Prof. Moț Cornelia Alina, Școala Gimnazială Găvojdia, Județul Timiș

Educația pentru protejarea mediului reprezintă una dintre direcțiile importante ale educației actuale, deoarece formarea unor comportamente responsabile față de natură trebuie să înceapă de la vârste mici. Copiii trebuie să înțeleagă că mediul înconjurător nu este doar spațiul în care trăim, ci un sistem de care depinde calitatea vieții noastre și viitorul generațiilor următoare.
„Nature for Future” este un proiect eTwinning internațional, care promovează educația ecologică și responsabilitatea față de mediul înconjurător. Proiectul reunește cadre didactice din România, Lituania, Türkiye și Polonia și se adresează elevilor cu vârste între 8 și 15 ani.
Scopul principal este de a-i ajuta pe elevi să descopere natura, să înțeleagă problemele de mediu și să adopte comportamente responsabile pentru protejarea acesteia.
Obiective
Prin activitățile proiectului se urmărește:
• dezvoltarea responsabilității față de natură;
• conștientizarea problemelor legate de poluare și schimbări climatice;
• protejarea biodiversității;
• dezvoltarea competențelor digitale;
• stimularea creativității și a lucrului în echipă;
• colaborarea cu elevi și profesori din alte țări.

Activități
În cadrul proiectului pot fi realizate activități precum identificarea plantelor și animalelor din comunitate, realizarea unei hărți digitale cu speciile locale, crearea albumului foto „Nature in my community”, activități de reciclare, economisirea apei și acțiuni de ecologizare.
Elevii pot realiza postere, desene, fotografii, prezentări și produse digitale folosind instrumente precum Canva, Padlet sau Genially.
Competențe dezvoltate
Participarea la proiect contribuie la dezvoltarea competențelor științifice, digitale, sociale și civice. Elevii învață să observe, să cerceteze, să comunice, să colaboreze și să găsească soluții pentru protejarea mediului.
Dimensiunea europeană
Colaborarea dintre școlile partenere oferă elevilor posibilitatea de a descoperi natura din alte țări și de a înțelege că protejarea mediului este o responsabilitate comună. Proiectul contribuie astfel la dezvoltarea spiritului european și a cetățeniei active.
Concluzie
„Nature for Future” este un proiect care transformă educația ecologică într-o experiență atractivă și practică. Prin activități creative și colaborative, elevii învață că fiecare gest contează și că protejarea naturii de astăzi contribuie la construirea unui viitor mai bun.
Mesajul proiectului:
„Protect nature today for a better future!”
Bibliografie
1. European School Education Platform – eTwinning, Nature for Future – pagina oficială a proiectului.
2. European Commission – European School Education Platform.
3. UNESCO – Education for Sustainable Development.

În etapa „Environmental Detectives”, elevii au explorat impactul activităților umane asupra mediului și au căutat soluții sustenabile pentru probleme reale. Prin activități precum „Carbon Twin Challenge”, „Coding for Climate”, „STEM Discovery Campaign” și „Nature Explorers”, aceștia și-au dezvoltat competențele STEM, gândirea critică și spiritul civic. Totodată, au investigat ecosisteme locale, au studiat specii aflate în pericol de dispariție și au realizat materiale de conștientizare dedicate protecției mediului și adoptării unui comportament responsabil față de natură.

 
De asemenea, în activitatea „DISCOVER THE BLACK SEA BIODIVERSITY!”, elevii au observat și comparat biodiversitatea Mării Negre cu cea a mărilor din vecinătate, precum Marea Mediterană, Marea Marmara, Marea Egee sau Marea Azov. După această activitate de explorare și documentare, elevii au participat la un test interactiv Kahoot, prin care și-au consolidat cunoștințele într-un mod atractiv și competitiv. 
Totodată, elevii au fost foarte activi pe forumul platformei eTwinning, unde au răspuns provocărilor și întrebărilor lansate de parteneri, precum „What would you convey to future generations about protecting the marine environment?” sau „How did you spend your vacation at the seaside and what did you notice about the marine environment?”. Prin aceste discuții, elevii și-au exprimat opiniile și experiențele personale legate de mediul marin, conștientizând mai profund importanța protejării ecosistemelor acvatice și a adoptării unui comportament responsabil față de natură.

O activitate deosebit de apreciată a fost escape room-ul digital realizat pe platforma Genially, implementat cu ocazia Zilei Siguranței pe Internet 2026. Jocul interactiv, structurat pe șase niveluri progresive, a inclus exerciții variate, de la întrebări cu răspuns unic la materiale video și audio cu itemi de verificare și activități de tip drag and drop, având ca scop formarea unor utilizatori responsabili ai mediului online și dezvoltarea gândirii critice, a competențelor sociale, civice și digitale, participanții fiind motivați să obțină titlul simbolic de „Digital Kindness Hero”.
În ultimele luni, implicarea elevilor a continuat prin activități colaborative precum Shared Kahoot Game – „How well do you know kindness, provocarea „Code of Kindness for Climate”, proiectul de poezie acrostih „The Voice of Kindness”, expoziția de desene „Draw kindness”,  sau Kindness Day Challenge, prin care elevii au dezvoltat empatia, spiritul de echipă și sentimentul de apartenență la o comunitate internațională.

În prima etapă a proiectului, accentul a fost pus pe cunoașterea participanților și consolidarea coeziunii grupului. Elevii au desfășurat activități introductive, au interacționat cu școlile partenere și au completat chestionare inițiale, iar ulterior au realizat produse creative precum logo-uri și postere de promovare. Aceste experiențe au contribuit la dezvoltarea creativității, a lucrului în echipă și la conturarea identității vizuale a proiectului.

Pe parcurs, elevii au participat la activități diverse cu caracter interdisciplinar. În cadrul „National Symbols”, aceștia au descoperit simbolurile și elementele culturale reprezentative ale țărilor partenere, dezvoltând competențe de comunicare și respect intercultural. Activitatea „NextGen Coders”, desfășurată în contextul EU Code Week, le-a oferit introducerea în programare prin Pixel Art, Scratch sau Python. De asemenea, prin „Collaborative Mosaic SDG” și „Festive Card Exchange”, elevii au lucrat colaborativ pe teme legate de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, realizând produse digitale și artistice. Proiectul a continuat cu crearea unor resurse educaționale interactive, precum board game-ul tematic și „Brain Box about SDGs”, care au transformat învățarea într-o experiență practică și atractivă.

În ultimele luni, elevii clasei a V-a  au continuat implicarea în proiect participând la noi provocări educaționale desfășurate sub temele „Environmental Detectives” și „Nature Explorers”. În cadrul activităților „Environmental Detectives”, desfășurate alături de partenerii internaționali ai proiectului, elevii au explorat impactul acțiunilor umane asupra mediului și au dezvoltat gândirea critică prin inițiative precum „Carbon Twin Challenge”, unde și-au calculat amprenta de carbon, precum și „Find the Solution”, prin care au identificat și rezolvat provocări STEM. De asemenea, au participat la campaniile internaționale „Coding for Climate” și „STEM Discovery Campaign”, îmbinând programarea cu problematica protecției mediului. În cadrul temei „Nature Explorers”, elevii au desfășurat activități de investigare a naturii, explorând ecosisteme din apropiere prin „Explore a Nearby Ecosystem”, documentându-se despre specii aflate în pericol de dispariție în cadrul activității „Endangered Species” și realizând videoclipuri educaționale cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, prin care au promovat mesaje de conștientizare și responsabilitate față de protejarea mediului înconjurător.

Limitele și regulile îi oferă copilului siguranță, stabilitate și predictibilitate. Un copil care cunoaște ce are voie și ce nu are voie să facă se simte protejat și învață să își controleze comportamentul și emoțiile. Regulile contribuie la dezvoltarea responsabilității, a respectului față de ceilalți și a autodisciplinei.

În educația preșcolarului, regulile trebuie să fie clare, simple și formulate pe înțelesul copilului. Este important ca acestea să fie puține și aplicate consecvent de către toți adulții implicați în educația copilului. De exemplu: „Strângem jucăriile după joacă”, „Vorbim frumos”, „Așteptăm rândul”. Formularea pozitivă a regulilor îl ajută pe copil să înțeleagă mai ușor comportamentul așteptat.

Un alt aspect important este modul în care părinții și cadrele didactice aplică limitele. Comunicarea calmă, fermă și empatică este mult mai eficientă decât pedeapsa sau ridicarea tonului. Copiii au nevoie să simtă că sunt ascultați și înțeleși, chiar și atunci când li se explică anumite interdicții.

De asemenea, adulții trebuie să reprezinte un model pozitiv pentru copii. Preșcolarii învață prin imitare, iar comportamentul părinților influențează puternic modul în care aceștia respectă regulile și relaționează cu cei din jur.

Aprecierea și încurajarea comportamentelor pozitive contribuie la consolidarea respectării regulilor. Lauda, încurajările și atenția acordată copilului atunci când procedează corect au un efect benefic asupra dezvoltării stimei de sine și a motivației acestuia.

În concluzie, stabilirea limitelor și a regulilor în perioada preșcolară este esențială pentru dezvoltarea unui comportament echilibrat și responsabil. Prin răbdare, consecvență și comunicare pozitivă, adulții îi pot ajuta pe copii să înțeleagă importanța regulilor și să se dezvolte într-un mediu armonios și sigur.

Participarea lor a fost o veritabilă invitație la explorare vizuală și emoțională. Elevii au prezentat un poster cu lucrările realizate în cadrul proiectului eTwinning, semne de carte inspirate din patrimoniul local și revista școlii, în paginile căreia sunt descrise activitățile și demersul lor creativ. Fiecare element a reflectat talentul artistic și o înțelegere profundă a valorilor culturale.

Proiectul lor a prins viață prin patru direcții creative. În primul tablou, au surprins frumusețea naturală a României, alegând Lacul Roșu din Munții Hășmașul Mare și Cascada Ochiul Beiului din Caraș – două locuri în care natura pare să respire poezie. A doua temă i-a provocat să creeze obiecte decorative în stilul lui Vincent van Gogh, iar alegerea lor – semne de carte cu simboluri ale Timișoarei, precum Catedrala Mitropolitană, Opera Națională Română, Academia Română – Filiala Timișoara și Bastionul – a fost o declarație de apartenență și mândrie locală.

Într-o notă profundă și reflexivă, a treia cerință a presupus reinterpretarea unei lucrări inspirate de „Rugăciunea tăcută”, unde culorile intense și întunecate au sugerat dramatismul Coborârii lui Iisus de pe Cruce, într-o expresie artistică matură și sensibilă.

Punctul culminant al proiectului îl reprezintă cartea digitală realizată de elevi, inspirată din romanul „Platanos” de Doina Ruști. Aceasta devine un spațiu al experimentului artistic, unde stiluri variate – de la cubism și impresionism până la suprarealism și modernism – se întâlnesc pentru a ilustra secvențe narative. Personajele prind contur în tușe inspirate de Vincent van Gogh, Claude Monet, Rembrandt, Paul Gauguin, Gustav Klimt, Edvard Munch, Salvador Dalí sau Nicolae Grigorescu, creând o sinteză vizuală impresionantă.

Cartea digitală poate fi explorată aici:
https://online.fliphtml5.com/japqe/Proiect-BDWK/

Participarea lor la „Made for Europe” nu a fost doar o competiție, ci o experiență de învățare autentică. Alături de alți elevi care au prezentat proiecte complexe și relevante, Radu și Alexia au demonstrat că educația prin artă dezvoltă nu doar competențe, ci și sensibilitate, identitate și deschidere către lume.

Într-o epocă în care imaginea domină comunicarea, elevii noștri au reușit să spună o poveste – despre locuri, oameni și emoții – cu pensula imaginației și cu luciditatea unor tineri care învață să privească lumea… prin ochii artei, în special,  prin ochii lui Van Gogh.