Prof. Moț Cornelia Alina, Școala Gimnazială Găvojdia, Județul Timiș

Educația pentru protejarea mediului reprezintă una dintre direcțiile importante ale educației actuale, deoarece formarea unor comportamente responsabile față de natură trebuie să înceapă de la vârste mici. Copiii trebuie să înțeleagă că mediul înconjurător nu este doar spațiul în care trăim, ci un sistem de care depinde calitatea vieții noastre și viitorul generațiilor următoare.
„Nature for Future” este un proiect eTwinning internațional, care promovează educația ecologică și responsabilitatea față de mediul înconjurător. Proiectul reunește cadre didactice din România, Lituania, Türkiye și Polonia și se adresează elevilor cu vârste între 8 și 15 ani.
Scopul principal este de a-i ajuta pe elevi să descopere natura, să înțeleagă problemele de mediu și să adopte comportamente responsabile pentru protejarea acesteia.
Obiective
Prin activitățile proiectului se urmărește:
• dezvoltarea responsabilității față de natură;
• conștientizarea problemelor legate de poluare și schimbări climatice;
• protejarea biodiversității;
• dezvoltarea competențelor digitale;
• stimularea creativității și a lucrului în echipă;
• colaborarea cu elevi și profesori din alte țări.

Activități
În cadrul proiectului pot fi realizate activități precum identificarea plantelor și animalelor din comunitate, realizarea unei hărți digitale cu speciile locale, crearea albumului foto „Nature in my community”, activități de reciclare, economisirea apei și acțiuni de ecologizare.
Elevii pot realiza postere, desene, fotografii, prezentări și produse digitale folosind instrumente precum Canva, Padlet sau Genially.
Competențe dezvoltate
Participarea la proiect contribuie la dezvoltarea competențelor științifice, digitale, sociale și civice. Elevii învață să observe, să cerceteze, să comunice, să colaboreze și să găsească soluții pentru protejarea mediului.
Dimensiunea europeană
Colaborarea dintre școlile partenere oferă elevilor posibilitatea de a descoperi natura din alte țări și de a înțelege că protejarea mediului este o responsabilitate comună. Proiectul contribuie astfel la dezvoltarea spiritului european și a cetățeniei active.
Concluzie
„Nature for Future” este un proiect care transformă educația ecologică într-o experiență atractivă și practică. Prin activități creative și colaborative, elevii învață că fiecare gest contează și că protejarea naturii de astăzi contribuie la construirea unui viitor mai bun.
Mesajul proiectului:
„Protect nature today for a better future!”
Bibliografie
1. European School Education Platform – eTwinning, Nature for Future – pagina oficială a proiectului.
2. European Commission – European School Education Platform.
3. UNESCO – Education for Sustainable Development.

Mulțumim tuturor colegilor pentru contribuțiile desoebite și valoroase!

Coperta, pagina de titlu și conținutul lucrării pot fi vizualizate in link ul atașat.

https://drive.google.com/drive/folders/1XxYo-JVW-uKAgFJb72EJZMCPVlNj2G94

Problema identificată:

Scaderea motivatiei elevilor pentru invatare, manifestata prin absenteism, nerealizarea temelor, dezinteres fata de activitatile extracurriculare si implicarea redusa a parintilor in monitorizarea progresului scolar al copiilor.
Dovezi observabile:

Rata absenteismului nejustificat: 18% in modulul I, 2025 (fata de 9% in 2022)
38% dintre elevi nu predau temele la timp sau le predau incomplete
Doar 32% dintre parinti participa la sedintele cu parintii (fata de 58% in 2022)
Rezultatele la testele nationale de evaluare au scazut cu 12% in ultimii 3 ani
75% dintre cadrele didactice raporteaza dificultati in mentinerea atentiei elevilor in clasa
Sondaj intern: 62% dintre elevi considera ca materia nu este relevanta pentru viata lor

2. Analiza cauzelor posibile
Metoda utilizată: Diagrama Ishikawa

Categorii de cauze:

Resurse umane: Personal insuficient in consilierea si orientarea scolara; lipsa unui psiholog scolar cu norma completa; oboseala si burnout-ul cadrelor didactice; formarea continua insuficienta privind metodele de predare interactive.

Procese: Metode de predare preponderent traditionale, lipsa diferentierii activitatilor in functie de stilurile de invatare; temele nu sunt adaptate la nivelul de dificultate al elevilor; evaluarea se concentreaza prea mult pe memorare, nu pe competente.

Comunicare: Canale de comunicare ineficiente scoala-familie (doar carnetul de note si sedinte anuale); lipsa unui sistem digital de informare; parintii nu sunt implicati in deciziile privind activitatile scolare; mesajele sunt prea formale si nu abordeaza empativ situatia fiecarui elev.

Management: Lipsa unei strategii clare de combatere a absenteismului; monitorizarea redusa a indicatorilor de implicare; deciziile se iau fara consultarea cadrelor didactice si a parintilor; resursele alocate pentru proiecte educationale sunt limitate.

Resurse materiale: Sala de clasa dotata cu materiale didactice invechite; lipsa accesului la dispozitive digitale pentru elevi; biblioteca scolii are un fond de carte neactualizat; laboratoarele functioneaza la capacitate redusa.

Factori externi: Influenta mediului online si a retelelor sociale; presiunea sociala asupra elevilor; context socio-economic dificil al unor familii; lipsa activitatilor de tip after-school in comunitate; perceptia societatii ca diploma nu mai garanteaza succesul profesional.
Spațiu pentru reprezentarea vizuală

Analiza 5 WHY (opțional)
Problema: Elevii nu sunt motivati sa invete si nu isi fac temele.

De ce? (1): Pentru ca le este greu sa inteleaga materia si se simt coplesiti.

De ce? (2): Pentru ca metodele de predare nu se adapteaza la stilurile lor de invatare si nu sunt suficient de interactive.

De ce? (3): Pentru ca profesorii nu au fost formati suficient in utilizarea metodelor moderne de predare si a tehnologiei educationale.

De ce? (4): Pentru ca bugetul pentru formarea continua este limitat, iar prioritatile manageriale s-au concentrat pe infrastructura, nu pe dezvoltarea profesionala.

De ce? (5): Pentru ca nu exista o cultura organizationala bazata pe invatare continua, colaborare si inovare pedagogica, iar deciziile sunt luate centralizat, fara implicarea cadrelor didactice.
3. Cauza principală identificată
Cauza principală: Lipsa unei culturi organizationale orientate spre inovare pedagogica si dezvoltare profesionala continua, coroborata cu un management decizional centralizat si cu comunicare deficitara intre scoala, elevi si familii.

Argumentare: Analiza celor 5 de ce a condus la identificarea unei cauze fundamentale care genereaza efecte la toate nivelurile: procesele didactice raman traditionale, cadrele didactice nu se simt motivate sa inoveze, iar elevii si parintii nu sunt tratati ca parteneri in procesul educational. Fara o schimbare la nivel de cultura organizationala si decizionala, orice masura izolata (tehnologie, materiale, programe) va avea un impact limitat si temporar. Dovezile observabile confirma ca problema nu este doar la nivel de resurse materiale, ci la nivel de abordare, mindset si colaborare institutionala.

4. Propunerea unei măsuri de îmbunătățire
Măsura propusă: Implementarea unui Program de Inovare Pedagogica si Parteneriat Scoala-Familie (PIPSF) - un plan de actiune pe 12 luni care combina formarea cadrelor didactice in metode interactive, introducerea unor canale digitale de comunicare cu parintii, adaptarea curriculara prin proiecte interdisciplinare si stabilirea unui consultativ cu reprezentanti ai elevilor, parintilor si profesorilor.

Activități principale:
Etapa 1 (Lunile 1-3): Audit pedagogic si sondaj de nevoi in randul elevilor, parintilor si profesorilor; constituirea comitetului consultativ.
Etapa 2 (Lunile 3-6): Formarea a 20 de cadre didactice in metode de predare activa (invatare prin proiecte, gamification, flipped classroom) prin parteneriat cu un centru de formare.
Etapa 3 (Lunile 4-8): Pilotarea a 3 proiecte interdisciplinare in clasele a V-a si a VI-a, cu implicarea parintilor ca mentori sau evaluatori.
Etapa 4 (Lunile 6-10): Lansarea unei aplicatii/platforme simple de comunicare scoala-familie pentru feedback saptamanal.
Etapa 5 (Lunile 9-12): Evaluarea impactului prin indicatori clari, ajustarea masurilor si diseminarea bunelor practici in scoala.

Responsabili:
 Directorul scolii (coordonare generala);
 Echipa de management (logistica, buget);
 Cadru didactic - coordonator al programului (monitorizare);
 Consiliul profesoral (implementare in clasa);
 Reprezentanti ai parintilor si elevilor (feedback si consultare).

 Termen: 12 luni (septembrie 2026 - septembrie 2027), cu etape intermediare evaluate trimestrial.

Indicator de succes: Reducerea absenteismului nejustificat sub 10%; cresterea ratei de predare a temelor la minimum 75%; participarea parintilor la sedinte si activitati peste 50%; imbunatatirea cu minimum 8% a rezultatelor la evaluarile nationale; cel putin 80% dintre profesori sa raporteze cresterea motivatiei elevilor in clasa (sondaj intern).

Reflecție profesională

       Aplicarea tehnicii Root Cause Analysis a fost o experienta transformatoare pentru perceptia mea asupra problemelor institutionale. Inainte de aceasta analiza, tendinta mea era sa identific rapid cauze superficiale - de exemplu, sa consider ca elevii sunt leneși sau ca parintii nu sunt interesati. Aceasta abordare simplista nu doar ca era incorecta, dar era si ineficienta, generand frustrare si solutii de scurta durata.
        Prin utilizarea metodei celor 5 de ce si a diagramei Ishikawa, am inteles ca problemele complexe din educatie au radacini adanci, adesea structurale si culturale. Am descoperit ca motivatia scazuta a elevilor nu este un fenomen izolat, ci o consecinta a unui sistem care nu reuseste sa se adapteze la nevoile reale ale generatiei actuale. De asemenea, am realizat ca, in calitate de cadru didactic, am un rol activ in identificarea si semnalizarea acestor probleme, nu doar in gestionarea lor la nivel de clasa.
        Tehnica Root Cause Analysis poate fi utilizata cu succes in toate activitatile de monitorizare, evaluare si imbunatatire institutionala. Ea poate fi aplicata atunci cand analizam de ce un anumit program educational nu functioneaza, de ce exista conflicte in colectivul de profesori, sau de ce o strategie de comunicare nu produce rezultate. Ceea ce apreciez cel mai mult la aceasta metoda este ca ne impiedica sa ne multumim cu solutii de fatada si ne indeamna sa cautam transformari reale, durabile.
         Pe viitor, intentionez sa propun implementarea periodica a acestei analize in cadrul consiliului profesoral, pentru a dezvolta o cultura a reflectiei si a imbunatatirii continue. Cred ca doar prin abordarea sistemica a problemelor putem construi cu adevarat o scoala performanta, adaptata nevoilor comunitatii pe care o servim.

Argumentarea alegerii:
       Alegerea acestei teme este justificată de necesitatea alinierii activității zilnice a școlii cu țintele strategice pe termen lung stabilite în PDI. Monitorizarea atentă a măsurilor din PDI garantează eficiența programelor remediale destinate elevilor din învățământul primar și gimnazial. De asemenea, acest control intern ne permite să depistăm din timp abandonul școlar și să aplicăm măsuri proactive pentru reducerea absenteismului. Evaluarea periodică sprijină cadrele didactice în diversificarea metodelor de predare pentru obținerea unor rezultate mai bune la Evaluarea Națională. În final, această abordare bazată pe managementul calității transformă instituția într-o școală performantă, centrată pe nevoile reale ale comunității.

1.Obiectivele activității de control:

Obiectiv 1: Evaluarea gradului de aplicare și a eficienței programelor de pregătire suplimentară/remedială la disciplinele Limba română și Matematică pentru elevii claselor a VIII-a și ai claselor primare.
Obiectiv 2: Verificarea conformității documentelor justificative (portofolii, planificări, fișe de monitorizare) utilizate de comisii și diriginți în aplicarea măsurilor PDI pentru reducerea absenteismului și prevenirea abandonului școlar.
Obiectiv 3: Identificarea blocajelor logistice, metodologice sau de comunicare întâmpinate de cadrele didactice în implementarea activităților din Planul Operațional și stabilirea de măsuri corective imediate.

2. Calendarul intervenției

Etapa controlului Perioada de desfășurare Responsabili Activități principale Livrabil / Rezultat așteptat
Planificare  Săptămânile
        I-II Director, Responsabil comisie SCIM •Definirea criteriilor de evaluare.
• Elaborarea grilelor de asistență și a check-listurilor.
• Notificarea cadrelor didactice. Plan de control aprobat și instrumente pregătite.
Desfășurarea controlului Săptămânile     III-VII  Membrii echipei de control SCIM, Șefii de catedră • Asistențe la orele remediale (Limba Română/Matematică).
• Verificarea portofoliilor diriginților și fișelor de monitorizare a absențelor. Date și dovezi colectate în instrumentele de lucru.
Analiza rezultatelor Săptămânile     VIII-IX  Echipa de control •Centralizarea datelor din grile și check-listuri.
•Identificarea neconformităților administrative și a blocajelor metodologice raportate de profesori. Constatări și concluzii formulate grafic sau tabelar.
Raportare  Săptămâna X  Responsabil Comisie SCIM •Redactarea Raportului SCIM.
• Prezentarea documentului și aprobarea lui în Consiliul de Administrație. Raport SCIM finalizat și comunicat
Monitorizarea măsurilor  Săptămâna XI + permanent  Director, Consilier școlar, Șefii de catedră •Verificarea remedierii portofoliilor.
• Asistență la clasă pentru profesorii care au întâmpinat blocaje administrative. Plan de măsuri monitorizat și actualizat la zi.

3. Instrumentele utilizate
Grilă de observație
□ Da

Check-list de verificare
□ Da
Chestionar / feedback colectiv
□ Da □
Descriere succintă a modului de utilizare:
• Grila de observație la clasă (pentru Obiectivul 1): Este utilizată de către director sau șefii de catedră în cadrul asistențelor la orele remediale (limba română și matematică) și la învățământul primar. Rolul ei este de a înregistra direct modul în care profesorul folosește metodele interactive, implicarea elevilor și adaptarea conținuturilor pentru copiii rămași în urmă, eliminând subiectivismul în evaluare.
• Check-listul de verificare administrativă (pentru Obiectivul 2): Este o listă rapidă de tipul „Da/Nu” folosită de echipa SCIM pentru a audita portofoliile diriginților și ale comisiilor metodice. Se verifică existența fizică sau digitală a dovezilor obligatorii cerute de PDI: prezența planurilor de intervenție remedială, a tabelelor cu elevii aflați în risc de abandon și a fișelor de monitorizare a absențelor.
• Chestionarul de feedback colectiv (pentru Obiectivul 3): Este un formular digital scurt (creat pe Google Forms sau Microsoft Forms), aplicat anonim cadrelor didactice la finalul controlului. Acesta colectează opinia profesorilor cu privire la blocajele logistice întâmpinate în aplicarea PDI (lipsă materiale, timp insuficient, lipsă sprijin de la părinți) și propunerile lor inovative pentru optimizarea procesului didactic.
4. Anticiparea reacțiilor și managementul comunicării

Anunțarea activității de control poate genera inițial stări de anxietate și reticență în rândul cadrelor didactice, din cauza temerii tradiționale de a fi evaluate sau sancționate. O parte din personal, în special învățătorii și diriginții suprasolicitați, ar putea percepe verificarea portofoliilor ca pe o povară birocratică inutilă care le fragmentează timpul didactic. De asemenea, profesorii care susțin orele remediale la clasele a VIII-a se pot simți presați sau direct responsabili pentru eventualele lacune acumulate anterior de către elevi. Există și riscul apariției unei atitudini de conformism formal, în care cadrele didactice tind să completeze documentele doar de fațadă, pentru a corespunde criteriilor din check-list. În final, pot apărea reacții de defensivă sau justificare în cazul în care asistențele la clasă scot la iveală lipsa de implicare a elevilor din medii vulnerabile.

Strategii de comunicare și gestionare:
Redefinirea conceptuală a controlului prin transparență totală: Organizarea unei ședințe operative inițiale în care se explică clar că SCIM nu este un instrument de sancționare, ci un mecanism de sprijin. Se va folosi un vocabular constructiv (în loc de „verificare/control” se vor utiliza termeni precum „diagnoză/optimizare”) și se vor prezenta din timp toate grilele și check-listurile pe grupul școlii.
• Feedback constructiv imediat și individualizat: Informarea profesorilor asistați la orele remediale se va face individual, în format unu-la-unu, punând accent în proporție de 70% pe punctele tari constatate și pe exemplele de bune practici. Aspectele ce necesită îmbunătățire vor fi prezentate sub formă de recomandări metodice, eliminând complet judecățile de valoare sau blamarea.
• Simplificarea birocrației și asistență directă: Pentru a combate percepția de „muncă în plus”, echipa de control va pune la dispoziția diriginților și învățătorilor modele de documente precompletate (machete tipizate digitale). Profesorii debutanți sau cei care gestionează colective mari de elevi cu absenteism vor primi sprijin direct din partea echipei SCIM în completarea fișelor de monitorizare.
• Diseminarea publică exclusiv a rezultatelor pozitive: În cadrul Consiliului Profesoral, concluziile raportului vor fi prezentate la nivel global și statistic, fără a nominaliza negativ cadrele didactice care au întâmpinat dificultăți. În schimb, vor fi evidențiate și lăudate public comisiile sau profesorii care au obținut progrese vizibile cu elevii sau care au aplicat metode digitale inovative.
5. Simulare raport SCIM
Constatări principale:
• Implementarea eficientă a programelor remediale de examen: Orele de pregătire suplimentară pentru Evaluarea Națională la clasele a VIII-a (Limba Română și Matematică) se desfășoară conform graficului aprobat, înregistrând o prezență constantă a elevilor de peste 85% și utilizarea instrumentelor digitale interactive.
• Progres în învățământul primar pe zona de lectură: La nivelul claselor primare (CP-IV), măsurile din PDI privind stimularea lecturii au fost integrate cu succes în activitățile zilnice, fiind vizibilă o diversificare a metodelor didactice inovative (jocuri de rol, ateliere de lectură).
• Întârzieri administrative în monitorizarea absenteismului: Portofoliile a trei comisii metodice și ale unor diriginți de la clasele de gimnaziu (V-VII) prezintă neconformități, constatându-se lipsa fișelor de monitorizare individuală și a planurilor de intervenție remedială pentru elevii care au depășit deja 10 absențe nemotivate.
• Lipsa procedurilor de comunicare cu familiile vulnerabile: Deși PDI prevede măsuri clare de reducere a abandonului școlar, implicarea părinților din medii dezavantajate este foarte scăzută, din cauza absenței unei proceduri standard de convocare și consiliere a acestora în parteneriat cu consilierul școlar.
Riscuri identificate:
Risc de subevaluare sau eșec la Evaluarea Națională: Absența neajustată a elevilor vulnerabili de la orele remediale de clasa a VIII-a poate conduce la acumularea de lacune majore și obținerea unor note sub pragul de promovare la examen.
• Risc de cronicizare a absenteismului și abandon școlar: Lipsa fișelor de monitorizare timpurie la clasele V-VII împiedică intervenția rapidă a școlii, crescând probabilitatea ca elevii cu multe absențe să părăsească timpuriu sistemul de învățământ.
• Risc de neconformitate la inspecțiile externe (ARACIP / ISJ): Existența unor portofolii incomplete sau neactualizate la nivelul comisiilor metodice poate atrage calificative negative pentru managementul calității din instituție.
• Risc de ineficiență a măsurilor din PDI din cauza lipsei suportului familial: Refuzul sau imposibilitatea părinților din medii dezavantajate de a colabora cu școala anulează eforturile pedagogice ale profesorilor, menținând un nivel ridicat de demotivare în rândul elevilor.
Măsuri recomandate:
• Implementarea unui sistem de alertă timpurie pentru absenteism: Introducerea obligativității ca diriginții să raporteze săptămânal către conducere și consilierul școlar elevii care acumulează mai mult de 5 absențe nemotivate, activând imediat fișa de monitorizare individuală.
• Standardizarea și digitalizarea portofoliilor comisiilor: Punerea la dispoziția șefilor de catedră a unui folder securizat pe Google Drive/OneDrive cu machete unice, simplificate, pentru planurile remediale, asigurând astfel actualizarea în timp real și conformitatea administrativă.
• Diversificarea programului de consiliere și parteneriat cu familia: Organizarea de lectorate cu părinții în teritoriu (pentru comunitățile izolate/vulnerabile) și sesiuni de consiliere parentală online sau telefonice, în scopul conștientizării importanței frecvenței școlare și a orelor remediale.
• Introducerea de activități non-formale atractive pentru elevii în risc de abandon: Utilizarea resurselor din programul SIMPATIC pentru a organiza ateliere digitale interactive, cluburi de lectură modernă sau competiții sportive interne, crescând astfel motivația elevilor de a veni la școală.
Responsabili și termene:
Sistemul de alertă timpurie pentru absenteism:
Responsabili: Diriginții claselor V-VIII, Învățătorii (CP-IV), Consilierul școlar.
Termen: Săptămânal, în fiecare zi de vineri, începând cu data de 2 noiembrie.
Standardizarea și digitalizarea portofoliilor în cloud:
Responsabili: Responsabilul Comisiei SCIM, Șefii de catedră / comisii metodice.
Termen: 10 noiembrie (pentru crearea folderelor și încărcarea machetelor tipizate).
Remedierea portofoliilor neconforme și completarea fișelor lipsă:
Responsabili: Diriginții claselor identificate cu probleme, Șefii comisiilor metodice vizate.
Termen: 20 noiembrie.

Implementarea acestei micro-intervenții are loc pe fondul unei creșteri alarmante a ratei de părăsire timpurie a școlii în comunitățile dezavantajate din punct de vedere socio-economic.
Școlile vulnerabile din rețeaua locală se confruntă direct cu un absenteism cronicizat, care se manifestă acut în special în rândul elevilor care fac trecerea de la ciclul gimnazial la cel liceal.
Monitorizarea realizată la nivel de inspectorat arată că izolarea geografică, lipsa resurselor financiare din familii și lipsa de atractivitate a orelor de curs sunt principalii factori declanșatori ai acestui fenomen.
Cadrele didactice nu dispun întotdeauna de instrumente de intervenție timpurie și de suport psiho-emoțional pentru a detecta semnele premergătoare abandonului definitiv.
Absența unui parteneriat funcțional și empatic între școală, familie și comunitatea locală lasă elevii vulnerabili fără o plasă de siguranță socială sau educațională.  Această realitate critică impune aplicarea unei diagnoze participative urgente pentru a crea un mecanism de sprijin personalizat, capabil să readucă și să mențină elevii în sistemul de învățământ.

Problema / nevoia comună identificată:

• Identificarea unei rupturi profunde în procesul de adaptare școlară și lipsa unei rețele de suport emoțional și academic pentru elevii aflați în tranziție spre liceu.
• Manifestarea unui sentiment acut de demotivare și alienare în rândul tinerilor proveniți din medii vulnerabile, care nu găsesc în mediul școlar un spațiu incluziv.
• Existența unui model de intervenție rigid din partea școlii, axat exclusiv pe măsuri administrative și punitive (scăderea notei la purtare, exmatriculări) în locul prevenției.
• Incapacitatea sistematică de a depista timpurie semnalele de alarmă, cum ar fi absenteismul selectiv la anumite discipline sau izolarea socială a elevului.
• Lipsa unor competențe specifice de consiliere și mentorat în rândul diriginților, care adesea nu au timpul sau instrumentele necesare pentru managementul riscului de abandon.

Dovezi care susțin existența problemei:

• Datele oficiale extrase din SIIIR reflectă o creștere cu 18% a numărului de absențe nemotivate în primul semestru, în special la clasele a V-a și a IX-a.
• Rapoartele interne de diagnoză realizate de consilierii școlari confirmă că peste 25% dintre elevii monitorizați prezintă un nivel critic de demotivare și risc de abandon din cauza dificultăților financiare sau a navetei prelungite.
• Chestionarele aplicate părinților și profesorilor-diriginți evidențiază o lipsă totală de comunicare bidirecțională, 4 din 5 familii din medii vulnerabile declarând că nu au fost contactate de școală înainte ca situația școlară a elevului să devină critică.

Actori afectați:

• Elevii aflați în situații vulnerabile, care se confruntă cu eșecul școlar, izolarea socială și riscul major de a-și compromite viitorul profesional din cauza abandonului timpuriu.
• Profesorii-diriginți și cadrele didactice, care resimt o presiune crescută și un sentiment de neputință profesională în gestionarea claselor cu absenteism ridicat, în absența unor instrumente metodice clare.
• Familiile și părinții acestor copii, care adesea sunt depășiți de problemele financiare sau logistice, fiind privați de un canal de comunicare empatic și de un sprijin real din partea instituției școlare.
• Conducerea școlii și comunitatea locală, care se confruntă cu degradarea indicatorilor de performanță instituțională, cu scăderea finanțării per elev și, pe termen lung, cu creșterea ratei de șomaj și asistență socială la nivel local.

2. Obiectivul strategic
Obiectiv strategic propus:

• Diminuarea cu 15% a ratei de abandon școlar și a absenteismului cronic în unitățile de învățământ pilot, pe parcursul următorului an școlar, prin implementarea unui mecanism integrat de avertizare timpurie și mentorat.
• Crearea și consolidarea unei rețele funcționale de suport educațional și psiho-social care să interconecteze activ resursele școlii, ale familiei și ale comunității locale pentru monitorizarea elevilor aflați în risc major.
• Dezvoltarea competențelor practice de intervenție timpurie și diagnoză participativă pentru cel puțin 80% dintre profesorii-diriginți din școlile selectate, asigurând trecerea de la măsuri punitive la strategii de sprijin bazate pe empatie.

Impactul urmărit la nivelul elevilor, profesorilor, școlii și rețelei:

• La nivelul elevilor: Creșterea stimei de sine, îmbunătățirea frecvenței școlare și dezvoltarea unor competențe sociale esențiale prin integrarea într-un mediu sigur și incluziv.
• La nivelul profesorilor: Dobândirea de competențe practice în diagnoză participativă, mentorat și utilizarea unor instrumente moderne de intervenție timpurie, reducând sentimentul de neputință profesională.
• La nivelul școlii: Reducerea vizibilă a absenteismului cronic, îmbunătățirea climatului educațional general și transformarea instituției într-un spațiu deschis, centrat pe nevoile reale ale comunității.
• La nivelul rețelei: Generarea unui model de bune practici funcțional, validat la scară mică, pregătit pentru a fi replicat și extins la nivelul altor unități școlare vulnerabile din județ.

3. Descrierea micro-intervenției
Soluția propusă:
• Această micro-intervenție este o acțiune țintită, rapidă și cu impact imediat, bazată pe metodologia Design Thinking, care mută accentul de la sancționarea absenteismului la prevenirea lui prin empatie. Ea nu necesită bugete majore, ci reorganizează resursele umane existente (profesori, elevi-mentori, consilieri) pentru a crea o plasă de siguranță în jurul elevilor vulnerabili. Intervenția acționează ca un „Sistem de avertizare timpurie”, detectând primele semne de abandon și aplicând remedii personalizate înainte ca ruptura școlară să devină definitivă.
• Soluția propusă :
o Înființarea unei „Celule de criză antianabandon” la nivelul școlii, formată din director, consilier și diriginți, pentru maparea rapidă a elevilor cu peste 10 absențe nemotivate.
o Lansarea unui program de mentorat peer-to-peer (de la egal la egal), în care elevi voluntari din clasele mai mari îi sprijină pe „bobocii” vulnerabili în integrarea școlară și la teme.
o Crearea „Clubului de impact ” – un spațiu non-formal în școală unde elevii în risc participă la activități practice, jocuri și ateliere de dezvoltare personală, crescând atractivitatea școlii.
o Activarea protocolului de „Vizite empatice de diagnoză” la domiciliul elevilor monitorizați, realizate de diriginte și consilier, nu pentru a certa familia, ci pentru a înțelege și sprijini nevoile lor logistice sau financiare.

Activități principale:

• Cartografierea și identificarea elevilor în risc: Realizarea unei diagnoze participative la începutul semestrului de către consilierul școlar și diriginți pentru a detecta elevii cu absenteism crescut sau vulnerabilități socio-economice.
• Recrutarea și formarea mentorilor: Selecția a 10-15 elevi voluntari din clasele mari și pregătirea lor rapidă prin ateliere de comunicare empatică, leadership și tehnici de sprijin peer-to-peer.
• Sesiunile săptămânale de mentorat și sprijin: Desfășurarea întâlnirilor practice între mentori și elevii vulnerabili pentru ajutor la teme, orientare școlară și activități de integrare în comunitatea liceului.
• Atelierele de consiliere și conectare cu părinții: Organizarea unor întâlniri non-formale lunare cu familiile elevilor monitorizați pentru a construi un parteneriat de încredere și pentru a găsi soluții logistice comune.

Resurse necesare:

• Resurse umane specialized: Implicarea consilierului școlar ca formator, a profesorilor-diriginți pentru monitorizare și a grupului de elevi-mentori voluntari din clasele mari.
• Resurse spațiale și logistice: Punerea la dispoziție a unei săli de clasă amenajate non-formal (cu mobilier modular) pentru desfășurarea sesiunilor de mentorat și a atelierelor cu părinții.
• Materiale educaționale și consumabile: Kituri de lucru pentru activități (Ghidul Mentorului în format digital sau printat, agende, markere, coli flipchart) și materiale pentru jocurile de facilitare.
• Pachet minim de stimulente/recompense: Diplome de voluntariat și adeverințe de practică pentru mentori, alături de mici gustări sau pachete cu rechizite pentru elevii vulnerabili participanți la ateliere.
• Resurse digitale de monitorizare: Acces la o aplicație gratuită sau un tabel partajat (Google Sheets) securizat pentru evidența prezenței și completarea fișelor de progres de către echipa de proiect.

4. Element vizual

5. Reflecție personală
       Participarea la această micro-intervenție a redefinit complet modul în care abordez gestionarea riscului de abandon școlar.
Prin design thinking, am învățat să nu mai privesc absenteismul doar ca pe o problemă administrativă penalizată prin note scăzute.
        Metoda stakeholder mapping mi-a permis să identific aliați cheie în rândul elevilor mari și al comunității, extinzând plasa de sprijin.
         Utilizarea diagnozei participative a eliminat barierele dintre catedră și familie, oferindu-le părinților un spațiu sigur de exprimare fără teama de a fi judecați.
         Faza de prototipare a fost esențială, demonstrându-mi că putem testa rapid soluții flexibile de mentorat peer-to-peer fără bugete majore sau birocrație.
        În activitatea mea de consiliere și monitorizare, am înlocuit evaluarea rigidă cu fișe de progres empatice și feedback continuu orientat pe soluții.
Integrarea acestor instrumente inovatoare m-a ajutat să detectez mult mai rapid semnalele timpurii de alienare și demotivare ale elevilor.
             Am realizat că rolul meu depășește simpla predare, devenind un facilitator de resurse și un conector între nevoile reale ale comunității.
Această experiență mi-a demonstrat că implicarea activă a beneficiarilor în co-proiectarea măsurilor educaționale garantează succesul și sustenabilitatea intervenției școlare.
       În concluzie, metodele asimilate transformă monitorizarea clasică într-un parteneriat autentic de coordonare, axat pe sprijin direct și transformare instituțională durabilă.

1. Context și justificare
Descrieți pe scurt contextul educațional și comunitar care a determinat alegerea acestei inițiative.

• Problema/nevoia identificată:
       Creșterea riscului de abandon școlar și a absenteismului în rândul elevilor provenind din medii socio-economice vulnerabile sau dezavantajate, cumulată cu o lipsă de motivație față de învățământul teoretic clasic. Această realitate este dublată de o degradare accentuată a identității culturale locale și de riscul pierderii meșteșugurilor tradiționale, din cauza lipsei de transmitere a acestora între generații.

• Relevanța pentru comunitatea școlară:
        Inițiativa repoziționează școala ca o „ancoră socială” și un spațiu de siguranță pentru întreaga comunitate, dincolo de orele de curs formale. Proiectul permite cadrelor didactice să colaboreze direct cu meșteșugarii, bunicii și părinții din comunitate, valorificând resursele umane locale non-formale pentru a crea activități atractive de tip școală după școală. Acest parteneriat transformă actul educațional într-unul incluziv și practic.

• Impactul asupra elevilor/comunității:

       Elevii își îmbunătățesc prezența școlară, își dezvoltă stima de sine și dobândesc competențe practice (antreprenoriale, artistice și de lucru în echipă) prin activități tactile și experiențiale. Pe termen lung, comunitatea locală își conservă patrimoniul cultural imaterial, vulnerabilitățile sociale sunt reduse prin solidaritate intergenerațională, iar familiile marginalizate devin parteneri activi în educația propriilor copii.

2. Harta ecosistemului educațional
Actori implicați
Rol în ecosistem Relația / Interacțiunea principală în proiect
Echipa managerială Coordonator strategic și facilitator Asigură cadrul legal, pune la dispoziție spațiile școlii, monitorizează indicatorii de prezență și semnează acordurile de parteneriat.
Cadrele didactice Mentori educaționali și conectori Identifică elevii în risc de abandon, integrează elemente culturale în lecții și sprijină meșteșugarii în gestionarea grupului de copii.
Elevi în risc de abandon (Grup țintă) Beneficiari direcți Participă la ateliere practice, își dezvoltă stima de sine și primesc sprijin la teme într-un mediu sigur și incluziv.
Meșteșugari locali Formatori de competențe și mentori de viață Transmit tehnicile tradiționale (olărit, țesut, prelucrarea lemnului) și oferă suport emoțional prin povești de viață.
Părinți din medii vulnerabile Co-designeri și suporteri acasă Se implică în organizarea atelierelor, își redobândesc încrederea în școală și susțin frecventarea cursurilor de către copii.
Asistentul social / Primăria Partener logistic și de monitorizare Sprijină cartografierea familiilor aflate în dificultate și asigură cofinanțare pentru materialele de lucru (lut, fire, lemn).
Biserica  / ONG-uri Amplificatori comunitari Ajută la recrutarea voluntarilor, promovează produsele realizate de copii și oferă spații alternative de expunere.

3. Fișă de empatie – actor-cheie

• Actor selectat: Elev în risc de abandon școlar (Marian, 12 ani, din mediu vulnerabil)

• Ce spune?
   „Nu îmi place la școală, oricum nu înțeleg nimic din ce se predă la tablă și profesorii mă critică mereu.”
 „Mai bine stau acasă să o ajut pe bunica în gospodărie, acolo sunt de folos.”
 „Colegii râd de mine pentru că nu am haine de firmă sau telefon nou.”
 
• Ce gândește?
   „Școala nu este pentru mine, eu nu sunt destul de deștept ca ceilalți.”
 „Viitorul meu este deja decis: o să muncesc cu ziua ca bunica mea.”
 „Mi-e teamă că dacă vin la școală, o să iau iar o notă mică.”

• Ce simte?
 Anxietate profundă când este ascultat sau evaluat în fața clasei.
 Rușine și marginalizare din cauza statutului socio-economic al familiei.
 Demotivare, singurătate și o lipsă acută de apartenență la colectivul școlii.

• Ce face?
  Absentează frecvent.
 Se retrage în ultima bancă, evită contactul vizual cu profesorii și nu își face temele.
 Refuză să participe la activitățile extrașcolare de grup de teamă să nu fie respins.

• Nevoi principale:
   Validare și succes imediat: Are nevoie de activități practice unde să își vadă rezultatul muncii rapid (ex: modelarea unui obiect din lut) pentru a-și recăpăta încrederea în sine.
 Mediu sigur și incluziv: Un spațiu în școală unde să nu fie judecat prin note, ci apreciat pentru efort și îndemânare.
 Aparținere: Să simtă că prezența lui contează pentru grup și pentru mentori (meșteșugari/profesori).
• Dificultăți/frustrări:
 Lipsa resurselor financiare acasă (rechizite, haine, masă caldă), ceea ce îi blochează concentrarea la ore.
 Limbajul abstract și teoretic de la clasă, complet deconectat de realitatea lui zilnică.
 Presiunea de a alege între responsabilitățile de adult din familie și statutul de elev.

4. Propunerea de inițiativă educațională comunitară
4.1 Obiectivul inițiativei
       Obiectivul principal al inițiativei constă în reducerea cu 25% a absenteismului și prevenirea abandonului școlar în rândul unui grup țintă de 30 de elevi vulnerabili, prin integrarea lor într-un program extracurricular de ucenicie culturală pe parcursul unui an școlar. Proiectul își propune să transforme școala într-un hub incluziv, unde tehnicile tradiționale și meșteșugurile locale devin instrumente pedagogice practice de stimulare a motivației pentru învățare. Prin intermediul atelierelor intergeneraționale coordonate de meșteșugari locali și cadre didactice, elevii își vor dezvolta stima de sine și competențele socio-emoționale fundamentale. Totodată, inițiativa vizează consolidarea parteneriatului dintre școală și comunitate prin valorificarea identității culturale ca resursă de sprijin prevenirea abandonului școlar în rândul unui grup țintă de 30 de elevi vulnerabili, prin integrarea social și incluziune. Nu în ultimul rând, ne propunem ca minimum 80% dintre elevii implicați să înregistreze o îmbunătățire vizibilă a rezultatelor școlare și a comportamentului civic până la finalizarea proiectului.

4.2 Descrierea intervenției
Intervenția propusă se bazează pe metodologia inovatoare a învățării experiențiale și a mentoratului intergenerațional, transformând școala într-un spațiu deschis de co-creare culturală și socială. În prima etapă, în cadrul școlii se va amenaja „Atelierul Rădăcini și Aripi”, un spațiu primitor dotat cu sprijinul Primăriei, unde elevii se vor întâlni lunar, în afara orelor de curs, cu meșteșugari și bunici voluntari din comunitate. Programul este structurat în module practice de ucenicie (olărit, țesut tradițional, prelucrarea lemnului), în cadrul cărora copiii nu doar învață un meșteșug, ci experimentează succesul imediat prin realizarea unor obiecte finite. Fiecare atelier practic este asistat de un cadru didactic facilitator, care are rolul de a face legătura între abilitățile tactile dezvoltate și noțiunile teoretice din cursurile formale, precum geometria, istoria sau chimia materialelor. Pentru a crește stima de sine a elevilor vulnerabili, aceștia vor deveni, la rândul lor, ghizi culturali în cadrul unor expoziții comunitare organizate periodic în comunitate și la nivelul județului. Un element inovator al intervenției este completarea atelierelor cu sesiuni scurte de sprijin la teme și consiliere emoțională individualizată, oferite într-un climat de siguranță și acceptare totală. De asemenea, părinții acestor copii sunt invitați activ să participe la sesiunile de finisare a produselor, reconectându-se astfel cu instituția școlară într-un context complet lipsit de presiunea notelor. Pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung, produsele realizate de elevi vor fi valorificate în cadrul unor târguri caritabile de Crăciun și Paște, iar fondurile strânse vor fi reinvestite integral în rechizite și materiale didactice pentru copiii din grupul țintă. Prin această abordare integrată, intervenția mută accentul de la o pedagogie strict teoretică la un model educațional care valorizează identitatea locală și sprijină direct starea de bine a fiecărui elev.
4.3 Grup țintă
• BENEFICIARI DIRECȚI:
- 30 de elevi (cu vârste între 10 și 15 ani) ai școlii noastre, identificați cu risc crescut de abandon școlar, performanțe școlare scăzute sau proveniți din familii aflate în dificultate socio-economică.
- 10 meșteșugari și bunici voluntari din comunitatea locală, care își valorifică expertiza culturală, combat izolarea socială și își asumă rolul de mentori comunitari.
- 15 cadre didactice din școală, care își dezvoltă competențele de management al claselor incluzive și învață să aplice metode de învățare experiențială și co-design.
• Beneficiari indirecți:
- Familiile celor 30 de elevi din grupul țintă, care beneficiază de sprijin gratuit în supravegherea și educarea copiilor, îmbunătățindu-și totodată relația și comunicarea cu instituția școlară.
- Colectivul extins de elevi ai școlii (clasele din care provin beneficiarii direcți), prin reducerea fenomenelor de bullying, creșterea toleranței și îmbunătățirea climatului școlar general.
- Comunitatea locală extinsă, care își conservă patrimoniul cultural imaterial și beneficiază de o reducere a riscului de infracționalitate juvenilă prin integrarea socială a tinerilor vulnerabili.
4.4 Activități propuse
 Constituirea echipei de proiect – Identificarea și selecția celor 30 de elevi în risc de abandon pe baza datelor de absenteism și a recomandărilor diriginților.
 Campania comunitară de recrutare a mentorilor („Adoptă un ucenic”) – Identificarea și cooptarea celor 10 meșteșugari și bunici voluntari din comunitate prin parteneriatul cu Primăria și Biserica.
 Sesiuni de instruire în pedagogie incluzivă – Organizarea unui atelier de lucru mixt (cadre didactice și meșteșugari) pentru stabilirea regulilor de comunicare empatică cu copiii vulnerabili.
 Amenajarea spațiului fizic („Atelierul Rădăcini și Aripi”) – Achiziția materialelor și dotarea unei săli din școală cu roți de olărit, gherghefuri de țesut și bancuri de lucru pentru lemn.
 Atelierele lunare de ucenicie practică – Desfășurarea efectivă a cursurilor practice unde seniorii predau meșteșugurile tradiționale, iar cadrele didactice asisită managementul grupului.
 Programul „Teme cu zâmbet” și consiliere – Sesiuni săptămânale de sprijin școlar remedial și consiliere emoțională pentru rezolvarea blocajelor de învățare ale elevilor din grupul țintă.
 Șezători intergeneraționale și povești de viață – Organizarea unor întâlniri informale lunare unde bunicii împărtășesc istorii locale și valori civice, stimulând starea de bine și empatia copiilor.
 Expoziția itinerantă „Mândria comunității noastre” – Realizarea de mini-expoziții în școală și în spații publice din localitate pentru prezentarea obiectelor realizate de elevi, crescându-le stima de sine.
 Târgul comunitar caritabil (de Crăciun/Paște) – Valorificarea produselor create de ucenici prin donații, implicând activ părinții în organizarea evenimentului și strângerea de fonduri.
 Gala „Aripi pentru Viitor” și evaluarea impactului – Eveniment final de premiere a tuturor actorilor implicați, dublat de analizarea scăderii ratei de absenteism la nivelul instituției.

4.5 Resurse necesare
• Resurse materiale și financiare:
- Consumabile specifice: Lut pentru olărit, fire de lână, bumbac, pânză, gherghefuri, semifabricate din lemn și unelte ușoare de sculptură.
- Echipamente tehnice: 2 roți de olărit electrice, un videoproiector pentru prezentarea modelelor tradiționale și un laptop pentru evidența produselor și promovare.
- Materiale administrative: Consumabile de birou și pachete de protocol (ceai, biscuiți, apă) pentru șezători.
- Buget estimat: Aproximativ 4.500 RON, asigurat prin cofinanțare de la Primăria locală și sponsorizări ale Asociației de Părinți.
• Resurse temporale:
- Durata totală a proiectului: 1 an școlar .
- Frecvența atelierelor practice:Lunar
- Sesiuni de mentorat și teme: Câte 60 de minute alocate înaintea fiecărui atelier practic.
- Timp de management: 2 ore săptămânal alocate echipei de proiect pentru monitorizarea prezenței și evaluarea progresului elevilor.
• Resurse spațiale:
- „Atelierul Rădăcini și Aripi”: O sală de clasă neutilizată sau un spațiu tehnic din incinta școlii, reamenajat special pentru activități tactile .
- Cabinetul de consiliere / biblioteca școlii: Spațiu liniștit utilizat pentru sesiunile individuale de sprijin educațional remedial și suport emoțional.
- Curtea interioară a școlii / holul central: Spații folosite temporar pentru organizarea expozițiilor deschise și a târgurilor caritabile cu comunitatea.
4.6 Parteneri implicați
  Primăria și Consiliul Local (prin Direcția de Asistență Socială):
• Rol: Partener instituțional și finanțator principal.
• Contribuție: Asigură subvenționarea materialelor consumabile (lut, lemn, textile), sprijină asistentul social în monitorizarea familiilor vulnerabile și facilitează contactul cu comunitatea de seniori.
  Biserica (Parohia comunității):
• Rol: Partener moral și de legătură comunitară.
• Contribuție: Ajută la identificarea și cooptarea bunicilor și meșteșugarilor dornici să facă voluntariat și promovează activitățile școlii în rândul enoriașilor, sprijinind organizarea târgurilor caritabile.
  Asociația de părinți a școlii:
• Rol: Partener logistic și de co-design.
• Contribuție: Asigură resurse umane pentru supravegherea atelierelor, sprijină pregătirea gustărilor (protocolul pentru șezători) și se implică direct în promovarea și achiziția produselor realizate de copii.
Centrul Județean pentru Conservarea Culturii Tradiționale:
• Rol: Partener de specialitate și expertiză.
• Contribuție: Oferă ghidaj metodologic meșteșugarilor în structurarea atelierelor, pune la dispoziție modele de artă populară autentică și ajută la integrarea expozițiilor elevilor în circuitele culturale județene.
4.7 Rezultate anticipate
• Rezultate cantitative:
- Scădere cu minimum 25% a ratei de absenteism în rândul celor 30 de elevi din grupul țintă, monitorizată prin cataloarele școlare.
- 30 de planuri de intervenție remedială și consiliere emoțională completate cu succes.
- 10 meșteșugari și seniori localnici implicați activ ca mentori voluntari, cumulând peste 120 de ore de voluntariat intergenerațional.
- Minimum 150 de obiecte meșteșugărești (vaze de lut, ștergare, decorațiuni din lemn) realizate de elevi pe parcursul atelierelor.
- 2 târguri caritabile și 3 expoziții comunitare organizate în spații publice sau în incinta școlii.
- 1 spațiu școlar complet reamenajat și dotat permanent ca atelier funcțional de creație.
• Rezultate calitative :
- Creșterea stimei de sine și a încrederii în propriile forțe pentru elevii vulnerabili, demonstrată prin schimbarea atitudinii față de mediul școlar.
- Îmbunătățirea climatului școlar prin reducerea vizibilă a comportamentelor de izolare sau marginalizare socială a copiilor .
- Restabilirea încrederii părinților din medii dezavantajate în instituția școlară, transformându-i din spectatori în parteneri educaționali activi.
- Reducerea riscului de excluziune socială a seniorilor implicați, prin oferirea unui sentiment de utilitate și recunoaștere în comunitate.
- Revitalizarea identității culturale locale și conservarea patrimoniului imaterial în rândul noii generații.

5. Elemente de co-design și colaborare
Descrieți modul în care au fost implicați actorii comunității în procesul de co-creare.
       Procesul de co-creare a inițiativei „Rădăcini și Aripi” s-a bazat pe premisa că o soluție durabilă nu poate fi impusă de la biroul managerial, ci trebuie să emane direct din interacțiunea cu ecosistemul local. Colaborarea s-a desfășurat în trei etape metodologice clare, implicând activ toate categoriile de actori:
1. Sesiunile de ascultare empatică și cartografiere
       Procesul a început prin organizarea a trei focus-grupuri separate, coordonate de echipa managerială. Primul focus-grup a adus împreună elevii cu risc de abandon, descoperind că principala lor barieră nu este lipsa capacității intelectuale, ci frica de eșec și sentimentul de inutilitate în fața teoriei abstracte. Al doilea focus-grup a fost realizat la clubul de pensionari local, unde seniorii au exprimat o dorință acută de a fi utili și de a-și transmite poveștile, dar au semnalat că se simt deconectați de școala modernă. Al treilea dialog a avut loc cu asistentul social și părinții din comunitate, relevând reticența acestora din urmă de a veni la școală doar pentru a semna note mici sau mustrări.
2. Atelierul de co-design „Masă rotundă pentru viitor”
       Momentul central al colaborării a fost un atelier de lucru de o zi, desfășurat în biblioteca școlii, la care au participat 5 elevi, 3 părinți, 4 meșteșugari/bunici, 3 profesori și un reprezentant al Primăriei. Lucrând în echipe mixte pe tehnica post-it-urilor, participanții au generat idei pentru structurarea proiectului.
• Elevii au propus ca formatul atelierelor să nu fie ca o oră de curs de 50 de minute, ci să aibă un caracter mai liber, de „șezătoare”, unde pot asculta muzică sau povesti în timp ce lucrează.
• Meșteșugarii au cerut sprijin pedagogic, recunoscând că au tehnica, dar nu știu cum să gestioneze dinamica unui grup de adolescenți vulnerabili.
• Părinții și profesorii au căzut de acord ca produsele finale să aibă o finalitate practică (târgul caritabil) pentru ca elevii să experimenteze mândria utilității muncii lor.
3. Prototiparea și calibrarea colectivă
       Structura finală a celor 10 activități din proiect a fost rezultatul direct al acestei mese rotunde. De exemplu, introducerea activității „Teme cu zâmbet” înainte de ateliere a fost propunerea profesorilor, acceptată de părinți ca o condiție pentru participare. Primăria a modificat pe loc alocarea unei linii bugetare pentru a finanța materialele de lut și lemn, după ce a văzut entuziasmul bătrânilor voluntari. Astfel, fiecare decizie – de la programul orar  până la modul de valorificare a produselor – a fost co-semnată emoțional și practic de întreaga comunitate, asigurând un grad ridicat de asumare și un start de proiect organic.
6. Reflecție individuală
       În acest proces complex, rolul meu propriu a fost acela de facilitator pedagogic și conector între lumea teoretică a școlii și realitatea practică a comunității. Nu am acționat ca un transmițător unilateral de informații, ci ca un mediator cultural. Am avut responsabilitatea de a crea un spațiu sigur de dialog, facilitând întâlnirile dintre elevii aflați în risc de abandon, părinții acestora și meșteșugarii locali.
       Contribuția mea personală s-a materializat în transpunerea nevoilor identificate în timpul fazei de empatizare în obiective pedagogice concrete. Am adaptat ghidurile de lucru și am structurat modulele de ucenicie astfel încât să asigure succesul imediat al elevilor vulnerabili, integrând totodată elemente de consiliere emoțională și sprijin remedial prin activitatea „Teme cu zâmbet”. De asemenea, m-am implicat activ în mobilizarea resurselor interne ale școlii, convingând colegii de catedră să sprijine demersul.
       Pe parcursul implementării, dificultățile întâmpinate au fost legate, în principal, de reticența inițială a actorilor. Părinții din medii defavorizate manifestau o neîncredere  față de școală, fiind obișnuiți să fie convocați doar pentru aspecte punitive. În același timp, meșteșugarii voluntari se simteau timorați de responsabilitatea gestionării unui grup de adolescenți. Depășirea acestor bariere a necesitat timp, răbdare și abandonarea completă a limbajului rigid, formal, în favoarea unei ascultări active și a validării fiecărei temeri exprimate.
       Printre cele mai importante lecții învățate se numără conștientizarea faptului că abandonul școlar nu este doar o problemă de absenteism, ci una de apartenență și relevanță a învățării. Când un elev simte că munca sa are utilitate imediată și este apreciată de un bunic din comunitate, motivația sa internă se reactivează organic. Am înțeles că co-designul autentic cere renunțarea la controlul absolut asupra procesului și acceptarea soluțiilor care vin direct de la beneficiari.
       Impactul asupra practicii mele manageriale este unul transformator. Acest proiect mi-a demonstrat că managementul educațional performant nu se rezumă la completarea de documente sau la respectarea birocratică a programei, ci înseamnă abilitatea de a mobiliza comunitatea ca o resursă vie. Am trecut de la un management directiv la un leadership colaborativ, distribuit. Pe viitor, voi folosi instrumentele Design Thinking și fișele de empatie ca practici curente în planificarea oricărei intervenții, asigurându-mă că vocea elevului și a comunității rămâne întotdeauna în centrul deciziilor mele didactice.

7. Concluzii
Sintetizați valoarea inițiativei și impactul anticipat asupra comunității educaționale.

       Inițiativa comunitară „Rădăcini și Aripi”, proiectată și asumată prin procesul de co-design la nivelul Școlii Gimnaziale „Ilie Murgulescu” Vela, demonstrează că reducerea abandonului școlar și a absenteismului nu se realizează prin măsuri coercitive, ci prin creșterea relevanței școlii în viața elevului și a comunității. Într-un mediu în care distanțele socio-economice pot izola tinerii vulnerabili, proiectul transformă patrimoniul cultural local și solidaritatea intergenerațională în pârghii de incluziune și stare de bine.
Valoarea fundamentală a inițiativei rezidă în capacitatea sa de a repoziționa școala din Vela ca un nucleu vibrant al comunității, o adevărată „ancoră socială”. Prin aducerea meșteșugarilor și a bunicilor în spațiul școlar, procesul de învățare depășește granițele teoretice ale manualelor și devine experiențial, tactil și profund uman. Elevii nu mai sunt spectatori pasivi, ci ucenici activi care experimentează succesul imediat, recâștigându-și stima de sine prin obiectele create de propriile mâini.
       Impactul anticipat asupra comunității educaționale se va reflecta pe trei niveluri strategice:
1. La nivelul elevilor: Se va înregistra o diminuare predictibilă cu 25% a absenteismului cronic, dublată de o îmbunătățire a comportamentelor prosociale și a motivației interne pentru educație.
2. La nivelul corpului profesoral: Cadrele didactice își vor internaliza competențe esențiale de management incluziv și de proiectare prin Design Thinking, înlocuind predarea standardizată cu metode centrate pe om și pe realitățile locale.
3. La nivelul comunității din Vela: Proiectul reactivează spiritul civic și sentimentul de utilitate socială al seniorilor, dărâmă barierele de neîncredere dintre familiile defavorizate și instituția școlară și asigură transmiterea organică a tradițiilor locale către noua generație.
       În concluzie, implementarea acestui prototip la Școala Gimnazială „Ilie Murgulescu” Vela validează viziunea programului SIMPATIC: un management performant și o transformare profundă a sistemului de învățământ se pot realiza doar atunci când școala, autoritățile și comunitatea își unesc eforturile într-un ecosistem colaborativ, oferind fiecărui copil, indiferent de mediul de proveniență, rădăcini de care să aparțină și aripi cu care să zboare spre viitor.

De la începutul anului scolar 2025-2026 am implementat proiectul eTwinning „Let s have fun with Maths 2”, proiect destinat elevilor din ciclul primar, cu vârstele cuprinse între 6 și 11 ani.
În cadrul acestui proiect au participat peste 110 elevi, inclusiv copii cu nevoi speciale, dar  și 16 profesori din Croația_5, Slovenia_1, România_1, Italia_2 și Turcia_7.
Scopul proiectului a fost acela de a populariza matematica prin metode inovative specifice pedagogiei digitale, și  de  a facilita învățarea matematicii de către școlarii mici prin jocuri digitale interactive, pentru consolidarea operațiilor  matematice fundamentale: adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea.
Proiectul vizează dezvoltarea abilităților de gândire abstractă, a raționamentului logic, a dezvoltării imaginii spațiale și a memoriei,
Activitățile proiectului urmăresc, cu precădere, conținuturi de educație matematică, precum: orientarea spațială și combinatorie, exerciții de memorare, rezolvarea practică a unor sarcini de lucru cu forme geometrice, aplicarea matematicii în viața de zi cu zi prin jocuri matematice zilnice.
Obiectivele proiectului  vizează:
*  familiarizarea elevilor cu conceptele matematice prin intermediul  instrummentelor web matematice specifice, precum: Geoboard, Tower of Hanoy, …
* dezvoltarea creativității și logicii matematice cu ajutorul conținutului matematic;
*  sporirea cooperării dintre elevii din clasă și cooperarea cu partenerii proiectului
*  prin cooperareacu partenerii din proiect am dezvoltat o viziune diferită asupra conținutului matematic
* dezvoltarea abilităților de comunicare și  încurajarea învățării interdisciplinare
* marcarea zilelor matematice importante cu partenerii de proiect
*  utilizarea eficientă a instrumentelor web 2.0 în rezolvarea problemelor matematice
În luna septembrie profesorii parteneri au obținut acordurile părinților elevilor participanți, a fost prezentată grupa de elevi implicată în proiect, au înregistrat elevii în Twinspace-ul proiectului și au prezentat școala de proveniență.
Deasemenea, fiecare grupă pregătit logo-ul proiectului și, ulterior,a fost supus unui concurs de vot prin care s-a desemnat logo-ul câștigător, reprezentativ al proiectului.

În luna octombrie elevii s-au familiarizat cu platforma GeoBord, specifică geometriei plane. Elevii au fost încântați să realizeze individual diverse figuri geometrice plane și le-au adaptat elementelor din natură sau din cotidianul familiar lor: formele caselor, locuințelor, insectelor, florilor, mașinilor, roboței,etc.
De asemenea. Tot ăn luna octombrie am participat la un eveniment comun dedicat CODE WEEK 2025.
Am format  patru echipe transnaționale,  în cadrul cărora elevii au propus diverse jocuri de codare și fiecare echipă a implementat la clasă jocul promovat.
Elevii mei s-au familiarizat astfel cu un nou joc, Zaply Code, interesant și sugestiv în a transforma un cod de cifre  într-o imagine  sugestivă și reprezezentativă pentru  conceptele matematice.
Tot în luna octombrie, elevii parteneri au realizat postere pentru echipa parteneră, aleasă după criteriul claselor corespondente, de același nivel.
Folosind simboluri matematice cunoscute, geometrice și algebrice, elevii mei au realizat un poster  cu 16 fluturi, reprezentând numărul elevilor parteneri din Croația. Combinând formele geometrice plane,pătrate, dreptunghiuri sau cercuri de diverse forme,  au realizat un poster cu câte șaisprezece fluturi pentru fiecare elev croat.
De asemenea, și echipa partenerră ne-a realizat un poster cu inimioare și flori.
În luna noiembrie am sărbătorit împreună Outdoor Classroom Day pe 6 noiembrie. Cu prilejul acestei zile, am desfășurat în curtea școlii exerciții și jocuri colaborative, care integrau câteva aspecte matematice: șirul de elelemnte, cercuri concentrice, ordinea elementelor într-o mulțime, periodicitatea repetării secvenței de joc.
De asemenea, o altă activitate din luna noiembrie a vizat numărul pașilor realizați într-o lună calendaristică de fiecare elev implicat. Pe baza rezultatelor înregistrate, s-a realizat un clasament, iar echipa câștigătoare a fost cea din Turcia.
Această activitate a scos in evidență utilizarea numerelor în activitatea fizică de zi cu zi,  o activitate destinată domeniului sportiv și al sănătății.
Tot în luna noiembrie, elevii s-au familiarizat cu instrumentul web 2.o Number Explore, care le-a pemis să identifice teoria numerelor în viața reală și cotidiană.
În luna decembrie eelvii au realizat felicitări din diverse forme geometrice , respectând tematica Crăciunului și accesorii specifice.
Din hârtii colorate cartonate, gumate cu sclipici și  prin tehnici de lucru combinate, elevii au reușit să creeze și să personalizeze felicitări și mesaje, atât în limba română, cât și în limba engleză, pentru elevii parteneri din celelate țări.
Elevi au confecționat diverse forme geometrice plane, precum cercul, dreptunghiul, triunghiul, pătratul, steaua și le-au asamblat astfel încât au obținut felicitări cu motive specifice Crăciunului. Fiecare elev al grupei a trimis o felicitare altui elev partener din proiect. Și, la rândul lor, au primit felicitări de la ceilalți elevi parteneri din proiect. Colaborarea elevilor prin acest schimb de felicitări și mesaje a contribuit la dezvoltarea abilităților de comunicare scrisă în limba engleză și la familiarizarea cu expresii tematice din alte limbi.
Felicitările confecționate au fost trimise în Croația, la Școala Elementră din Lipik, Croația.
Toate schimburile de felicitări din acestă lună, care s-au realizat între toți membrii prroiectului,  eu le-am înregistrat într-un ebook, intitulat: Exchanging Greeting Cards 2025
https://read.bookcreator.com/uMnJxDcIfxUPO6F4CRSqT0Exe6g1/QzN9A3POS9mZp2oPFLz1Dw
Tot în această lună, elevii au avut prima întâlnire, unde s-au cunoscut unii cu alții. S-au prezentat și exprimat hobby-urile favorite și au spus, de asemenea,  ce activitate le-a placut cel mai mult din acest proiect.
In luna ianuarie, profesorii au avut cel de-al doilea webinar, în cadrul căruia s-au definitivat aspecte organizatorice privind activitățiile următoare din proiect.
De asemenea, elevii s-au familiarizat cu alte două instrumente web2.0: Math Vocabulary Cards și Tower of Hanoy. Prin intermediul acestor instrumente, elevii si-au consolidat abilitățile de calcul matematic, prin exersarea adunării și scăderii, inmulțirii și împărțirii.
O altă activitate practică a constat în identificarea cifrelor și numerelor în orașul în care locuim. Cu fotografiile realizate, s-au făcut colaje și o expoziție virtuală cu scopul de a conștientiza importanța cifrelor, numerelor ăn viața cotidiană a oamenilor.
In luna februarie, elevii s-au cu un alt instrument web 2.0 SolveMe Puzzles care le-a permis dezvoltarea raționamentului logic și al orientării spațiale.
De asemenea, pe data de 10 februarie am celebrat și Ziua Internațională a Siguranței pe Internet, desfășurând  un atelier interactiv despre normele de siguranță pe Internet, accesând  video-uri reprezentative și chestionare de feedback.
Activitatea din luna martie a fost dedicată cunoașterii a celor mai iluștrii matematicieni ai lumii. În acest sens, s-au realizat patru echipe transnaționale care au colaborat în realizarea unei prezentări despre: Grigore Moisil din România, Juri Vega din Slovenia, Marin Getalic din Croația, Leonardo Fibonacci din Italia  și Cahit Arf din Turcia.
Elevii s-au documentat cu informații reperezentative despre viața și opera marilor matematicieni ai lumii și au realizat individual postere personalizate.

Toate informațiile au fost cuprinse în prezentări colaborative, care pot fi vizualizate în link-urile atașate.
Marin Getalic_Croația
https://docs.google.com/presentation/d/1Dgf_UiOhspZVrCd9NBReCU5d4f13Iyw8aNKKa-ExLN4/edit?usp=sharing 
Jurij Vega_Slovenia
https://docs.google.com/presentation/d/1ohMUp0_TdRj3xN8kyG6vux-iD0XqRr6BldUmajQapCg/edit?slide=id.p#slide=id.p 
Grigore Moisil_
https://docs.google.com/presentation/d/1oy6MJ4jwCXjqfJRSIUdFqVghw4wL8OoHFFMcSsRxi_Q/edit?usp=sharing
Leonardo Fibonacci_Italia
https://docs.google.com/document/d/1iXyPar1Zqj71gRSpzCJWMo4HoSfz4muC7dGNfSmiqFY/edit?usp=sharing 
Cahit Arf_Turcia
https://docs.google.com/presentation/d/1FLPmV-A65SjRQO5Xvscyt370hFAGns8CC2H5ZSSxVsQ/edit?usp=sharing 
De asemenea, elevii au participat la partenerii proiectului la marcarea zilelor importante , precum: Ziua Internațională a Matematicii, PI DAY, etc.
Toate aceste activități interdisciplinare și jocuri desfășurate cu elevii până în acest moment, le-au creat o atitudine pozitivă față de matematică și le-au permis să-și consolideze dragostea pentru matematică, ca materie de studiu de care copiii se tem cel mai mult prin joc.
Participând la activitățile acestui proiect, elevii și-au dezvolatat progresiv competențe-cheie din domeniul: digital, matematică și științe, abilități personale și sociale de comunicare în limba engleză, dar și competența a înăvăța să înveți
Prin intermediul activităților din proiect elevii au aprofundat abilitățile matematice prin utilizarea instrumentelor web 2.0., și-au dezvoltat logica matematică,  gândirea critică și capacitatea de a rezolva probleme matematice cu grad de dificultate ridicat prntr-o altă  abordare diferită.
La finalul proiectului au lucrat împreună cu partenerii pentru a-și crea și un joc comunîntr-un instrument web 2.0.
Activitățile educative defășurate în cadrul acestui proiect au avut un rol semnificativ în conștientizarea elevlor asupra  importanței matematicii și necesitatea ei în viața de zi cu zi.  Elevii și-au consolidat încrederea în sine, gândirea logică și creativă, și-au îmbogățit vocabularul și și-au dezvoltat abilitățile practice.
Combinând desenul cu geometria sau forme geometrice din materiale reciclabile, elevii au reușit să-și dezvolte gândirea cognitivă și creativitatea tehnologică, dezvoltându-și și  consolidându-și astfel abilitățile profesionale, necesare în viața reală. Diversificarea experiențelor de învățare a matematicii prin implicarea copiilor în diverse jocuri matematice a contribuit la asimilarea cu ușurință a unor noi noțiuni abstracte.   
S-au realizat numeroase postere individuale în cadrul acestor activității, fiecare purtând amprenta personalității elevilor. Elevii au avut posibilitatea să recunoască și să identifice în rutina zilnică a vieții, latura practică, distractivă și aplicativă a matematicii. 
Matematica învățată prin joc în copilărie este frumoasă și valoroasă pentru etapa adolescenței  și a maturității ulterioare!

Pe parcursul perioadei petrecute la Future Classroom Lab, am participat la următoarele sesiuni: 

1. Decernarea premiilor Scientix

2. Niciodată prea devreme pentru STEM

3. STEM pentru un viitor sustenabil

4. Imersie în proiectul OUTSTE(A)M și resursele Scientix

5. EdTech adaptat vârstelor

6. Promovarea cetățeniei active prin știința participativă (Citizen Science)

7. Spunem povești cu date și informații

8. Educație STEM incluzivă

9. Activități pe echipe 

10. Prezentarea proiectelor

11. Suntem gata de obținerea etichetei Școală STEM

În cadrul activităților pe grupe, alături de colegii din Grecia și Belgia, am format echipa Dream team și împreună am realizat un proiect pentru sesiunea Cetățenie Activă, care poate fi accesat la următorul link: https://padlet.com/eunacademy/2026spw-b-toolbox-padlet-3drlxwngt2nncwza/wish/j40PQD6RdbzYWvXB

Puncte cheie ale evenimentului:

Competențele secolului XXI: Integrarea educației STEM/STEAM de la vârste timpurii (preșcolar), învățarea bazată pe date, inițiativele de tip Citizen Science și incluziunea în educația științifică.

Proiectul OUTSTE(A)M: Prezentarea resurselor educaționale și a exemplelor de bune practici elaborate în cadrul proiectului.

Parteneriat internațional: Schimb de experiență și dezvoltare profesională prin abordări interdisciplinare și cooperare transfrontalieră.

Participarea delegației române la Science Projects Workshop B 2026 subliniază angajamentul cadrelor didactice din țară față de inovația în educație. Prin contribuția profesorilor, învățământul românesc își reconfirmă alinierea la standardele europene în domeniile științei, tehnologiei și creativității.

Educația pentru protecția mediului este tot mai importantă într-o perioadă în care spațiile verzi sunt tot mai puține, iar schimbările climatice își fac simțite efectele asupra comunităților. Pornind de la această realitate, elevii implicați în proiect au participat la o serie de activități interactive, prin care au descoperit rolul esențial al naturii în viața noastră și importanța implicării fiecăruia în protejarea mediului.

Pe parcursul proiectului, elevii au învățat prin colaborare, joc, creativitate și explorare, dezvoltând competențe ecologice, digitale, sociale și civice.

Cursa Eco: Mișcare și învățare în aer liber

Prima activitate a proiectului, Cursa Eco, i-a provocat pe elevi să lucreze în echipe și să realizeze un traseu sportiv folosind materiale și obiecte ecologice. Traseul a fost conceput pentru a fi implementat ulterior în parcul orașului și destinat elevilor din clasele primare, cu scopul de a-i încuraja să petreacă mai mult timp în natură și să adopte un stil de viață activ. Activitatea a demonstrat că mișcarea și educația ecologică pot merge mână în mână, transformând spațiile verzi în locuri atractive pentru învățare și recreere.

Misiunea Verde: Cum arată cartierul ideal?

În cadrul activității Misiunea Verde, elevii au proiectat și construit machete ale unor cartiere ecologice, acordând o atenție deosebită integrării spațiilor verzi. Fiecare echipă și-a prezentat ideile și a argumentat beneficiile parcurilor, ale arborilor și ale zonelor verzi pentru sănătatea și bunăstarea locuitorilor. Discuțiile au evidențiat faptul că un oraș modern nu înseamnă doar clădiri și drumuri, ci și suficiente spații destinate relaxării, biodiversității și unui mediu sănătos.

Earth Day Photo Challenge: Descoperim Pământul prin fotografie

Cu ocazia Zilei Pământului, elevii au participat la provocarea Earth Day Photo Challenge, o activitate care i-a încurajat să privească mediul înconjurător cu mai multă atenție și responsabilitate.Împărțiți în echipe, aceștia au realizat fotografii pe teme precum „Curat versus murdar”, „Recunoștință față de copaci”, „Apa contează”, „Natura din oraș”, „Spațiile verzi din oraș”, „Cum putem ajuta?”, „Promisiunea mea pentru Pământ” și „Culorile Pământului”. Fotografiile au reprezentat punctul de plecare pentru discuții despre responsabilitatea fiecăruia în protejarea mediului și despre modul în care gesturile mici pot avea un impact pozitiv asupra naturii.

Dezbatere: Spațiile verzi, o necesitate pentru comunitate

O activitate deosebit de apreciată a fost dezbaterea dedicată situației spațiilor verzi din orașele României. Elevii au analizat exemple din diferite localități și au discutat despre reducerea suprafețelor verzi și consecințele acesteia asupra sănătății oamenilor și asupra mediului.Argumentele prezentate au evidențiat rolul esențial al pădurilor, parcurilor și arborilor în reducerea poluării, combaterea efectului de insulă de căldură urbană, protejarea biodiversității și creșterea calității vieții în comunități.

Digital Workshop: Învățăm și creăm cu Wayground

Link: https://wayground.com/admin/assessment/6a5756cd08f8aeb224f9fd78?source=lesson_share 

În cadrul activității Digital Workshop, elevii au participat mai întâi la o sesiune de formare privind utilizarea platformei Wayground și modalitatea de creare a jocurilor educaționale. Organizați în echipe, aceștia au creat jocul „Green Spaces”, care cuprinde întrebări despre importanța pădurilor, rolul copacilor, beneficiile spațiilor verzi și acțiunile pe care fiecare dintre noi le poate realiza pentru protejarea mediului. Activitatea a contribuit la dezvoltarea competențelor digitale, a creativității și a spiritului de colaborare, demonstrând că tehnologia poate deveni un instrument valoros în educația ecologică.

Ce au învățat elevii?

Prin activitățile desfășurate, elevii au înțeles că spațiile verzi reprezintă o resursă esențială pentru sănătatea oamenilor și pentru echilibrul ecosistemelor. Ei au descoperit că protejarea naturii începe cu gesturi simple, precum păstrarea curățeniei, plantarea arborilor, respectarea biodiversității și implicarea activă în comunitate. În același timp, proiectul le-a oferit oportunitatea de a lucra în echipă, de a comunica eficient, de a utiliza instrumente digitale și de a-și exprima creativitatea prin activități practice și interactive.

Un proiect cu impact pe termen lung

Green Minds, Creative Hands a demonstrat că educația pentru dezvoltare durabilă poate fi atractivă, practică și relevantă pentru elevi. Traseul Eco, machetele cartierelor ecologice, provocarea fotografică dedicată Zilei Pământului și jocul educațional Green Spaces sunt produse care vor putea fi utilizate și în activitățile educative viitoare, inspirând și alți elevi să descopere frumusețea și importanța naturii. Prin acest proiect, elevii au devenit mai conștienți de rolul pe care îl au în protejarea mediului și au demonstrat că schimbarea începe cu fiecare dintre noi. O comunitate mai verde se construiește prin implicare, responsabilitate, colaborare și creativitate, iar Green Minds, Creative Hands reprezintă un exemplu de bune practici în educația pentru dezvoltare durabilă.