai făcut o treabă foarte bună folosind terminologia corectă”) și ar trebui să fie asociată cu numele elevilor. Lauda trebui să fie sinceră, să se concentreze asupra succeselor actuale ale elevilor, mai degrabă decât asupra eșecurilor lor din trecut, să se refere la atributele comportamentului mai degrabă decât la elevi și să se adapteze vârstei, nivelului și mediului cultural al elevilor. Când folosim laudele trebuie să avem în vedere dacă elevii preferă să fie lăudați în fața colegilor lor de clasă sau în particular. Este posibil ca unii elevi să nu dorească să primească laude, deoarece acestea pot fi interpretate de ei și de colegii lor.
De asemenea, este important să folosim lauda pentru a recunoaște efortul, precum și comportamentele și rezultatele specifice și pentru a individualiza lauda, astfel încât realizările elevilor să fie evaluate în comparație cu propria lor performanță, mai degrabă decât cu performanța altora.
În relațiile cu elevii trebuie să fim conștienți de comunicarea nonverbală și să utilizăm în strategii de rezolvare a conflictelor și de mediere de la egal la egal.
Atunci când comunicarea nonverbală nu este înțeleasă, rezultatul poate fi comunicarea greșită și conflictele dintre elevi și profesori. Prin urmare, cadrele didactice trebui să promoveze interacțiuni pozitive, care să fie în concordanță cu așteptările comportamentale ale elevilor și să comunice atitudini.
Exemple de mesaje nonverbale de aprobare pe care le putem utiliza pentru a promova comportamente pozitive în clasă (“Do You See What I Mean?” de M. M. Banbury, C. R. Hebert, 1992, Teaching Exceptional Children, 24(2), p. 36. Copyright 1992 by The Council for Exceptional Children):
➔ Stați sau stați în imediata apropiere a elevilor.
➔ Contact vizual frecvent; deschideți ochii largi; ridicați sprâncenele; zâmbiți
➔ Dați din cap afirmativ;
➔ Postura „deschisă” - brațele/picioarele neîncrucișate; așezați brațele în lateral; aratați palmele; aplecați-vă înainte; înclinați capul și trunchiul într-o parte; orientarea corpului către alte persoane, apucați sau bateți umărul sau brațul.
Pentru a promova un comportament bun în clasă o strategie eficientă este aceea de a utiliza anumite indicii. Putem crea împreună cu elevii indicii prestabilite pe care le oferim pentru a-i determina să se angajeze în comportamente pozitive. Indiciile pot indica, de asemenea, niveluri acceptabile sau inacceptabile în clasă. De exemplu, roșu poate semnala că zgomotul este prea mare, galben că zgomotul moderat și verde pentru a indica că zgomotul este adecvat.
Indiciile verbale și nonverbale, cum ar fi gesturile fizice, pot fi folosite pentru a determina răspunsuri de grup sau individuale. Aceste indicii pot, de asemenea, să stabilească rutine, să reamintească elevilor comportamentele adecvate sau să semnaleze elevilor că comportamentul lor este inacceptabil și ar trebui schimbat. De exemplu, contactul vizual individualizat, semnalele mâinilor și mișcările capului pot fi folosite pentru a indica afirmarea, corectarea sau necesitatea de a se reconcentra asupra comportamentului adecvat, iar memento-urile verbale pot fi folosite pentru a alerta elevii cu privire la necesitatea ca aceștia să se angajeze într-un comportament adecvat. Când lucrăm cu elevii din medii culturale diferite sau din medii defavorizate, ar trebui să utilizăm indicii adecvate.
Deoarece schimbările neașteptate în rutina clasei îi pot determina pe elevii cu cerințe educaționale speciale să acționeze și să răspundă în moduri sfidătoare sau necorespunzătoare, este important să urmăm rutine consecvente și predictabile și să încurajăm tranzițiile de la o activitate la alta. Când elevii știu la ce rutine și activități să se aștepte în clasă în fiecare zi, este mai probabil să simtă că dețin controlul asupra mediului lor, ceea ce poate reduce cazurile de obrăznicie în clasă.
Pentru a crea un mediu de învățare eficient, eficient și plăcut, este important să stabilim, să predăm și să impunem reguli de clasă rezonabile, sensibile din punct de vedere cultural și adecvate din punct de vedere al dezvoltării, care promovează învățarea, socializarea și siguranța elevilor. Este recomandat ca elevii să fie implicați în elaborarea regulilor, deoarece acest lucru le comunică elevilor că sunt responsabili pentru acțiunile lor. Elevii sunt, de asemenea, mai predispuși să urmeze reguli pe care le-au creat. Prin urmare, putem lucra cu elevii pentru a dezvolta reguli rezonabile care abordează comportamentele de învățare cooperante și productive, ghidează interacțiunile din clasă și sunt acceptabile atât pentru ei, cât și pentru cadrele didactice. Putem întreba elevii ce reguli cred că are nevoie clasa, putem prezenta problemele clasei și le putem cere elevilor să facă brainstorming pentru a aborda aceste probleme. Elevii pot ajuta, de asemenea, la determinarea consecințelor pentru încălcarea acestora sau stabilirea unui sistem de recompense pentru respectarea acestora. Acest proces ar trebui să aibă o anumită flexibilitate bazată pe diferențele și circumstanțele individuale ale elevilor.
În prevenirea și gestionarea bullying-ului și altor forme de violență o metodă eficientă este instruirea abilităților sociale. În activitățile cu elevii se vor folosi astfel o serie de tehnici și strategii de de intervenție prin care îi ajutăm pe elevii-agresori să dezvolte empatie pentru ceilalți și să-i învățăm abilități de auto-gestionare și de gestionare a furiei. Se pot utiliza tehnici de respirație în care să le solicităm elevilor să numere înapoi de la 10 și să se gândească la ceva relaxant (Anderson, Fisher, Marchant, Young și Smith, 2006). De asemenea, îi putem implica pe elevii agresori în activități în care beneficiază și arată respect pentru ceilalți. De exemplu, elevilor care au folosit agresiunea li se poate cere să-și ceară scuze și să facă ceva frumos pentru victimele lor, să curețe o parte a școlii, să reflecteze asupra modului în care hărțuirea i-a afectat pe ceilalți; să țină un jurnal al actelor de bunătate.
Victimele bullying-ului trebuie să învețe cum să înțeleagă indiciile sociale pentru a evita să fie victime și să răspundă într-un mod asertiv care să nu înrăutățească situația. Ei trebuie, de asemenea, să înțeleagă când și cum să obțină ajutor de la adulți. Elevii care nu sunt nici agresori, nici victime trebuie să învețe cum să sprijine în mod activ victimele și cum să contracareze agresorii și actele lor de hărțuire. Doar utilizând tehnici și strategii adecvate putem să prevenim și să intervenim eficient pentru înlăturarea comportamentelor necorespunzătoare și asigurarea unui mediu prietenos de învățare.

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ZIDURI JUDEȚUL BUZĂU

Proiectele eTwinning reprezintă o oportunitate valoroasă de modernizare a educației prin colaborare internațională, integrarea tehnologiei și învățarea centrată pe elev. Aceste proiecte contribuie semnificativ la dezvoltarea unei școli europene moderne, deschise spre inovație, colaborare și incluziune.
În anul școlar 2024-2025 Școala Gimnazială Ziduri județul Buzău a derulat activități în cadrul proiectului eTwinning "Bullying Stops Here", desfășurat în parteneriat internațional în colaborare cu instituții din România, Turcia, Italia, Spania, Grecia, Lituania și Polonia. Proiectul a implicat elevi și cadre didactice într-o serie de activități colaborative, interactive și creative, desfășurate într-un mediu digital sigur și prietenos; un cadru educațional inovator pentru combaterea fenomenului de bullying în școli.
Încă de la început, echipa de proiect a stabilit obiective clare:
• Prevenirea bullyingului: Prevenirea comportamentelor de tip bullying în școli, în mediul online și în societate.
• Creșterea gradului de conștientizare: Informarea oamenilor, în special a tinerilor, cu privire la efectele negative ale bullyingului.
• Dezvoltarea abilităților anti-bullying: Predarea unor strategii și tehnici care să ajute indivizii să facă față situațiilor de bullying.
• Promovarea comunicării pozitive: Prevenirea escaladării conflictelor în violență prin încurajarea unor metode sănătoase de comunicare.
• Crearea unui sentiment de responsabilitate comunitară: Sublinierea faptului că fiecare individ face parte din societate și are o responsabilitate în menținerea unui climat pozitiv.
• Oferirea de modele pozitive: Prezentarea unor lideri și povești care inspiră tinerii să adopte o poziție fermă împotriva violenței.
• Consolidarea mediului școlar și profesional: Sprijinirea implementării unor politici pozitive și incluzive în educație și la locul de muncă.
• Combaterea cyberbullyingului: Dezvoltarea de metode de conștientizare și protecție specifice bullyingului în mediul digital.
• Creșterea încrederii și stimei de sine: Sprijinirea persoanelor afectate de bullying în reconstruirea încrederii în sine.
• Intervenția timpurie: Identificarea și soluționarea rapidă a cazurilor de bullying, înainte ca acestea să escaladeze.
• Educarea familiilor și cadrelor didactice: Încurajarea adulților să ofere sprijin și protecție copiilor printr-o mai bună înțelegere a efectelor bullyingului.
• Crearea unor spații sigure: Asigurarea unor medii în care fiecare persoană să se simtă în siguranță și acceptată.
• Stabilirea unor mecanisme de sprijin: Oferirea de ajutor concret persoanelor afectate de bullying, pentru a nu se simți singure.
• Dezvoltarea empatiei și respectului reciproc: Încurajarea unei culturi bazate pe empatie, respect și toleranță în relațiile interpersonale.
Coordonarea acestui proiect fost bine organizată, cu roluri distribuite echitabil între parteneri și diverse instrumente digitale de lucru: TwinSpace, Canva, Padlet, Google Forms, Genially, Wakelet, Storyjumper, Mentimeter, Kahoot etc. Profesorii s-au întâlnit regulat online pentru a asigura coerența activităților, iar comunicarea eficientă a fost susținută de un grup dedicat pe WhatsApp.
La Școala Gimnazială Ziduri, proiectul a implicat activ elevii din clasele a V-a și a VII-a, care au participat cu entuziasm la toate etapele. Aceștia au colaborat cu colegi din alte țări în crearea de logo-uri, afișe anti-bullying, expoziții virtuale, e-book-uri și videoclipuri de tip role-play. De asemenea, au contribuit la organizarea și marcarea Zilei Internaționale Împotriva Bullyingului, prin activități creative și campanii de conștientizare.
Abordare pedagogică modernă
Proiectul a fost construit pe principii de învățare activă și colaborativă, cu elevii în centrul procesului educațional. S-au folosit metode variate: cercetare independentă, lucru în echipe internaționale, ateliere de creație digitală, jocuri interactive (Kahoot, Quizizz), expoziții online și dezbateri. Activitățile au stimulat gândirea critică, empatia, creativitatea și capacitatea de a lua decizii. Elevii au învățat despre tipurile de bullying, cum să recunoască și să combată comportamentele negative și cum să creeze un mediu școlar sigur și incluziv.
La nivelul curriculumului, proiectul a avut o abordare interdisciplinară. În orele de TIC, elevii au utilizat instrumente digitale pentru a crea materiale de conștientizare. În cadrul orelor de Educație Tehnologică, au conceput afișe și produse anti-bullying. La Consiliere, s-au abordat teme precum empatia, gestionarea conflictelor și comunicarea nonviolentă. Educația Fizică a completat eforturile, promovând cooperarea și fair play-ul prin jocuri de echipă. Activitățile precum “Mini Finger Pointers” și lecțiile de consiliere despre prietenie și rezolvarea conflictelor au contribuit la dezvoltarea socio-emoțională a elevilor.

Rezultate și impact
Printre produsele finale ale proiectului se numără: un imn anti-bullying, o carte digitală cu postere, e-book-uri colaborative, o bibliotecă video cu scenete și o serie de campanii de conștientizare. Toate au fost realizate în echipe internaționale și publicate pe platforma TwinSpace. În ceea ce privește beneficiile acestea sunt multiple atât pentru elevi cât și pentru cadrele didactice.
Pentru elevi:
• Dezvoltarea competențelor cheie, cum ar fi comunicarea într-o limbă străină, competențele digitale, sociale și civice, învățarea autonomă, creativitatea și spiritul de inițiativă.
• Creșterea motivației pentru învățare, prin activități interactive, atractive și relevante, care depășesc cadrul clasic al orei de curs.
• Formarea unei gândiri critice și a unei atitudini proactive, elevii fiind provocați să găsească soluții reale la probleme actuale, cum ar fi bullyingul.
• Dobândirea unei deschideri interculturale, prin colaborarea cu colegi din alte țări, care le oferă o perspectivă globală și încurajează toleranța, respectul și spiritul european.
• Îmbunătățirea încrederii în sine și a abilităților de comunicare, elevii prezentându-și ideile, participând la dezbateri și exprimându-și opiniile în contexte internaționale.
Pentru cadrele didactice, participarea la proiecte eTwinning aduce un plus de valoare profesională și personală:
• Dezvoltarea profesională continuă prin colaborarea cu alți profesori din Europa, schimbul de bune practici și implementarea unor metode inovatoare de predare.
• Creșterea gradului de digitalizare a predării, prin utilizarea unei game variate de instrumente digitale adaptate la nevoile elevilor.
• Diversificarea și modernizarea activităților didactice, cu accent pe învățarea bazată pe proiect, interdisciplinaritate și abordarea centrată pe elev.
• Întărirea spiritului de echipă și a rețelei profesionale, prin participarea activă la comunitatea eTwinning, unde profesorii se sprijină reciproc și lucrează împreună pentru atingerea obiectivelor comune.
• Recunoașterea profesională prin certificate de participare, premii de calitate și promovarea implicării în proiecte la nivel local și european.
Evaluarea a fost realizată prin chestionare, discuții și formulare de feedback completate de elevi, părinți și profesori. Reflecțiile acestora au evidențiat o schimbare pozitivă de atitudine: elevii au devenit mai conștienți, mai empatici și mai dispuși să ia atitudine împotriva bullyingului. Participarea activă a crescut, iar competențele digitale, de colaborare și comunicare s-au îmbunătățit semnificativ.

Proiectul "Bullying Stops Here" a fost o experiență educațională de succes care a combinat inovația pedagogică, colaborarea internațională și integrarea tehnologiei pentru a combate un fenomen real și actual. Implicarea elevilor din clasele a V-a și a VII-a de la Școala Gimnazială Ziduri demonstrează că, prin educație și cooperare, putem construi un mediu școlar mai sigur, empatic și incluziv. Prin urmare, proiectele eTwinning, precum "Bullying Stops Here", nu sunt doar inițiative educaționale izolate, ci motoare ale schimbării în educația modernă, cu un impact profund și durabil asupra tuturor actorilor implicați – elevi, profesori, școli și comunități. Ele contribuie la formarea unei generații responsabile, colaborative și bine pregătite pentru viitor.