Numele unității de învățământ, localitatea, țara
Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”, localitatea Caracal, jud. Olt, Romania
Proiectul: Proiect despre abandonul scolar
Sa NU lasam scoala!
Echipa de proiect (opțional):
Colectivul de profesori al liceului
Motivaţia proiectului:-abandonul scolar crescut
Obiective specifice:
• Conştientizarea importanţei educaţiei în formarea personalităţii elevului , atât în rândul elevilor problemă , cât şi a părinţilor acestora .
• Stimularea motivaţiei învăţării prin atragerea la activităţi extraşcolare a elevilor ce provin din familii dezorganizate şi cu posibilităţi materiale reduse .
• Identificarea , procurarea şi utilizarea fondurilor din sponsorizări pentru susţinerea unor cheltuieli materiale ale elevilor problemă .
• Prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional în rândul elevilor .
• Identificarea elevilor aflaţi în abandon sau risc de abandon şcolar din şcoala
• Acordarea de suport elevilor cu risc de abandon şcolar în vederea menţinerii acestora în sistemul învăţământului.
• Implicarea sistemului familial în reabilitarea şcolară şi socială a elevului cu risc de abandon şcolar.
Grup ţintă:
• Direct: elevii
• Indirect: cadre didactice, parinti
Perioada de desfăşurare: 1 an
Parteneri: biserica, profesorul psiholog din liceu, Poliția
•
Resurse :
• umane:
• materiale:
• informaţionale:
Rezultate aşteptate:
- reducerea absenteismului
- cunoasterea de sine si interrelationarea
Planul de activitate:
1. ACTIVITATEA: Surse de stres şcolar
OBIECTIV: Identificarea surselor de stres şcolar
MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA: 25 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa pe grupe de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă realizează timp de 10 min. o listă cu surse de stres şcolar pe care o prezintă apoi întregii clase. Urmează discuţii cu întreaga clasă: pot fi înlăturate, diminuate, tolerate necesitând adaptare, etc.
2. ACTIVITATEA: Reacţii la stres
OBIECTIV : Conştientizarea reacţiilor la stres
MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA : 40 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa în grupuri de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă notează timp de 15 min. reacţiile avute într-o situaţie considerată stresantă (test, teză, examen etc.), după care le vor prezenta întregii clase. Se vor nota reacţiile fizice/ fiziologice (ex:dureri de inimă, transpiraţii excesive, dureri de cap ), cognitive (ce au gândit), emoţionale (ce au simţit), comportamentale (cum s-au comportat) .În final se vor identifica câteva modalităţi de reevaluare a evenimentului considerat stresant prin prisma gândirii pozitive.
ACTIVITATEA: Cine sunt eu?
OBIECTIV: Dezvoltarea stimei de sine
MATERIALE NECESARE: fişe, lipici, foarfece, creioane, carioca, reviste
DURATA: 30 min. DESCRIERE: Se înmânează fiecarui elev fişa “Cine sunt eu?” şi se pun la dispoziţie materialele. Elevii primesc ca sarcină realizarea timp de 15 min. a unui colaj/desen care să le ofere celorlalţi o idee despre cine sunt ei. Pentru realizarea sarcinii elevii pot folosi cuvinte, simboluri, desene la libera alegere. După realizarea sarcinii se fac grupuri de câte 3-4 elevi în care fiecare va împărtăşi celorlalţi ce a făcut. Grupurile vor discuta aspectele comune timp de 5 min. În final se reface grupul mare şi se discută timp de 10 min: a fost uşoară/grea sarcina, care sunt lucrurile comune descoperite, i-a ajutat exerciţiul să se cunoască mai bine etc.
ACTIVITATEA: Cum mă văd eu, cum mă definesc ceilalţi?
OBIECTIV: Construirea unei imagini de sine pozitivă
MATERIALE NECESARE: coli A4, markere, creioane colorate, tablă/flipchart
DURATA: 50 min.
DESCRIERE: Acest exerciţiu oferă elevilor posibilitatea de a-şi defini calităţi personale care contribuie la dezvoltarea armonioasă a personalităţii lor. Elevii sunt împărţiţi în grupe de 5 şi primesc câte o foaie A4 şi creioane colorate. Fiecare elev desenează conturul propriei palme pe foaie, pe care îşi va trece numele. Pe degetul mare îşi va trece o calitate proprie (trăsături de caracter, însuşiri morale; de ex.: generos, inteligent, simpatic, talentat etc.). Exerciţiul se continuă cu precizarea altor calităţi de către colegii de grup – fiecare membru al grupului va scrie o calitate a colegului său pe celelalte “degete” ale conturului palmei acestuia. În felul acesta, la sfârşit fiecare membru va avea un contur al palmei inscripţionat cu calităţi identificate atât de el, cât şi de colegii săi. În final se afişează toate colile cu desene pe tablă sau pe foaia de flipchart. O variantă a exerciţiului cuprinde precizarea unui comportament pozitiv (sau a mai multor comportamente). Se insistă ca elevii să identifice calităţi (aspecte pozitive), nu defecte (aspecte negative) ale propriei personalităţi. Sugestii pentru profesori: Accentul se pune pe valorizare. Dacă profesorul observă că sunt elevi care nu reuşesc să identifice aspecte pozitive ale comportamentului sau caracterului lor, pot fi completate “degetele” doar de ceilalţi membri ai grupului. În felul acesta, elevul respectiv va reuşi, cu ajutorul celorlalţi, să se cunoască şi să autovalorizeze propriul potenţial.
ACTIVITATEA: Punctele tari şi slăbiciunile mele
OBIECTIV: Dezvoltarea stimei de sine
MATERIALE NECESARE: fişe, creioane
DURATA: 30 min.
DESCRIERE: Fiecare elev primeşte o fişă cu titlul “Punctele tari şi slăbiciunile mele” pe care o completează având la dispoziţie 10 min. După completarea acesteia de către toţi elevii se vor realiza discuţii pe grupuri de câte 3-4 elevi timp de 5 min., în cadrul cărora fiecare va împărtăşi colegilor de grup răspunsurile date. In final se va realiza timp de 15 min. o discuţie la nivelul întregii clase în cadrul căreia unii dintre elevi vor fi ajutaţi să-şi completeze lista cu punctele tari. Se va urmări, de asemenea, deplasarea discuţiei pe posibilitatea remedierii unor aspecte mai puţin pozitive ale propriei persoane.
ACTIVITATEA: Portret
OBIECTIV: Creşterea stimei de sine
MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA:15 min.
DESCRIERE: Se prinde pe spatele fiecărui elev o foaie de hârtie. Timp de 10 min fiecare elev va trece pe la ceilalţi şi va nota pe spatele acestora o calitate pe care ei considera că posesorii hârtiei o au. După 10 min. fiecare elev va avea o listă cu aspecte pozitive surprinse de colegii lor, pe care le vor citi şi vor reflecta asupra lor.
ACTIVITATEA: ,,CUM SUNT ŞI CUM DORESC SĂ FIU ?”
OBIECTIVE: autocunoaştere, dezvoltare personală
DURATA: 50 minute
RESURSE MATERIALE: fişele de lucru , folii de flipchart, markere.
DESCRIERE: se grupează elevii şi se defineşte, cu ajutorul elevilor, imaginea de sine (părerea pe care o avem despre noi înşine). Se discută despre faptul că fiecare avem atu-uri şi minusuri personale, minusuri pe care dorim să le ameliorăm. Se distribuie fiecărui elev fişa de lucru. După ce completează fişa, respectând instrucţiunile, îşi prezintă (atât cât doresc) de pe fişă colegilor de grup. Ierarhizează aspectele referitoare la propria persoană pe care doresc să le schimbe, după care gândesc nişte paşi prin care pot face acest lucru. Exerciţiul se poate continua rugând fiecare grup să selecteze (să negocieze) un aspect pe care doresc să lucreze şi să indice paşii necesari schimbării. Apoi listează toate ideile pe câte o folie de flipchart şi un reprezentant din fiecare grup prezintă ideile în faţa întregii clase.
Evaluarea proiectului:
Observarea sistematica, monitorizarea absentelor
]]>
Publicat în 31. 03. 2018 de Laura Tudor
Categorie: proiectul scoala pentru comunitate
Numele unității de învățământ, localitatea, țara
Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”, localitatea Caracal, jud. Olt, Romania
Proiectul: Proiect despre abandonul scolar
Sa NU lasam scoala!
Echipa de proiect (opțional):
Colectivul de profesori al liceului
Motivaţia proiectului:-abandonul scolar crescut
Obiective specifice:
• Conştientizarea importanţei educaţiei în formarea personalităţii elevului , atât în rândul elevilor problemă , cât şi a părinţilor acestora .
• Stimularea motivaţiei învăţării prin atragerea la activităţi extraşcolare a elevilor ce provin din familii dezorganizate şi cu posibilităţi materiale reduse .
• Identificarea , procurarea şi utilizarea fondurilor din sponsorizări pentru susţinerea unor cheltuieli materiale ale elevilor problemă .
• Prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional în rândul elevilor .
• Identificarea elevilor aflaţi în abandon sau risc de abandon şcolar din şcoala
• Acordarea de suport elevilor cu risc de abandon şcolar în vederea menţinerii acestora în sistemul învăţământului.
• Implicarea sistemului familial în reabilitarea şcolară şi socială a elevului cu risc de abandon şcolar.
Grup ţintă:
• Direct: elevii
• Indirect: cadre didactice, parinti
Perioada de desfăşurare: 1 an
Parteneri: biserica, profesorul psiholog din liceu, Poliția
•
Resurse :
• umane:
• materiale:
• informaţionale:
Rezultate aşteptate:
- reducerea absenteismului
- cunoasterea de sine si interrelationarea
Planul de activitate:
1. ACTIVITATEA: Surse de stres şcolar
OBIECTIV: Identificarea surselor de stres şcolar
MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA: 25 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa pe grupe de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă realizează timp de 10 min. o listă cu surse de stres şcolar pe care o prezintă apoi întregii clase. Urmează discuţii cu întreaga clasă: pot fi înlăturate, diminuate, tolerate necesitând adaptare, etc.
2. ACTIVITATEA: Reacţii la stres
OBIECTIV : Conştientizarea reacţiilor la stres
MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA : 40 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa în grupuri de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă notează timp de 15 min. reacţiile avute într-o situaţie considerată stresantă (test, teză, examen etc.), după care le vor prezenta întregii clase. Se vor nota reacţiile fizice/ fiziologice (ex:dureri de inimă, transpiraţii excesive, dureri de cap ), cognitive (ce au gândit), emoţionale (ce au simţit), comportamentale (cum s-au comportat) .În final se vor identifica câteva modalităţi de reevaluare a evenimentului considerat stresant prin prisma gândirii pozitive.
ACTIVITATEA: Cine sunt eu?
OBIECTIV: Dezvoltarea stimei de sine
MATERIALE NECESARE: fişe, lipici, foarfece, creioane, carioca, reviste
DURATA: 30 min. DESCRIERE: Se înmânează fiecarui elev fişa “Cine sunt eu?” şi se pun la dispoziţie materialele. Elevii primesc ca sarcină realizarea timp de 15 min. a unui colaj/desen care să le ofere celorlalţi o idee despre cine sunt ei. Pentru realizarea sarcinii elevii pot folosi cuvinte, simboluri, desene la libera alegere. După realizarea sarcinii se fac grupuri de câte 3-4 elevi în care fiecare va împărtăşi celorlalţi ce a făcut. Grupurile vor discuta aspectele comune timp de 5 min. În final se reface grupul mare şi se discută timp de 10 min: a fost uşoară/grea sarcina, care sunt lucrurile comune descoperite, i-a ajutat exerciţiul să se cunoască mai bine etc.
ACTIVITATEA: Cum mă văd eu, cum mă definesc ceilalţi?
OBIECTIV: Construirea unei imagini de sine pozitivă
MATERIALE NECESARE: coli A4, markere, creioane colorate, tablă/flipchart
DURATA: 50 min.
DESCRIERE: Acest exerciţiu oferă elevilor posibilitatea de a-şi defini calităţi personale care contribuie la dezvoltarea armonioasă a personalităţii lor. Elevii sunt împărţiţi în grupe de 5 şi primesc câte o foaie A4 şi creioane colorate. Fiecare elev desenează conturul propriei palme pe foaie, pe care îşi va trece numele. Pe degetul mare îşi va trece o calitate proprie (trăsături de caracter, însuşiri morale; de ex.: generos, inteligent, simpatic, talentat etc.). Exerciţiul se continuă cu precizarea altor calităţi de către colegii de grup – fiecare membru al grupului va scrie o calitate a colegului său pe celelalte “degete” ale conturului palmei acestuia. În felul acesta, la sfârşit fiecare membru va avea un contur al palmei inscripţionat cu calităţi identificate atât de el, cât şi de colegii săi. În final se afişează toate colile cu desene pe tablă sau pe foaia de flipchart. O variantă a exerciţiului cuprinde precizarea unui comportament pozitiv (sau a mai multor comportamente). Se insistă ca elevii să identifice calităţi (aspecte pozitive), nu defecte (aspecte negative) ale propriei personalităţi. Sugestii pentru profesori: Accentul se pune pe valorizare. Dacă profesorul observă că sunt elevi care nu reuşesc să identifice aspecte pozitive ale comportamentului sau caracterului lor, pot fi completate “degetele” doar de ceilalţi membri ai grupului. În felul acesta, elevul respectiv va reuşi, cu ajutorul celorlalţi, să se cunoască şi să autovalorizeze propriul potenţial.
ACTIVITATEA: Punctele tari şi slăbiciunile mele
OBIECTIV: Dezvoltarea stimei de sine
MATERIALE NECESARE: fişe, creioane
DURATA: 30 min.
DESCRIERE: Fiecare elev primeşte o fişă cu titlul “Punctele tari şi slăbiciunile mele” pe care o completează având la dispoziţie 10 min. După completarea acesteia de către toţi elevii se vor realiza discuţii pe grupuri de câte 3-4 elevi timp de 5 min., în cadrul cărora fiecare va împărtăşi colegilor de grup răspunsurile date. In final se va realiza timp de 15 min. o discuţie la nivelul întregii clase în cadrul căreia unii dintre elevi vor fi ajutaţi să-şi completeze lista cu punctele tari. Se va urmări, de asemenea, deplasarea discuţiei pe posibilitatea remedierii unor aspecte mai puţin pozitive ale propriei persoane.
ACTIVITATEA: Portret
OBIECTIV: Creşterea stimei de sine
MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA:15 min.
DESCRIERE: Se prinde pe spatele fiecărui elev o foaie de hârtie. Timp de 10 min fiecare elev va trece pe la ceilalţi şi va nota pe spatele acestora o calitate pe care ei considera că posesorii hârtiei o au. După 10 min. fiecare elev va avea o listă cu aspecte pozitive surprinse de colegii lor, pe care le vor citi şi vor reflecta asupra lor.
ACTIVITATEA: ,,CUM SUNT ŞI CUM DORESC SĂ FIU ?”
OBIECTIVE: autocunoaştere, dezvoltare personală
DURATA: 50 minute
RESURSE MATERIALE: fişele de lucru , folii de flipchart, markere.
DESCRIERE: se grupează elevii şi se defineşte, cu ajutorul elevilor, imaginea de sine (părerea pe care o avem despre noi înşine). Se discută despre faptul că fiecare avem atu-uri şi minusuri personale, minusuri pe care dorim să le ameliorăm. Se distribuie fiecărui elev fişa de lucru. După ce completează fişa, respectând instrucţiunile, îşi prezintă (atât cât doresc) de pe fişă colegilor de grup. Ierarhizează aspectele referitoare la propria persoană pe care doresc să le schimbe, după care gândesc nişte paşi prin care pot face acest lucru. Exerciţiul se poate continua rugând fiecare grup să selecteze (să negocieze) un aspect pe care doresc să lucreze şi să indice paşii necesari schimbării. Apoi listează toate ideile pe câte o folie de flipchart şi un reprezentant din fiecare grup prezintă ideile în faţa întregii clase.
Evaluarea proiectului:
Observarea sistematica, monitorizarea absentelor
]]>
Numele unității de învățământ, localitatea, țara
Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”, localitatea Caracal, jud. Olt, Romania
Proiectul: Proiect despre abandonul scolar
Sa NU lasam scoala!
Echipa de proiect (opțional):
Colectivul de profesori al liceului
Motivaţia proiectului:-abandonul scolar crescut
Obiective specifice:
• Conştientizarea importanţei educaţiei în formarea personalităţii elevului , atât în rândul elevilor problemă , cât şi a părinţilor acestora .
• Stimularea motivaţiei învăţării prin atragerea la activităţi extraşcolare a elevilor ce provin din familii dezorganizate şi cu posibilităţi materiale reduse .
• Identificarea , procurarea şi utilizarea fondurilor din sponsorizări pentru susţinerea unor cheltuieli materiale ale elevilor problemă .
• Prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional în rândul elevilor .
• Identificarea elevilor aflaţi în abandon sau risc de abandon şcolar din şcoala
• Acordarea de suport elevilor cu risc de abandon şcolar în vederea menţinerii acestora în sistemul învăţământului.
• Implicarea sistemului familial în reabilitarea şcolară şi socială a elevului cu risc de abandon şcolar.
Grup ţintă:
• Direct: elevii
• Indirect: cadre didactice, parinti
Perioada de desfăşurare: 1 an
Parteneri: biserica, profesorul psiholog din liceu, Poliția
•
Resurse :
• umane:
• materiale:
• informaţionale:
Rezultate aşteptate:
- reducerea absenteismului
- cunoasterea de sine si interrelationarea
Planul de activitate:
1. ACTIVITATEA: Surse de stres şcolar
OBIECTIV: Identificarea surselor de stres şcolar
MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA: 25 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa pe grupe de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă realizează timp de 10 min. o listă cu surse de stres şcolar pe care o prezintă apoi întregii clase. Urmează discuţii cu întreaga clasă: pot fi înlăturate, diminuate, tolerate necesitând adaptare, etc.
2. ACTIVITATEA: Reacţii la stres
OBIECTIV : Conştientizarea reacţiilor la stres
MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA : 40 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa în grupuri de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă notează timp de 15 min. reacţiile avute într-o situaţie considerată stresantă (test, teză, examen etc.), după care le vor prezenta întregii clase. Se vor nota reacţiile fizice/ fiziologice (ex:dureri de inimă, transpiraţii excesive, dureri de cap ), cognitive (ce au gândit), emoţionale (ce au simţit), comportamentale (cum s-au comportat) .În final se vor identifica câteva modalităţi de reevaluare a evenimentului considerat stresant prin prisma gândirii pozitive.
ACTIVITATEA: Cine sunt eu?
OBIECTIV: Dezvoltarea stimei de sine
MATERIALE NECESARE: fişe, lipici, foarfece, creioane, carioca, reviste
DURATA: 30 min. DESCRIERE: Se înmânează fiecarui elev fişa “Cine sunt eu?” şi se pun la dispoziţie materialele. Elevii primesc ca sarcină realizarea timp de 15 min. a unui colaj/desen care să le ofere celorlalţi o idee despre cine sunt ei. Pentru realizarea sarcinii elevii pot folosi cuvinte, simboluri, desene la libera alegere. După realizarea sarcinii se fac grupuri de câte 3-4 elevi în care fiecare va împărtăşi celorlalţi ce a făcut. Grupurile vor discuta aspectele comune timp de 5 min. În final se reface grupul mare şi se discută timp de 10 min: a fost uşoară/grea sarcina, care sunt lucrurile comune descoperite, i-a ajutat exerciţiul să se cunoască mai bine etc.
ACTIVITATEA: Cum mă văd eu, cum mă definesc ceilalţi?
OBIECTIV: Construirea unei imagini de sine pozitivă
MATERIALE NECESARE: coli A4, markere, creioane colorate, tablă/flipchart
DURATA: 50 min.
DESCRIERE: Acest exerciţiu oferă elevilor posibilitatea de a-şi defini calităţi personale care contribuie la dezvoltarea armonioasă a personalităţii lor. Elevii sunt împărţiţi în grupe de 5 şi primesc câte o foaie A4 şi creioane colorate. Fiecare elev desenează conturul propriei palme pe foaie, pe care îşi va trece numele. Pe degetul mare îşi va trece o calitate proprie (trăsături de caracter, însuşiri morale; de ex.: generos, inteligent, simpatic, talentat etc.). Exerciţiul se continuă cu precizarea altor calităţi de către colegii de grup – fiecare membru al grupului va scrie o calitate a colegului său pe celelalte “degete” ale conturului palmei acestuia. În felul acesta, la sfârşit fiecare membru va avea un contur al palmei inscripţionat cu calităţi identificate atât de el, cât şi de colegii săi. În final se afişează toate colile cu desene pe tablă sau pe foaia de flipchart. O variantă a exerciţiului cuprinde precizarea unui comportament pozitiv (sau a mai multor comportamente). Se insistă ca elevii să identifice calităţi (aspecte pozitive), nu defecte (aspecte negative) ale propriei personalităţi. Sugestii pentru profesori: Accentul se pune pe valorizare. Dacă profesorul observă că sunt elevi care nu reuşesc să identifice aspecte pozitive ale comportamentului sau caracterului lor, pot fi completate “degetele” doar de ceilalţi membri ai grupului. În felul acesta, elevul respectiv va reuşi, cu ajutorul celorlalţi, să se cunoască şi să autovalorizeze propriul potenţial.
ACTIVITATEA: Punctele tari şi slăbiciunile mele
OBIECTIV: Dezvoltarea stimei de sine
MATERIALE NECESARE: fişe, creioane
DURATA: 30 min.
DESCRIERE: Fiecare elev primeşte o fişă cu titlul “Punctele tari şi slăbiciunile mele” pe care o completează având la dispoziţie 10 min. După completarea acesteia de către toţi elevii se vor realiza discuţii pe grupuri de câte 3-4 elevi timp de 5 min., în cadrul cărora fiecare va împărtăşi colegilor de grup răspunsurile date. In final se va realiza timp de 15 min. o discuţie la nivelul întregii clase în cadrul căreia unii dintre elevi vor fi ajutaţi să-şi completeze lista cu punctele tari. Se va urmări, de asemenea, deplasarea discuţiei pe posibilitatea remedierii unor aspecte mai puţin pozitive ale propriei persoane.
ACTIVITATEA: Portret
OBIECTIV: Creşterea stimei de sine
MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA:15 min.
DESCRIERE: Se prinde pe spatele fiecărui elev o foaie de hârtie. Timp de 10 min fiecare elev va trece pe la ceilalţi şi va nota pe spatele acestora o calitate pe care ei considera că posesorii hârtiei o au. După 10 min. fiecare elev va avea o listă cu aspecte pozitive surprinse de colegii lor, pe care le vor citi şi vor reflecta asupra lor.
ACTIVITATEA: ,,CUM SUNT ŞI CUM DORESC SĂ FIU ?”
OBIECTIVE: autocunoaştere, dezvoltare personală
DURATA: 50 minute
RESURSE MATERIALE: fişele de lucru , folii de flipchart, markere.
DESCRIERE: se grupează elevii şi se defineşte, cu ajutorul elevilor, imaginea de sine (părerea pe care o avem despre noi înşine). Se discută despre faptul că fiecare avem atu-uri şi minusuri personale, minusuri pe care dorim să le ameliorăm. Se distribuie fiecărui elev fişa de lucru. După ce completează fişa, respectând instrucţiunile, îşi prezintă (atât cât doresc) de pe fişă colegilor de grup. Ierarhizează aspectele referitoare la propria persoană pe care doresc să le schimbe, după care gândesc nişte paşi prin care pot face acest lucru. Exerciţiul se poate continua rugând fiecare grup să selecteze (să negocieze) un aspect pe care doresc să lucreze şi să indice paşii necesari schimbării. Apoi listează toate ideile pe câte o folie de flipchart şi un reprezentant din fiecare grup prezintă ideile în faţa întregii clase.
Evaluarea proiectului:
Observarea sistematica, monitorizarea absentelor
]]>
Publicat în 31. 03. 2018 de Laura Tudor
Categorie: proiectul scoala pentru comunitate
Numele unității de învățământ, localitatea, țara
Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”, localitatea Caracal, jud. Olt, Romania
Proiectul: Proiect despre abandonul scolar
Sa NU lasam scoala!
Echipa de proiect (opțional):
Colectivul de profesori al liceului
Motivaţia proiectului:-abandonul scolar crescut
Obiective specifice:
• Conştientizarea importanţei educaţiei în formarea personalităţii elevului , atât în rândul elevilor problemă , cât şi a părinţilor acestora .
• Stimularea motivaţiei învăţării prin atragerea la activităţi extraşcolare a elevilor ce provin din familii dezorganizate şi cu posibilităţi materiale reduse .
• Identificarea , procurarea şi utilizarea fondurilor din sponsorizări pentru susţinerea unor cheltuieli materiale ale elevilor problemă .
• Prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional în rândul elevilor .
• Identificarea elevilor aflaţi în abandon sau risc de abandon şcolar din şcoala
• Acordarea de suport elevilor cu risc de abandon şcolar în vederea menţinerii acestora în sistemul învăţământului.
• Implicarea sistemului familial în reabilitarea şcolară şi socială a elevului cu risc de abandon şcolar.
Grup ţintă:
• Direct: elevii
• Indirect: cadre didactice, parinti
Perioada de desfăşurare: 1 an
Parteneri: biserica, profesorul psiholog din liceu, Poliția
•
Resurse :
• umane:
• materiale:
• informaţionale:
Rezultate aşteptate:
- reducerea absenteismului
- cunoasterea de sine si interrelationarea
Planul de activitate:
1. ACTIVITATEA: Surse de stres şcolar
OBIECTIV: Identificarea surselor de stres şcolar
MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA: 25 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa pe grupe de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă realizează timp de 10 min. o listă cu surse de stres şcolar pe care o prezintă apoi întregii clase. Urmează discuţii cu întreaga clasă: pot fi înlăturate, diminuate, tolerate necesitând adaptare, etc.
2. ACTIVITATEA: Reacţii la stres
OBIECTIV : Conştientizarea reacţiilor la stres
MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA : 40 min.
DESCRIERE: Se împarte clasa în grupuri de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă notează timp de 15 min. reacţiile avute într-o situaţie considerată stresantă (test, teză, examen etc.), după care le vor prezenta întregii clase. Se vor nota reacţiile fizice/ fiziologice (ex:dureri de inimă, transpiraţii excesive, dureri de cap ), cognitive (ce au gândit), emoţionale (ce au simţit), comportamentale (cum s-au comportat) .În final se vor identifica câteva modalităţi de reevaluare a evenimentului considerat stresant prin prisma gândirii pozitive.
ACTIVITATEA: Cine sunt eu?
OBIECTIV: Dezvoltarea stimei de sine
MATERIALE NECESARE: fişe, lipici, foarfece, creioane, carioca, reviste
DURATA: 30 min. DESCRIERE: Se înmânează fiecarui elev fişa “Cine sunt eu?” şi se pun la dispoziţie materialele. Elevii primesc ca sarcină realizarea timp de 15 min. a unui colaj/desen care să le ofere celorlalţi o idee despre cine sunt ei. Pentru realizarea sarcinii elevii pot folosi cuvinte, simboluri, desene la libera alegere. După realizarea sarcinii se fac grupuri de câte 3-4 elevi în care fiecare va împărtăşi celorlalţi ce a făcut. Grupurile vor discuta aspectele comune timp de 5 min. În final se reface grupul mare şi se discută timp de 10 min: a fost uşoară/grea sarcina, care sunt lucrurile comune descoperite, i-a ajutat exerciţiul să se cunoască mai bine etc.
ACTIVITATEA: Cum mă văd eu, cum mă definesc ceilalţi?
OBIECTIV: Construirea unei imagini de sine pozitivă
MATERIALE NECESARE: coli A4, markere, creioane colorate, tablă/flipchart
DURATA: 50 min.
DESCRIERE: Acest exerciţiu oferă elevilor posibilitatea de a-şi defini calităţi personale care contribuie la dezvoltarea armonioasă a personalităţii lor. Elevii sunt împărţiţi în grupe de 5 şi primesc câte o foaie A4 şi creioane colorate. Fiecare elev desenează conturul propriei palme pe foaie, pe care îşi va trece numele. Pe degetul mare îşi va trece o calitate proprie (trăsături de caracter, însuşiri morale; de ex.: generos, inteligent, simpatic, talentat etc.). Exerciţiul se continuă cu precizarea altor calităţi de către colegii de grup – fiecare membru al grupului va scrie o calitate a colegului său pe celelalte “degete” ale conturului palmei acestuia. În felul acesta, la sfârşit fiecare membru va avea un contur al palmei inscripţionat cu calităţi identificate atât de el, cât şi de colegii săi. În final se afişează toate colile cu desene pe tablă sau pe foaia de flipchart. O variantă a exerciţiului cuprinde precizarea unui comportament pozitiv (sau a mai multor comportamente). Se insistă ca elevii să identifice calităţi (aspecte pozitive), nu defecte (aspecte negative) ale propriei personalităţi. Sugestii pentru profesori: Accentul se pune pe valorizare. Dacă profesorul observă că sunt elevi care nu reuşesc să identifice aspecte pozitive ale comportamentului sau caracterului lor, pot fi completate “degetele” doar de ceilalţi membri ai grupului. În felul acesta, elevul respectiv va reuşi, cu ajutorul celorlalţi, să se cunoască şi să autovalorizeze propriul potenţial.
ACTIVITATEA: Punctele tari şi slăbiciunile mele
OBIECTIV: Dezvoltarea stimei de sine
MATERIALE NECESARE: fişe, creioane
DURATA: 30 min.
DESCRIERE: Fiecare elev primeşte o fişă cu titlul “Punctele tari şi slăbiciunile mele” pe care o completează având la dispoziţie 10 min. După completarea acesteia de către toţi elevii se vor realiza discuţii pe grupuri de câte 3-4 elevi timp de 5 min., în cadrul cărora fiecare va împărtăşi colegilor de grup răspunsurile date. In final se va realiza timp de 15 min. o discuţie la nivelul întregii clase în cadrul căreia unii dintre elevi vor fi ajutaţi să-şi completeze lista cu punctele tari. Se va urmări, de asemenea, deplasarea discuţiei pe posibilitatea remedierii unor aspecte mai puţin pozitive ale propriei persoane.
ACTIVITATEA: Portret
OBIECTIV: Creşterea stimei de sine
MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane
DURATA:15 min.
DESCRIERE: Se prinde pe spatele fiecărui elev o foaie de hârtie. Timp de 10 min fiecare elev va trece pe la ceilalţi şi va nota pe spatele acestora o calitate pe care ei considera că posesorii hârtiei o au. După 10 min. fiecare elev va avea o listă cu aspecte pozitive surprinse de colegii lor, pe care le vor citi şi vor reflecta asupra lor.
ACTIVITATEA: ,,CUM SUNT ŞI CUM DORESC SĂ FIU ?”
OBIECTIVE: autocunoaştere, dezvoltare personală
DURATA: 50 minute
RESURSE MATERIALE: fişele de lucru , folii de flipchart, markere.
DESCRIERE: se grupează elevii şi se defineşte, cu ajutorul elevilor, imaginea de sine (părerea pe care o avem despre noi înşine). Se discută despre faptul că fiecare avem atu-uri şi minusuri personale, minusuri pe care dorim să le ameliorăm. Se distribuie fiecărui elev fişa de lucru. După ce completează fişa, respectând instrucţiunile, îşi prezintă (atât cât doresc) de pe fişă colegilor de grup. Ierarhizează aspectele referitoare la propria persoană pe care doresc să le schimbe, după care gândesc nişte paşi prin care pot face acest lucru. Exerciţiul se poate continua rugând fiecare grup să selecteze (să negocieze) un aspect pe care doresc să lucreze şi să indice paşii necesari schimbării. Apoi listează toate ideile pe câte o folie de flipchart şi un reprezentant din fiecare grup prezintă ideile în faţa întregii clase.
Evaluarea proiectului:
Observarea sistematica, monitorizarea absentelor
]]>
Exemplu de bună practică în desfășurarea activităților de învățare
1. Titlul activității
Jurnalul- Care e povestea ta?
2. Contextul activității
Activitatea se deruleaza la sfarsitul capitolului ”Școala”, la clasa a IX-a
3. Vârsta elevilor
Elevii au vârste cuprinse între 14-16 ani.
4. Grupul țintă (caracteristicile elevilor, dimensiunea grupului)
Clasa a IX-a
5. Disciplina/ disciplinele. Tema
Limba si literatura romana
6. Obiective
O1- definirea noțiunii literare de memorii
O2- diferentierea între biografie, autobiografie, memorii
O3- scrierea creativa
7. Durata
Un semestru
8. Locul
Sala de clasa, biblioteca, parc
9. Scurtă descriere a activității
Jurnalul de azi, blogul de mâine. Consider adeseori lectura ca pe o modalitate de a privi în noi sau de a trăi mai multe vieți. Citim și alunecăm miraculos în lumea cuvintelor, în care descoperim chipuri necunoscute. Unora ne place ca lumea ficțiunii să capete contur mai ferm și atunci faptele fictive trebuie suținute prin aspecte din lumea reală:” Luni m-am dus la Capșa și m-am întâlnit cu...”. Ce altă scriere este mai generoasă în această privință decât jurnalul? Prin el, cunoaștem o lume reală, simțim și gândi, asemeni fiecărui autor, mai mult și mai intens, luând în posesie lumea înfățișată, transferând-o delicat în noi. Pentru tinerii aflați la vârsta preadolescenței, dorința de a comunica este mai intensă, căci lumea conteemporană cuprinsă de rapida circulație a informațiilor îi determină să respecte regulile timpului și să se supună comunicării globalizate. Formele vechi ale comunicării au fost înlocuite și doar în medii mai puțin emancipate mai persistă formele tradiționale. O formă tradițională poate fi oracolul sau caietul de amintiri, căruia i se preferă o formă de comunicare exterioară, vizibilă, declarată: blogul. De cele mai multe ori tinerii nu reflectează asupra lumii din jur, iar discuția despre variate tiputi de jurnal este o propunere pentru reflectare și pentru refacerea unei lumi interioare. Am început acest proiect la clasa a IX-a. Pentru începu am făcut diferența dintre memorie, autobografie și biografie. Apoi am studiat fragmente din jurnale celebre. Materialele didactice au fost: Anne Frank, Jurnalul Annei Frank, Editura Humanitas, 2017; Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii, Editura Polirom, 2016; Jeni Acterian, Jurnalul unei fete greu de mulțumit, Editura Humanitas, 2017; Mircea Cărtărescu, ZEN. Jurnal. 2004-2010, Editura Humanitas, 2010. Scopul studierii acestor texte era familiarizarea cu trăsăturile jurnalului ca specie literară: formatul conținutului, relatarea la persoana I, atenția pentru detalii. Următorul pas a constat în rezolvarea unei cerințe. Trebuia să-și imagineze că au fost anagajați de o celebră revistă care le cerea să-și creeze propriul jurnal în care să povestească experiențele din primul an de liceu amintindu-și ce sentimente i-au încercat, cum au depășit momentele, ce așteptări au avut când au pășit pragul liceului și cum a fost în realitate viața primului an de liceu și ce sfaturi le-ar oferi viitorilor boboci. Crearea unei pagini web sub forma unui blog era finalitatea activității, astfel că emoțiile și impresiile personale are liceenilor ar fi fost exteriorizate într-o manieră modernă spre a fi împărtășite și comentate.
10. Evaluare
Evaluat va fi tot procesul proiectului, nu doar rezulatul. Se face o medie între munca pe parcursul activității și jurnalul vs blogul, ca produs finit
11. Materiale, resurse, specificații tehnice
Fișe de lucru, fragmente de jurnale celebre ( Nicolae Steinhardt, Mircea Cartarescu, Jeni Acterian, etc)
12. Sugestii pentru cadre didactice. Context teoretic (dacă este cazul) sau context curricular
Activitatea poate fi folosită si ca un atelier de scriere creativa la clasa a XII-a, ca un exercițiu pentru textul argumentativ de la Bacalaureat.
]]>
Publicat în 30. 03. 2018 de Laura Tudor
Categorie: proiectul tttnet
Exemplu de bună practică în desfășurarea activităților de învățare
1. Titlul activității
Jurnalul- Care e povestea ta?
2. Contextul activității
Activitatea se deruleaza la sfarsitul capitolului ”Școala”, la clasa a IX-a
3. Vârsta elevilor
Elevii au vârste cuprinse între 14-16 ani.
4. Grupul țintă (caracteristicile elevilor, dimensiunea grupului)
Clasa a IX-a
5. Disciplina/ disciplinele. Tema
Limba si literatura romana
6. Obiective
O1- definirea noțiunii literare de memorii
O2- diferentierea între biografie, autobiografie, memorii
O3- scrierea creativa
7. Durata
Un semestru
8. Locul
Sala de clasa, biblioteca, parc
9. Scurtă descriere a activității
Jurnalul de azi, blogul de mâine. Consider adeseori lectura ca pe o modalitate de a privi în noi sau de a trăi mai multe vieți. Citim și alunecăm miraculos în lumea cuvintelor, în care descoperim chipuri necunoscute. Unora ne place ca lumea ficțiunii să capete contur mai ferm și atunci faptele fictive trebuie suținute prin aspecte din lumea reală:” Luni m-am dus la Capșa și m-am întâlnit cu...”. Ce altă scriere este mai generoasă în această privință decât jurnalul? Prin el, cunoaștem o lume reală, simțim și gândi, asemeni fiecărui autor, mai mult și mai intens, luând în posesie lumea înfățișată, transferând-o delicat în noi. Pentru tinerii aflați la vârsta preadolescenței, dorința de a comunica este mai intensă, căci lumea conteemporană cuprinsă de rapida circulație a informațiilor îi determină să respecte regulile timpului și să se supună comunicării globalizate. Formele vechi ale comunicării au fost înlocuite și doar în medii mai puțin emancipate mai persistă formele tradiționale. O formă tradițională poate fi oracolul sau caietul de amintiri, căruia i se preferă o formă de comunicare exterioară, vizibilă, declarată: blogul. De cele mai multe ori tinerii nu reflectează asupra lumii din jur, iar discuția despre variate tiputi de jurnal este o propunere pentru reflectare și pentru refacerea unei lumi interioare. Am început acest proiect la clasa a IX-a. Pentru începu am făcut diferența dintre memorie, autobografie și biografie. Apoi am studiat fragmente din jurnale celebre. Materialele didactice au fost: Anne Frank, Jurnalul Annei Frank, Editura Humanitas, 2017; Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii, Editura Polirom, 2016; Jeni Acterian, Jurnalul unei fete greu de mulțumit, Editura Humanitas, 2017; Mircea Cărtărescu, ZEN. Jurnal. 2004-2010, Editura Humanitas, 2010. Scopul studierii acestor texte era familiarizarea cu trăsăturile jurnalului ca specie literară: formatul conținutului, relatarea la persoana I, atenția pentru detalii. Următorul pas a constat în rezolvarea unei cerințe. Trebuia să-și imagineze că au fost anagajați de o celebră revistă care le cerea să-și creeze propriul jurnal în care să povestească experiențele din primul an de liceu amintindu-și ce sentimente i-au încercat, cum au depășit momentele, ce așteptări au avut când au pășit pragul liceului și cum a fost în realitate viața primului an de liceu și ce sfaturi le-ar oferi viitorilor boboci. Crearea unei pagini web sub forma unui blog era finalitatea activității, astfel că emoțiile și impresiile personale are liceenilor ar fi fost exteriorizate într-o manieră modernă spre a fi împărtășite și comentate.
10. Evaluare
Evaluat va fi tot procesul proiectului, nu doar rezulatul. Se face o medie între munca pe parcursul activității și jurnalul vs blogul, ca produs finit
11. Materiale, resurse, specificații tehnice
Fișe de lucru, fragmente de jurnale celebre ( Nicolae Steinhardt, Mircea Cartarescu, Jeni Acterian, etc)
12. Sugestii pentru cadre didactice. Context teoretic (dacă este cazul) sau context curricular
Activitatea poate fi folosită si ca un atelier de scriere creativa la clasa a XII-a, ca un exercițiu pentru textul argumentativ de la Bacalaureat.
]]>
Exemplu de bună practică în desfășurarea activităților de învățare
1. Titlul activității
Jurnalul- Care e povestea ta?
2. Contextul activității
Activitatea se deruleaza la sfarsitul capitolului ”Școala”, la clasa a IX-a
3. Vârsta elevilor
Elevii au vârste cuprinse între 14-16 ani.
4. Grupul țintă (caracteristicile elevilor, dimensiunea grupului)
Clasa a IX-a
5. Disciplina/ disciplinele. Tema
Limba si literatura romana
6. Obiective
O1- definirea noțiunii literare de memorii
O2- diferentierea între biografie, autobiografie, memorii
O3- scrierea creativa
7. Durata
Un semestru
8. Locul
Sala de clasa, biblioteca, parc
9. Scurtă descriere a activității
Jurnalul de azi, blogul de mâine. Consider adeseori lectura ca pe o modalitate de a privi în noi sau de a trăi mai multe vieți. Citim și alunecăm miraculos în lumea cuvintelor, în care descoperim chipuri necunoscute. Unora ne place ca lumea ficțiunii să capete contur mai ferm și atunci faptele fictive trebuie suținute prin aspecte din lumea reală:” Luni m-am dus la Capșa și m-am întâlnit cu...”. Ce altă scriere este mai generoasă în această privință decât jurnalul? Prin el, cunoaștem o lume reală, simțim și gândi, asemeni fiecărui autor, mai mult și mai intens, luând în posesie lumea înfățișată, transferând-o delicat în noi. Pentru tinerii aflați la vârsta preadolescenței, dorința de a comunica este mai intensă, căci lumea conteemporană cuprinsă de rapida circulație a informațiilor îi determină să respecte regulile timpului și să se supună comunicării globalizate. Formele vechi ale comunicării au fost înlocuite și doar în medii mai puțin emancipate mai persistă formele tradiționale. O formă tradițională poate fi oracolul sau caietul de amintiri, căruia i se preferă o formă de comunicare exterioară, vizibilă, declarată: blogul. De cele mai multe ori tinerii nu reflectează asupra lumii din jur, iar discuția despre variate tiputi de jurnal este o propunere pentru reflectare și pentru refacerea unei lumi interioare. Am început acest proiect la clasa a IX-a. Pentru începu am făcut diferența dintre memorie, autobografie și biografie. Apoi am studiat fragmente din jurnale celebre. Materialele didactice au fost: Anne Frank, Jurnalul Annei Frank, Editura Humanitas, 2017; Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii, Editura Polirom, 2016; Jeni Acterian, Jurnalul unei fete greu de mulțumit, Editura Humanitas, 2017; Mircea Cărtărescu, ZEN. Jurnal. 2004-2010, Editura Humanitas, 2010. Scopul studierii acestor texte era familiarizarea cu trăsăturile jurnalului ca specie literară: formatul conținutului, relatarea la persoana I, atenția pentru detalii. Următorul pas a constat în rezolvarea unei cerințe. Trebuia să-și imagineze că au fost anagajați de o celebră revistă care le cerea să-și creeze propriul jurnal în care să povestească experiențele din primul an de liceu amintindu-și ce sentimente i-au încercat, cum au depășit momentele, ce așteptări au avut când au pășit pragul liceului și cum a fost în realitate viața primului an de liceu și ce sfaturi le-ar oferi viitorilor boboci. Crearea unei pagini web sub forma unui blog era finalitatea activității, astfel că emoțiile și impresiile personale are liceenilor ar fi fost exteriorizate într-o manieră modernă spre a fi împărtășite și comentate.
10. Evaluare
Evaluat va fi tot procesul proiectului, nu doar rezulatul. Se face o medie între munca pe parcursul activității și jurnalul vs blogul, ca produs finit
11. Materiale, resurse, specificații tehnice
Fișe de lucru, fragmente de jurnale celebre ( Nicolae Steinhardt, Mircea Cartarescu, Jeni Acterian, etc)
12. Sugestii pentru cadre didactice. Context teoretic (dacă este cazul) sau context curricular
Activitatea poate fi folosită si ca un atelier de scriere creativa la clasa a XII-a, ca un exercițiu pentru textul argumentativ de la Bacalaureat.
]]>
Publicat în 30. 03. 2018 de Laura Tudor
Categorie: proiectul tttnet
Exemplu de bună practică în desfășurarea activităților de învățare
1. Titlul activității
Jurnalul- Care e povestea ta?
2. Contextul activității
Activitatea se deruleaza la sfarsitul capitolului ”Școala”, la clasa a IX-a
3. Vârsta elevilor
Elevii au vârste cuprinse între 14-16 ani.
4. Grupul țintă (caracteristicile elevilor, dimensiunea grupului)
Clasa a IX-a
5. Disciplina/ disciplinele. Tema
Limba si literatura romana
6. Obiective
O1- definirea noțiunii literare de memorii
O2- diferentierea între biografie, autobiografie, memorii
O3- scrierea creativa
7. Durata
Un semestru
8. Locul
Sala de clasa, biblioteca, parc
9. Scurtă descriere a activității
Jurnalul de azi, blogul de mâine. Consider adeseori lectura ca pe o modalitate de a privi în noi sau de a trăi mai multe vieți. Citim și alunecăm miraculos în lumea cuvintelor, în care descoperim chipuri necunoscute. Unora ne place ca lumea ficțiunii să capete contur mai ferm și atunci faptele fictive trebuie suținute prin aspecte din lumea reală:” Luni m-am dus la Capșa și m-am întâlnit cu...”. Ce altă scriere este mai generoasă în această privință decât jurnalul? Prin el, cunoaștem o lume reală, simțim și gândi, asemeni fiecărui autor, mai mult și mai intens, luând în posesie lumea înfățișată, transferând-o delicat în noi. Pentru tinerii aflați la vârsta preadolescenței, dorința de a comunica este mai intensă, căci lumea conteemporană cuprinsă de rapida circulație a informațiilor îi determină să respecte regulile timpului și să se supună comunicării globalizate. Formele vechi ale comunicării au fost înlocuite și doar în medii mai puțin emancipate mai persistă formele tradiționale. O formă tradițională poate fi oracolul sau caietul de amintiri, căruia i se preferă o formă de comunicare exterioară, vizibilă, declarată: blogul. De cele mai multe ori tinerii nu reflectează asupra lumii din jur, iar discuția despre variate tiputi de jurnal este o propunere pentru reflectare și pentru refacerea unei lumi interioare. Am început acest proiect la clasa a IX-a. Pentru începu am făcut diferența dintre memorie, autobografie și biografie. Apoi am studiat fragmente din jurnale celebre. Materialele didactice au fost: Anne Frank, Jurnalul Annei Frank, Editura Humanitas, 2017; Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii, Editura Polirom, 2016; Jeni Acterian, Jurnalul unei fete greu de mulțumit, Editura Humanitas, 2017; Mircea Cărtărescu, ZEN. Jurnal. 2004-2010, Editura Humanitas, 2010. Scopul studierii acestor texte era familiarizarea cu trăsăturile jurnalului ca specie literară: formatul conținutului, relatarea la persoana I, atenția pentru detalii. Următorul pas a constat în rezolvarea unei cerințe. Trebuia să-și imagineze că au fost anagajați de o celebră revistă care le cerea să-și creeze propriul jurnal în care să povestească experiențele din primul an de liceu amintindu-și ce sentimente i-au încercat, cum au depășit momentele, ce așteptări au avut când au pășit pragul liceului și cum a fost în realitate viața primului an de liceu și ce sfaturi le-ar oferi viitorilor boboci. Crearea unei pagini web sub forma unui blog era finalitatea activității, astfel că emoțiile și impresiile personale are liceenilor ar fi fost exteriorizate într-o manieră modernă spre a fi împărtășite și comentate.
10. Evaluare
Evaluat va fi tot procesul proiectului, nu doar rezulatul. Se face o medie între munca pe parcursul activității și jurnalul vs blogul, ca produs finit
11. Materiale, resurse, specificații tehnice
Fișe de lucru, fragmente de jurnale celebre ( Nicolae Steinhardt, Mircea Cartarescu, Jeni Acterian, etc)
12. Sugestii pentru cadre didactice. Context teoretic (dacă este cazul) sau context curricular
Activitatea poate fi folosită si ca un atelier de scriere creativa la clasa a XII-a, ca un exercițiu pentru textul argumentativ de la Bacalaureat.
]]>
