Food is much more than something we eat as it tells the story of our culture, traditions and way of life. This was the idea behind the eTwinning project "Taste the Difference", which brought together students and teachers from Romania, Italy, Spain and Greece in an exciting journey of language learning, cultural exchange and healthy living.

The project combined the learning of English and French with activities focused on food, wellbeing and intercultural awareness. Throughout the school year, students discovered traditional dishes from the partner countries, explored foods from around the world and discussed the importance of healthy eating and balanced lifestyles. They also learned about foods associated with national celebrations, cultural events and festivals, gaining a deeper appreciation of the traditions that make each country unique.

Collaboration was at the heart of every activity. Teachers met regularly online to plan and coordinate the project, while students participated in interactive online workshops where they shared ideas, worked in international teams and improved their communication skills.

One of the most enjoyable activities was the creation of the original song "Do You Like?", in which students combined different food items to practise vocabulary in a fun and memorable way. Music became an engaging tool for language learning and encouraged creativity and teamwork.

Students also worked together to create colourful puzzle pieces featuring recipes from around the world and interesting food facts, producing a collaborative resource that reflects the diversity of international cuisine. Another successful activity was the chain drawing, in which each partner country added colours and artistic touches to fruit and vegetable illustrations, creating unique collaborative artworks that symbolised cooperation across borders.

Beyond language learning, the project promoted important values such as respect for cultural diversity, healthy habits, creativity, digital competence and international collaboration. By sharing experiences and learning from one another, students discovered that although each country has its own culinary traditions, healthy eating and the joy of sharing food are values that unite us all.

The project has also created lasting educational resources. The song, collaborative drawings and recipe puzzles will continue to be used in future language lessons, healthy lifestyle activities, school exhibitions and new eTwinning collaborations, ensuring the sustainability of the project's outcomes.

"Taste the Difference" demonstrated that learning becomes more meaningful when students work together, celebrate cultural diversity and discover the world through shared experiences. The project strengthened friendships across Europe while helping students develop language, digital and social skills that will benefit them well beyond the classroom.

Elevii au explorat teme precum protecția mediului, biodiversitatea locală și speciile pe cale de dispariție, realizând materiale artistice, jocuri educative, activități STEM și exerciții de calcul al amprentei de carbon. De asemenea, au participat la provocări STEAM inspirate din situații reale, abordând subiecte legate de resurse naturale, energie, transport și sustenabilitate. Cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, celebrată pe 5 iunie, fiecare școală parteneră a realizat un scurt videoclip în limba engleză cu un mesaj ecologic, toate materialele fiind reunite într-un proiect video comun, menit să promoveze responsabilitatea față de mediul înconjurător și colaborarea internațională între elevi și profesori.

This eTwinning project is designed to support students in developing important life skills and key competences through international cooperation and the use of digital technologies. By working with peers from different countries, students will engage with topics such as online safety, communication skills, teamwork, money management, time management, and personal wellbeing. Through collaborative activities and the use of digital tools like TwinSpace, Padlet, Canva, and Google Slides, students will share ideas, create common products, and gain insight into different cultures and perspectives. The project encourages active participation, cultural awareness, creativity, and the responsible use of technology, while helping students build the skills they need for their future studies, careers, and everyday lives.

AIMS
1. students will engage in collaborative tasks with international peers and demonstrate effective communication and teamwork skills by contributing to at least two group activities focused on problem-solving, discussion, and joint product creation.

2. students will collaborate with peers from partner countries and create two- three common international products that promote cultural diversity, mutual understanding, wellbeing, and shared European values.

3. students will demonstrate improved digital competence by creating and sharing digital products (avatars, posters, mind maps, presentations, Padlet contributions, etc.) using online collaborative tools such as TwinSpace, Canva, Google Slides, and Padlet.

4. students will apply key life skills (including communication, collaboration, critical thinking, creativity, resilience, time management, and financial literacy) through participation in project activities

WORK PROCESS

Nice to meet you- introduce yourself by creating an avatar and writing some facts about you in the twinboard.

E-safety- exchange opinions on safe and unsafe online actions- use the twinboard.

Problem messages- the communication skill: habits that can make you an efficient communicator ( twinboard), the most important factors for efficient communication ( pool), short realistic messages ( Padlet)

Team work - The importance of team work (pool), Team work for problem solving ( Google slides), Mindmaps ( problem solving situation)

Celebrating together- create posters to promote a sense of wellbeing (Canva)

Money management- what teens spend their money on ( pool), Necessary expenses ( twinboard), Mindmaps ( spending habits - Cava)

Time Management- the Eisenhower Matrix- activities teens plan, do, avoid, drop ( Padlet, Canva)

Online workshops- collaborative work on project tasks

Erasmus Mobility to Croatia

Dissemination - presenting our project work
11.Your feedback matters

Condiții de participare:

Elevi din ciclul primar/gimanazial/liceal

 Cadre didactice

Secțiuni:
S1_Creații tehnoloice/abilități practice: colaje 2D și 3D, decorațiuni, machete din diverse materiale reciclabile (carton, hârtie,textile, plastice, naturale, etc)
S2_Creațiiartistico-plastice/arte vizuale: desene, pictură, grafică (acuarelă, tempera, creion, cărbune, ceracolor,etc)
S3_Creații literare:  eseuri, poezii, acrostihuri, rebusuri, in limba română sau engleză
S4_Secțiune cadre didactice:  poezii, acrostihuri, eseuri, referate, articole de specialitate, proiecte didactice, proiecte educative, proiecte extrașcolare, activități extrașcolare,  fișe de lucru, alte  exemple de bune practice din diverse proiecte Erasmus+, eTwinning, transfrontaliere, metode innovative implementate la clasă sau softuri educaționaleutilizate ăn procesul de predare-învățare-evaluare, etc.

Link-ul pentru înscriere (conține Fișa de înscriere ,  Acordul de parteneriat _opțional și Regulamentul concursului):
https://forms.gle/77wBcw1bTocVHy1f7

Data limită de primire a lucrărilor, prin poștă sau curierat, este 30 iunie 2026, la  adresa:
Palatul Copiilor „Adrian Băran” str.Eugen Ionescu, Nr.3, Slatina, Cod postal: 230126, Jud Olt cu mențiunea: „Penrtru Concursul Bricolaje marine ”

Certificare:  Pentru elevi se vor acorda premiile I, II, III, Mențiune, pe categorii de vârstă
Pentru cadrele didactice se vor acorda: adeverință coordonator de echipaj, adeverință de publicare articol in Ghidul de bune practice cu ISBN
      Vă așteptăm cu entuziasm și idei frumoase!

În etapa „Environmental Detectives”, elevii au explorat impactul activităților umane asupra mediului și au căutat soluții sustenabile pentru probleme reale. Prin activități precum „Carbon Twin Challenge”, „Coding for Climate”, „STEM Discovery Campaign” și „Nature Explorers”, aceștia și-au dezvoltat competențele STEM, gândirea critică și spiritul civic. Totodată, au investigat ecosisteme locale, au studiat specii aflate în pericol de dispariție și au realizat materiale de conștientizare dedicate protecției mediului și adoptării unui comportament responsabil față de natură.

• aplicare,
• analiză,
• evaluarea critică a informației.
• Alfabetizare funcțională (analiză de text și date): Textele din scenariu, graficele sau tabelele nu sunt citite pentru reproducere, ci pentru extragerea de sens structural

Elevii nu mai „învață pentru lecție”, ci folosesc informația ca pe o resursă necesară pentru rezolvarea unei crize sau a unui mister. Curiozitatea și nevoia naturală de rezolvare devin motorul învățării.
În practică, Mystery Game-ul funcționează excelent în abordări de tip Inquiry-Based Learning și poate susține foarte bine momentul de „Realizare a sensului”.
Structura jocului este esențială. Eu folosesc de regulă acest blueprint:

1. Ancora narativă și rolurile-Elevii primesc o situație-problemă autentică și un rol clar (detectiv, analist, investigator etc.)
2. Obiectivul investigației-Trebuie formulată o întrebare centrală care poate fi rezolvată doar prin înțelegerea conținutului disciplinar.
3. Probele (A–E)-Informația științifică este fragmentată în indicii analizate progresiv:
4. Suspecții / ipotezele-Elevii primesc 5 explicații posibile:una corectă, celelalte bazate pe concepții greșite frecvente sau adevăruri parțiale.
5. Verdictul argumentat;Nu este suficient „să ghicească”. Trebuie să elimine ipotezele folosind probele.

Aceste jocuri pot funcționa și fără cunoștințe prealabile solide, dacă există scaffolding logic bun și progresie inductivă clară. Practic, elevul construiește sensul pe parcursul investigației.
Cum creez rapid astfel de materiale cu AI:
Blueprint digital:
1. Încarc materiale teoretice (pdf.ppt) în CLAUDE ( sauîîi cer lui CLAUDE un research despre tema abordată)
2. Folosesc un prompt de tip:
“Using only the sources, build a Case File quiz around my learning goal. Students play detective. Give me: a 3-sentence mystery scenario solvable only by understanding the goal, 5 pieces of evidence pulled from the sources,5 suspect statements (1 correct, 4 misconceptions).Reading level: [YEAR LEVEL]. Pot solicita 3-4 mistery game pentru aceeași fișă de lucru)
3. Duc rezultatul  în NotebookLM.
4. Generez apoi un slide deck - o fișă de lucru în stil Mystery Game, cu un stil personalizat in functie de continut.
Rezultatul?
10 -15   minute profesorul  nu mai „predă”. Jocul conduce învățarea, iar elevii construiesc singuri conexiunile conceptuale.
Clik aici pentru a vizualiza 3  exemple de Mystery Game folosite la clasă.

• Un test de diagnoză inițială care  identifică lacunele și preconcepțiile pe care le aduc în clasă.
• Un sondaj pre-concept, care va fi aplicat din nou la finalul unității pentru a măsura schimbarea conceptuală reală —diferența dintre ce credea elevul înainte și ce înțelege după.

În timpul predării — în fiecare oră
Evaluarea formativă nu se întâmplă la sfârșit de unitate. Se întâmplă în fiecare lecție, în timp real. Un profesor care monitorizează înțelegerea elevilor are nevoie de:

•  Verificări rapide tip grilă
• o întrebări calibrate pe erorile logice frecvente, nu pe variante aleatoare.
• o sarcini scurte, pe trei niveluri de dificultate, care dau feedback  imediat
• evaluări Adevărat/Fals cu justificare — afirmații deliberat ambigue care forțează argumentarea, nu memorarea.
• Exit Ticket —  întrebări esențiale pentru ultimele 5 minute ale orei: ce a fost clar, o problemă aplicată direct, autoevaluarea efortului. Îți
• Fișa de observație — un instrument pentru tine, ca profesor, cu 10–12 comportamente observabile specifice activității, cu scala completă și întrebări de debriefing.

Cinci instrumente per lecție. Sau măcar câteva dintre ele, în funcție de zi.

Când elevii nu sunt toți la același nivel
Nici o clasă nu e omogenă. Și asta înseamnă că același instrument nu funcționează pentru toți. Ai nevoie de:

• • Un test diferențiat pe trei niveluri — același concept, trei versiuni: cu suport și scaffolding pentru cei care au nevoie, standard pentru nivelul țintă, cu extensie pentru cei avansați. Toți elevii sunt evaluați, nimeni nu e exclus, nimeni nu e plafonat.
• • Un ghid de evaluare orală eșalonată -un dialog structurat progresiv, nu o evaluare liberă care îi dezavantajează.
• • Carduri de extensie pentru elevii avansați care termină repede și se plictisesc — sarcini independente care cer conexiuni interdisciplinare, inovație sau gândire etică.

Patru instrumente în plus, doar pentru că elevii sunt diferiți.

Când vrei ca elevii să-și cunoască propriul progres
Evaluarea nu se termină cu nota profesorului. Dacă ne dorim  elevi care știu să învețe singuri, avem nevoie și de:

• • fișă de autoevaluare cu trei niveluri vizuale de înțelegere — verde, galben, roșu — și două întrebări de reflecție finală.
• • Un protocol de peer review structurat, cu reguli clare, cronologie detaliată și o mini-rubrică cu criterii specifice. Nu „e bine" sau „poți îmbunătăți" — ci feedback real, antrenat.
• • Întrebării de gândire de ordin superior — care nu au răspuns da/nu și care cer conexiuni non-evidente între discipline.
• • Întrebări  de reflecție pentru portofoliu — organizate pe trei direcții: privirea înapoi, privirea în prezent, privirea înainte. Ca portofoliul să fie mai mult decât un dosar de hârtii.

Alte patru instrumente, de data asta construite pentru elev, nu pentru profesor.

La finalul unității — testul și proiectarea
Și după toate acestea, mai vine evaluarea sumativă. Care înseamnă:

• Un prompt de eseu argumentativ cu rubrică de evaluare — cu descriptori comportamentali specifici
• Un test sumativ complet, calibrat taxonomic, cu trei niveluri de complexitate: baza cu itemi obiectivi, mijlocul cu aplicare, vârful cu sinteză și analiză.

Și dacă dorim  să proiectăm  și unitatea în ansamblu, generăm  o structură Backwards Design — pornind de la ce trebuie să rămână după ani, nu de la ce predăm  mâine — plus o sarcină autentică ancorată în realitate.
Deci, câte instrumente?
Să numărăm: 3 pentru diagnoză, 5 pentru monitorizare continuă, 4 pentru diferențiere, 4 pentru reflecție și metacogniție, 4 pentru sinteză și evaluare sumativă.
Cincisprezece instrumente de evaluare per unitate.
Fiecare cu un scop distinct. Fiecare necesar pentru a acoperi întregul ciclu de învățare — de la preconcepțiile inițiale până la transferul de lungă durată.
Niciun profesor nu le construiește pe toate de la zero în fiecare semestru. Și totuși, fiecare profesor simte lipsa unora dintre ele exact în momentul în care ar fi avut nevoie.
Vestea bună: acum nu trebuie să le construim  manual pe toate.
Cu ajutorul unor prompturi bine formulate, un model de tip AI — ChatGPT, Claude sau Gemini — poate genera oricare dintre aceste instrumente în câteva  secunde. Un test de diagnoză cu distractori calibrați pe erorile frecvente ale elevilor. O scară Bloom completă pentru orice temă și orice clasă. Un test diferențiat pe trei niveluri. Un protocol de peer review cu rubrică inclusă.
Nu înlocuim judecata pedagogică. Îi dăm  AI-ului un masterpromt— noi  aducem cunoașterea elevilor, contextul clasei și decizia finală.
Timpul de construcție scade de la ore la minute.
Dacă doriți să vedeți exact cum arată aceste prompturi — formulate  și gata de folosit pentru toate cele 15 instrumente — am pregătit un videoclip care le parcurge pe rând, instrument cu instrument.Urmărește  videoclipul aici.