Avem aici un rezumat al acestor 3 zile care speram sa fie util si altora.

https://www.youtube.com/watch?v=HO3nZWNWfzY&t=3s

”Arta în natură” este expoziția de pictură realizată de elevii Liceului de Arte ”Ionel Perlea” Slobozia, în cadrul proiectului Erasmus+ SOS- Sustain Our Souls cu scopul de a dovedi că pictura este o formă la fel de eficientă de comunicare a unor idei și stări emoționale precum muzica sau literatura. Astfel, elevii și profesorii au făcut echipa perfectă care a reușit să demonstreze că atunci când există pasiune, totul este posibil.  Expoziția a fost deschisă azi, 29.03.2021 și va putea fi vizitată zilnic în cadrul Muzeului Național al Agriculturii.
”Muzeul Național al Agriculturii, împreună cu Liceul de Arte ”Ionel Perlea” au contribuit imens la consolidarea evoluției culturale și lingvistice a participanților la diverse ateliere și proiecte precum Erasmus+. Alegerea muzeului ca și gazdă a acestei expoziții nu este deloc întâmplătoare – operele de artă ale elevilor sunt despre natură și oricine poate simți un parfum de trecut ce trece prin aceste pânze.” - domnul Gheorghe Petre, director la Muzeului Național al Agriculturii.
Lucrările realizate în acest atelier de pictură sunt folosite pentru a ilustra într-un mod cat se poate de original, poeziile create de elevii din țările partenere în timpul întâlnirii virtuale în perioada 3-5 martie, 2021. Arta rămâne o formă de comunicare și de susținere a sufletelor celor care o creează și o admiră în toate ipostazele sale.
”Ne-am dorit ca arta să-i aducă mai aproape pe elevi prin realizarea poeziilor- diamant și prin exprimarea gândurilor despre natură. Aceste gânduri au fost puse și pe aceste minunate pânze care ne demonstrează talentul elevilor noștri. Activitățile SOS-Sustain Our Souls demonstrează că proiectele Erasmus construiesc poduri între oameni, deschid uși și lărgesc orizonturi” – coordonator proiect, prof. Militaru Nicoleta Marilena
”Arta ne unește și ne permite să exprimăm păreri și idei. Proiectul Erasmus ne-a oferit ocazia de a le arăta partenerilor din Germania, Grecia, Polonia, Spania și Italia cum lucrăm pentru a realiza astfel de lucrări și ce metode învățăm de la profesorii noștri. Suntem mândri de tot ce am realizat și mulțumim tuturor pentru implicare!” Vlad Andradda, elev echipa Erasmus.

La nivel internaţional, în fiecare an, Ziua internaţională a cărţilor pentru copii este patronată de o ţară membră a "International Board on Books for Young People". Aceasta alege o temă şi invită un autor pentru a scrie un mesaj adresat copiilor din întreaga lume şi un artist pentru a realiza un poster care să transmită tema acestei zile. 

Mesajul a fost scris de scriitoarea Margarita Engle și se intitulează „Muzica cuvintelor”. Ilustrația și design-ul posterului aparțin ilustratorului Roger Mello.

MUZICA CUVINTELOR

Când citim, mintea noastră prinde aripi.
Când scriem, degetele noastre cântă.
Cuvintele sunt tobe și fluiere pe pagină,
păsări cântătoare zburând și elefanți trâmbițând,
râuri curgând, cascade căzând,
fluturi care se rotesc
în înaltul cerului.
Cuvintele ne invită la dans – ritmuri, rime, bătăi de inimă,
de copite, de aripi, povești vechi și povești noi,
fantezii și povestiri adevărate.
Fie că stai comod acasă
sau alergi peste hotare spre un nou tărâm
și o limbă străină, poveștile și poemele
îți aparțin.
Când împărtășim cuvinte, vocile noastre
devin o muzică a viitorului,
pacea, bucuria și prietenia,
melodia
speranței.

Margarita Engle, (traducere din engleză de Eugenia Bejan)

https://www.ibby.org/awards-activities/activities/international-childrens-book-day

         Elevii și-au dezvoltat gândirea computațională, și-au exersat abilitățile de colaborare și comunicare. Implicarea celor mici a fost răsplătită prin premii de participare, fiecare elev a primit un kit de mașinuță solară (http://roboromania.ro/produs/kit-masinuta-solara/)

         Atelierul a fost susținut de învățătoare, ajutată de doamna profesoara de informatica. Au fost doua intalniri cu elevii, in laboratorul de informatica al Școlii Gimnaziale “Mihai Viteazul” din Boldești-Scăeni.
          Evenimentul a fost offline.
          Din efectivul de 24 de elevi, au participat 23. Dintre aceștia au fost 14 băieți și nouă fete. Cei mai mulți de 8 ani, foarte puțini de 9 ani (doi elevi sunt repetenți, un elev este amânat medical).  Zece elevi sunt de etnie roma. Deoarece comunitatea acestora este intr-un cartier mai indepartat, unii dintre ei „au beneficiat” de transportul cu mașina invatatoarei (sâmbata nu circulă microbuzul școlar).  Spun că au beneficiat deoarece concluzia lor a fost: „era mai bine cu taxiul”.
          La sfârșitul activității desfășurate folosind cele două tablete noi și computerele vechi, elevii au primit premiile de participare. Dupa aceea, au mers în sala de clasă unde au fost serviți cu pizza și suc.
          Elevii au fost încântați să participe la aceasta activitate. Unora li s-a părut ușor, altora greu. Unii au spus că s-au distrat. Câțiva s-au declarat viitori programatori și mulți și-au imaginat tot felul de invenții. Ei și-au exprimat cu sinceritate impresiile.

          Anunțul a fost postat pe pagina școlii: https://scoala1boldesti.wordpress.com/2019/09/20/programul-meet-and-code/, pe grupul închis al clasei, pe Facebook. Eu am incurajat parintii elevilor, cadrele didactice de la școala, cunoscuții să voteze proiectul. Doamna director m-a asigurat ca  informatia va fi publicata și în ziarul local, în următorul număr.

          Mulțumirea mea a fost că au participat aproape toți elevii. Ei au fost încântați să facă primii pași în programare. În plus, au lucrat împreună, au colaborat, activitatea lor a fost apreciată de către colegii și cadrele didactice prezente. Datorită sponsorizării au lucrat pe tablete noi, au primit premii de participare și s-au putut bucura impreuna de gustarea oferită. Aceasta activitate extrașcolară le-a dezvoltat gândirea critică, le-a aprins imaginația, i-a motivat să învețe. Eu i-am văzut surprinși și entuziasmați în timpul lucrului. A fost o activitate fără pauze și fără plictiseală! Au intrebat dacă vom repeta lucrul.

"Are you searching for innovative ways of using arts and science digital heritage to raise your students’ awareness about today’s society’s big issues? Then this competition is for you!"

https://teachwitheuropeana.eun.org/updates/sprint-to-the-digital-future-and-beyondwith-the-europeana-education-competition-2021/

I implemented the Learning Scenario “Dragon Tales in Europe“ (SOI-RO-154), created by Despoina Kyriakaki with my 9 years old students, having a beginner-level English knowledge. The activities aimed to strengthen students’ ability to work with images in various ways, including the description, drawing, commenting, story writing. Besides, students developed their teamwork and debating skills.

It’s all about dragons…

In the first part of the lesson, I used the Europeana Gallery: dragons in myth and science. The students’ knowledge about fairy tales with dragons was resumed. In the Romanian fairy tales, the dragon (balaurul) has three or seven heads, is winged and abducts the emperor girls. He is always defeated in a straight fight by the saving hero.

The European context of the project allowed us to use the supporting text “The Reluctant Dragon”, written by Kenneth Grahame, which was found in the student reading book. The students read the text, analysed it, performed brief dramatizations and described the main characters, listing their physical and spiritual qualities.

Telling a story in English

In order to practice their language skills, I asked the students to write narrative texts, inspired by this theme and to illustrate them. They worked individually, and in the end, each student read his work. By voting, students selected the most successful work. The criteria referred to the content (imagination, correct spelling, introductory formulas, vocabulary), but also to the form: placing the text on the page, clarity of writing, illustrations. Finally, the students’ works were exposed in the classroom.

Interdisciplinary approach

Regarding the integration in the basic curriculum, I tried to make connections between language, arts and personal development. The specific competencies and the learning activities targeted were the following:

    Language: Expression of ideas in familiar contexts; Transmission of information through a suite of logically linked statements,
    Personal development: Exploring relationship skills others, Use active listening elements,
    Art: Expressing personal ideas and experiences through the use of line, point, colour and shape.

Students assessment

The assessment focused on learning experiences and skills acquired. I systematically observed the students’ behaviour and of course, I appreciated the products of their activity.

How did my students like it?

The students liked the lesson. Especially, they liked the Europeana resources that were introduced to them, the text they read, the short dramatizations, the written expression, the democratic exercise of choosing the favourite work, the opportunity to make an exhibition.

Teacher’s perspective

Tales are representations of life in fantastic forms, where good overcomes evil. Each child draws different meanings from them, depending on their needs, interests, desires, expectations at that time. A story or a fairy tale is like a travel ticket in a world full of new experiences. With this lesson, I celebrated with my students the International Fairytale Day. For the dissemination of the activity and for the exchange of experience with colleagues from the country, I created an online event on eTwinning, attended by 16 Romanian teachers.v

https://www.didactic.ro/materiale-didactice/optional-integrat-calatorie-in-lumea-stiintelor

V-am atasat doar o schita, daca as putea sa o numesc asa, cu permisiunea d-voastra.

Multumesc.

“Unii copii sunt precum nişte roabe:
trebuie să fie împinşi.
Unii sunt precum bărcuţele:
trebuie să fie vâslite.
Unii sunt precum zmeele:
dacă nu le ţii strâns de sfoară
vor zbura departe, sus.
Unii sunt precum pisicuţele:
tare mulţumite când sunt mângâiate.
Unii sunt ca nişte remorci:
folositoare numai când sunt trase.
Unii sunt precum baloanele:
tare uşor de vătămat,
de nu le mânuieşti cu grijă.
Unii sunt mereu
de nădejde şi gata să te-ajute.”
( El. Schulman Kolumbus –
Didactica preşcolară)

                               Fiecare copil este diferit şi nu poate fi comparat „decât cu sine însuşi”. Şi totuşi, câteva lucruri esenţiale îi fac să fie asemenea: toţi au nevoie de dragoste, de securitate, de îngrijire şi de exerciţiu. Toţi simt nevoia de recunoaştere şi acceptare. Toţi caută un sprijin în adult şi chiar au nevoie de un anumit control din partea acestuia pe măsură ce îşi dezvoltă încrederea în sine şi dobândesc propria experienţă. Copiii îşi dezvoltă treptat „capacităţile de informare- procesare- numite inteligenţe” 1 - care să le permită să soluţioneze sau să creeze produse.
                               „Aşadar, indivizii nu sunt în mod egal „deştepţi”sau „proşti” în toate circumstanţele, mai degrabă ei prezintă inteligenţe diferite care pot fi preţuite sau ignorate diferit în circumstanţe diferite.”2 Howard Gardner defineşte inteligenţa ca un „potenţial bio-psihologic care procesează forme specifice de informaţii în formule distincte”.
                                Autorul combate ideea adânc înrădăcinată la nivelul mentalităţii colective conform căreia succesul şcolar (reprezentat de performanţele lingvistice şi logico-matematice) depinde de nivelul de inteligenţă al individului. Cele două inteligenţe sunt cruciale pentru succesul la testele menite să cuantifice intelectul uman şi potenţialul cognitiv (scalele Stanford-Binet), dar ele nu reprezintă cheia succesului în viaţă. De multe ori, situaţiile din viaţa cotidiană nu pot fi rezolvate prin raţionamente sofisticate, calcule strastegice şi raţionamente lingvistice.
                                 Conform teoriei inteligenţelor multiple elaborată de H. Gardner, există şapte tipuri de inteligenţă: lingvistică, muzicală, spaţială, logico-matematică, kinestezică, interpersonală, intrapersonală.  Autorul consideră că relevanţa acestei teorii pentru practica şcolară se poate concretiza în: redimensionarea, extensia concepţiei profesorilor despre inteligenţă, despre modalităţile de predare şi evaluare (evaluare contextualizată). În „Inteligenţe multiple. Noi orizonturi” , H. Gardner  defineşte inteligenţa astfel: „ o capacitate computaţională – o capacitate de a procesa un anumit tip de informaţie – care se găseşte în biologia umană şi în psihologia umană”. „Setului original de inteligenţe” i se adaugă „inteligenţele recent identificate”: inteligenţa naturalistă şi inteligenţa existenţială, aceasta din urmă neacceptată integral :”menţionez această inteligenţă candidat în trecere”. Aşadar, H. Gardner vorbeşte despre „8½ inteligenţe”.
                                 Este binecunoscut rolul expectanţelor profesorilor în evoluţia fiecărui elev. Teoria inteligenţelor multiple duce la 3 concluzii:
    1. Fiecare om dispune de întreaga gamă de inteligenţe.
    2. Nu există doi indivizi care să aibă acelaşi profil intelectual.
    3. Dacă cineva are o inteligenţă puternică, nu înseamnă că acţionează neapărat inteligent.3
Aceste afirmaţii implică aspecte importante de natură educaţională, poli-
tică şi culturală. Din pun de vedere educaţional, la vârsta preşcolară copiii îşi dezvoltă capacităţi simbolice şi concepţii teoretice (cel puţin la nivel de schiţă) îndeosebi cu ajutorul propriilor interacţiuni spontane cu lumea în care trăiesc. Chiar la vârste mici, copiii sunt câteodată atraşi de domenii specifice (numite experienţe de cristalizare – Walters&Gardner, 1986). Se poate vorbi de o dezvoltare timpurie ca fiind „predomeniu” sau „prebranşă”.
                                  Se ştie că la această vârstă este mai importantă motivaţia decât preformanţa, aşa că este valabil enunţul următor: „pentru majoritatea cazurilor, aceia (copiii) care sunt atraşi sunt mai mult interesaţi decât productivi în domeniul respectiv”.

                                 Factorii favorizanţi pentru aplicarea TIM la grădiniţă

                                  Teoria inteligenţelor multiple se încadrează la educaţia centrată pe elev. Diversitatea activităţilor, a contextelor, a materialelor propuse prin Tim permite o diferenţiere a copiilor, a capacităţilor lor de învăţare şi a tendinţelor lor.
                                  Se poate modela educaţia optimă pentru fiecare copil- cel puţin se poate încerca acest lucru – în cadrul activităţilor alese din programul zilnic de la grădiniţă.
                                  Educatoarea poate obţine cât mai multe informaţii posibile despre fiecare copil prin metoda observaţiei. Aceste informaţii sunt utile îndeosebi în cazul în care un copil întâmpină o dificultate în a învăţa.
                                  Programul flexibil şi alegerea temelor oferă poibilitatea introducerii mai multor forme de prezentare a unui subiect.
                                  Introducerea opţionalului (unul pentru nivel de grupă mică-mijlocie şi 1-2 pentru grupa mare- pregătitoare) poate ajuta educaţia individualizată.
                                  Învăţământul prşcolar permite stabilirea unor obiective educaţionale concrete, cum ar fi: gândire interdisciplinară, găsirea de calităţi ale fiecărui individ.
                                  În grădiniţe se poate aplica metoda proiectelor care permite copiilor să întâlnească materialul ce trebuie stăpânit într-o varietate de forme şi contexte, facilitând astfel înţelegerea. „Şi cel mai bun mod e a realiza acestea este să se recurgă la toate inteligenţele care sunt relevante pentru acest subiect, în cât de multe moduri legitime posibile.”3
                                  Proiectul oferă contexte în care copiii pot aplica o foarte mare varietate de cunoştinţe şi deprinderi sociale şi intelectuale, pe lângă cele de bază furnizate de curriculum. Un proiect are o structură temporală care o ajută pe educatoare să-şi organizeze progresiv activitatea cu copiii, în funcţie de dezvoltarea lor, de interesul acestora şi de gradul de cunoaştere a subiectului luat în discuţie. Proiectul poate fi încorporat în curriculum-ul pentru vârste timpurii de la noi.                

                                Se activează inteligenţele lingvistice, cât şi cele personale printr-o poveste:”A fost odată un Oraş în care trăiau copii de vârsta voastră ... Într-o zi copiii s-au gândit să schimbe numele oraşului. Toţi copiii s-au întâlnit şi au început să facă propuneri. Unul a zis să se numească Oraşul Veseliei, altul Oraşul Florilor, altcineva Oraşul Fericirii. Voi cum aţi vrea să se numească oraşul dacă aţi trăi acolo ? ... (Poveste cu început dat – copiii trebuie să continue firul naraţiunii) Oraşul va trebui să aibă o şcoală, un dispensar, poştă, primărie, magazin, biserică şi voi, copii, veţi lucra în toate aceste locuri... Dar, mai întâi, acest oraş trebuie construit ...”
                                  Poate fi folosită şi mima -altă formă simbolică a naraţiunii – fiecare copil poate mima activitatea pe care o va desfăşura/ar vrea să o desfăşoare în Oraşul lor.
                                  „Pentru că povestirile stârnesc interesul, ele oferă un punct de acces tentant (...) Trebuie să stârnească curiozitatea şi să ajute la menţinerea interesului pentru un subiect.” 1
    • Punctele de acces numerice
Unora dintre elevi le place să aibă de-a face cu numere şi relaţii nume
rice:
    • pot pune numere la case,
    • pot număra aleile
    • pot număra casele, ferestrele, uşile, pomii ...
    • pot face colectarea datelor în tabele
    • sau să utilizeze datele dintr-un tabel.

De exemplu : să modeleze tot atâtea obiecte câte sunt înscrise în tabel

                                  Copiii cu înclinaţii spre matematică găsesc o mulţime de subiecte cu care să-şi încerce puterile:
    • figurile geometrice plane pe care le vor construi la construirea căsuţelor (machetelor)
    • număratul pomilor din macheta oraşului, a caselor care au grădina...

    • Punctele de acces logice
Legată de interesul pentru numere, deşi deosebită de acesta, este preocu-
parea pentru propoziţiile logice, pentru relaţiile dintre ele şi implicaţiile lor.
                                  Exemple: dacă copiii doresc mai multe locuri de joacă, spaţii verzi şi nu au prevăzut acest lucru de la început
                                  Rezultă că trebuie să renunţe la alt spaţiu (parcare, restaurant), pentru ca acel loc să fie transformat în zonă verde.

Cei cu o gândire logică sunt atraşi de provocarea creată de alegerile locale, la care vor participa unii dintre copiii de la grădiniţă – alegerea primarului Oraşului Viitorului (candidaţii sunt aleşi după anumite criterii). „Un dezechilibru iniţial trebuie să lase locul unui echilibru final în legăturile esenţiale interpersonale”1
Dacă este un oraş nou – el trebuie să aibă un steag nou, o stemă nouă, un
imn/cântec nou. Copiii sunt antrenaţi în crearea acestora.
    • Punctele de acces existenţiale/fundamentale.
Deşi sunt micuţi, există posibilitatea abordării unor întrebări profunde
despre existenţă: necesitatea morţii (mai ales dacă le-a murit animalul preferat) şi iubirea. Copiii se pot gândi la un moment dat să construiască un monument despre trecut, despre eroi , mai ales că au unuol în cartier, la care depun flori de Ziua Eroilor, în fiecare an. Ei se pot gândi să realizeze o construcţie asemănătoare unei biserici.
    • Punctele de acces estetice.
Copiii pot decora oraşul în miniatură cu flori, copăcei, gărduleţe, indica-
toare, semafoare, diverse elemente din natură pictate, modelate de ei. Pot crea scurte poezii despre viaţa în oraş, despre locuitori. Pot organiza serbarea de ziua oraşului, pe care o aleg ei(de ex. 1 Iunie – ar fi o propunere) în care să cânte, să danseze, să interpreteze roluri. De asemenea, fiecare casă poate fi dotată cu un clopoţel, un sunet diferit pentru fiecare casă.
    • Puncte practice de acces
„Copiii, în special, sunt stimulaţi de posibilitatea de a lucra cu materiale
fizice.” În proiectul tematic Oraşul Viitorului copiii vor folosi: lut, acuarele, cutii de rame foto, instrumente muzicale, scotch sau capse, sfoară, bucăţi de lemn, cartoane colorate, vopsea, lipici, apă, plante de mici dimensiuni, bucăţi de pânză, pietricele, alte elemente din natură : conuri de brad, seminte, ghindă, fulgi etc.
                                   Copiii pot asambla, pot ordona elementele asamblate.
Iată câteva din elementele care pot fi folosite în mod practic în proiectul „Oraşul Veseliei”.

Sesiune introductivă de 60 de minute legată de implementarea programului Change Architects Nivelul 1 - Inițiere, pe parcursul anului școlar 2020 - 2021.

Vă așteptăm cu drag pentru a vă familiariza cu metoda și pentru a cunoaște și alți profesori ce au acceptat provocarea noastră

Miercuri, 17 Februarie 2021, 17:00 - 18:00
Detalii zoom:  https://zoom.us/j/98185669610

Mădălina Bouroș
Asociația All Grow
www.allgrowromania.org