iTeach: Blog-urile colegilor

Relaţii de corespondenţă între diferitele domenii de dezvoltare în clasa pregătitoare prin valorificarea abordărilor de tip interdisciplinar

Grațiela Vișan — Sat, 22 Jun 2019 04:58:49 +0300

Abordările de tip interdisciplinar oferă elevilor de la clasa pregătitoare posibilitatea de valorizare si de dezvoltare în ritm propriu. Astfel, educaţia individualizată va determina relaţii între dezvoltarea psihică şi cea emoţională a elevilor, ei vor putea constientiza, identifica şi exprima emoţiile prin intermediul limbajului, a imaginaţiei creatoare.
Valorizarea fiecărui elev, posibilă prin abordarea de tip interdisciplinar, permite dezvoltarea capacităţilor si a atitudinilor de învăţare, prin interesul arătat de educator faţă de stilul de învăţare al elevului, faţă de tipul inteligentei predominante (conform teoriei lui Howard Gardner). Astfel, dezvoltarea capacităţilor si a atitudinilor de învăţare se dovedeşte a fi în strânsă legătură cu dezvoltarea cognitivă, dar şi cu dezvoltarea socială. Motivaţia elevului creşte dacă îi sunt apreciate rezultatele, i se facilitează integrarea socială si implicit, recunoasterea sociala.
Datorită abordărilor de tip interdisciplinar, elevul işi va dezvolta perceptiile şi reprezentările, gândirea critică; el va face comparatii, generalizări. În acelaşi timp, îşi va exersa posibilitatea de explorare, de descoperire; curiozitatea şi interesele sale vor fi mai uşor satisfăcute.
În acest context este evidentă relaţia dintre dezvoltarea limbajului şi a comunicării cu dezvoltarea socio-emoţională, dar şi cu dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor de învăţare, deoarece limbajul este în strînsă legătură cu gândirea.
Abordările de tip interdisciplinar facilitează relaţia între dezvoltarea psihică, cea socio-emoţională şi dezvoltarea fizică şi motrică în chip firesc, de exemplu: prin intermediul jocurilor de mişcare şi al exerciţiilor tematice, al euritmiei şi parcursurilor aplicative, al jocurilor de relaxare întroduse în programul zilnic al clasei pregătitoare.
Am surprins doar câteva aspecte, însă convingerea mea este că toate aceste relatii de corespondenţă între diferitele domenii de dezvoltare au relevanţă în dezvoltarea armonioasă a elevului de la clasa pregătitoare. Abordarea interdisciplinară va fi benefică dacă nu vom neglija vreun domeniu de dezvoltare al elevului, iar relatiile dintre ele vor fi realizate firesc, coerent, considerând fiecare elev o persoană unică.

DECODE - Competente digitale pentru cadre didactice

Simona-Isabela Prisneac — Mon, 04 Feb 2019 23:01:12 +0200

Pe parcursul lunii ianuarie am participat la un curs desfășurat online pe platforma Moodle în cadrul proiectului european DECODE („Develop Competences in the Digital Era” https://mdl001.unilink.it/course/view.php?id=149), având ca temă: „Competente digitale pentru cadre didactice”.

Materialele au fost dezvoltate de Universitatea Deschisă din Catalonia (Spania) și de Autoritatea pentru Învățământ a Regiunii Espoo (Finlanda) și au fost adaptate de Institutul de Științe ale Educației. Universitatea Link Campus (Italia) a fost coordonatoarea proiectului DECODE.

Scopul cursului l-a reprezentat dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice în a integra competențele digitale în practica lor profesională, concentrându-se asupra competențelor digitale metodologice ale cadrelor didactice.

Cursul s-a bazat pe activități practice realizate în mod colaborativ în cadrul unei echipei de lucru formate, urmărind dezvoltarea următoarelor competențe didactice: designul activităților de învățare; organizarea și managementul informațiilor, resurselor și a spațiului digital; comunicare și colaborare prin mijloace digitale; etică și cetățenie digitală; formare profesională continuă.

Într-o societate în care tehnologia evoluează extrem de rapid, preocuparea de a răspunde direct intereselor elevilor, impune, de asemenea, o atenție constantă acordată dezvoltării profesionale continue. Integrarea instrumentelor și resurselor web de comunicare și colaborare în cadrul situațiilor de învățare, astfel încât să permită utilizarea propriilor device-uri, îi vor implica atât activ cât și distractiv pe elevi în propria lor învățare, stimulând creativitatea, imaginația, motivația pentru învățare.

Cu siguranța mi-aș dori să integrez mult mai multe instrumente TIC în cadrul activităților mele educative-compensatorii și recuperatorii desfășurate cu elevii cu dizabilități intelectuale, dar resursele materiale sunt încă un obstacol destul de serios. Dorința de a facilita comprehensiunea elevilor prin utilizarea instrumentelor online și, concomitent, de a dezvolta competențele digitale ale elevilor au determinat înscrierea și participarea la acest curs de formare. De ce? Foarte simplu! Cu ajutorul instrumentelor TIC se pot crea experiențe de învățare dinamice și interactive la orice disciplină, dată fiind creșterea semnificativă a concentrării, receptivității și implicării elevilor, ca urmare a satisfacerii mai multor stiluri de învățare. Ele pot fi realizate la nivelul clasei (desktop-ului) sau online prin utilizarea unor pagini web educaționale sau a unor platforme care oferă oportunitatea creării unor clase virtuale în cadrul cărora elevii sunt implicați prin intermediul device-urilor personale (telefoane sau tablete), iar profesorul poate urmări în timp real evoluția elevilor în cadrul activităților sau a evaluărilor.

Felicitări organizatorilor cursului pentru această inițiativă!

Why is evaluation important?

Nicoleta-Marilena Militaru — Tue, 11 Sep 2018 11:10:22 +0300

Some people find evaluation as being a useful tool in order to improve a project or an educational situation while others sees it as an intimidating aspect of the educational system in general. I have heard a lot of students complaining about the tests they get in different subjects and when I asked them about their objections they said that these tests are old fashioned and that their teachers see tests as punishments for either not doing their homework or for the fact that a piece of chalk is missing in their class and they have nothing to write on the blackboard with. So, this is why evaluations and tests are regarded as a way of tormenting pupils in primary, secondary and high school. If teachers started changing their ways of seeing the aspect of evaluating what their pupils know, can improve the effectiveness of their ways of teaching. This is why we should not be talking only about traditional tests assessing use of English or the skills of writing a composition on a certain topic.
First and foremost, an initial evaluation in English should include various types of exercises to give the teacher a more complex and clear image of their students’ level in the language assessed. This is why I always begin the school year with a mix of exercises which are aimed at evaluating my pupils’ skills, especially in the classes which are new for me. I start by asking simple questions which they answer orally, in turns: What do you like doing in your free time? What’s your favourite food? Where would you like to go on your next holiday? What did you do last weekend? By choosing these questions, a teacher can test different aspects of vocabulary and language learning: activities, food, places, clothes, present simple tense, past tense simple or future simple, depending on the level of study which is aimed at. I tell them from the very beginning that they should not be worried about making any mistakes that I am interested in the way they construct and argument their choices and I am also interested in the way they continue to answer to the follow-up questions I address them in order to find more about the subject. By doing so, they do not feel the stress of a classic evaluation and they relax and feel they are part of a normal daily conversation.
In addition, when I want to evaluate their vocabulary and their level of use of English, I use pair work either on commenting on pictures or spider gram debates. They talk about pictures by describing them saying what they have in common and what is different about them and how the characters in them feel in the given situations. In the spider gram exercises they take turns at expressing opinions, at agreeing and disagreeing with each other by giving arguments to sustain their points of view. I usually observe their performance and then I ask their partner for their feedback for their partner and I also ask for the classroom feedback based on what they had listened to. Peer learning and evaluation is also a very useful way of approaching evaluation and they learn the necessary skills to evaluate a person’s performance in a given task.
Moreover, when I use written tests I include various exercises which are arranged from simple to complex, from easy to difficult levels so that all pupils can solve the basic ones and evolve according to their level of English. This is why I use vocabulary exercises (fill in with three more belonging to the same group, give the antonyms of the following words, match words to their definition), writing exercises (write paragraphs on a certain subject, write a letter to a friend, express opinions on a certain topic), grammar exercises (they vary according to grade and level of study but they are usually centered around tense review, error correction, rephrasing, multiple choice exercises or fill in the missing words).
What I need to see is where my pupils are in their learning and this guides me in my future lesson planning. Based on their performance, I choose the methods I need in order to make them understand different aspects, I decide how many hours per month or per term I need in order to teach and explain a unit and I determine future ways of evaluating the class. This is why I firmly believe that a pupil’s level of training should not be solely analyzed based on how they perform on a test as some of them might freeze and not be able to solve the tasks. The teacher needs to find different methods through which they can have a clear picture of the level at which their pupils are after having finished a unit or a term or a school year.

„Program complex de intervenţie educaţională destinat formării deprinderilor de citire, scriere şi comunicare la elevii cu dizabilități intelectuale din clasa I”

Simona-Isabela Prisneac — Thu, 17 May 2018 21:07:19 +0300

Obiectivul principal al studiului realizat în cadrul activității de cercetare pentru întocmirea lucrării metodico-științifice în vederea obținerii gradului didactic I l-a constituit implementarea în activitatea instructiv-educativă şi corectiv-compensatorie a unui program formativ de intervenţie psihopedagogică în vederea facilitării achiziţiei deprinderilor de citire, scriere şi comunicare la elevii cu dizabilități intelectuale din clasa I. Structura şi conţinutul acestui program formativ de intervenţie psihopedagogică:
Durata programului: 1 an şcolar (6 ore/ săptămână).
Perioada de desfăşurare: septembrie– iunie.
Grup ţintă: elevi cu dizabilități intelectuale din clasa I.
Disciplina de învăţământ implicată: citire-scriere-comunicare.
Tipul de activitate didactică: lecţii de comunicare de cunoştinţe, lecţii de fixare, consolidare şi formare de priceperi şi deprinderi, lecţii de recapitulare şi sistematizare de cunoştinţe şi lecţii de verificare, control şi evaluare a cunoştinţelor şi competenţelor achiziţionate.
Strategii didactice utilizate: metode – conversaţia, demonstraţia, explicaţia, descrierea, exerciţiul, metoda fonetică analitico-sintetică, povestirea, jocul didactic, jocul de rol, dramatizarea, învăţarea prin cooperare („Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat”, „Turul galeriei”, „Creioanele la mijloc”, „RAI (Răspunde/Aruncă/Interoghează)”, „Brainstorming”, „Gândiţi/Lucraţi în perechi/Comunicaţi”), instruirea asistată de calculator, (utilizate de sine stătător sau în combinaţie cu altele); mijloace – planşe didactice, cartonaşe cu imagini, povestiri în imagini (seturi de planşe educative: „Ursuleţii neastâmpăraţi”, „Păsărelele”, „O faptă bună”, „Pedeapsa vulpii”, „Iepuraşii neascultători”), cărţi de poveşti ilustrate, obiecte şcolare, figuri/litere magnetice, tablă magnetică, softurile educaţionale „Comunicarea” şi „Abecedarul animat”, prezentări multimedia, fişe de lucru/de evaluare, jocuri de tip puzzle, jocuri didactice: „Îmi aleg o meserie”, „Să învăţăm ... anotimpurile”, „În ce anotimp se întâmplă”, „Mijloacele de transport”, „Cu ce ne îmbrăcăm”; cuburi Lego, diferite obiecte; forme de organizare – activităţi frontale, activităţi individuale (munca independentă, studiul individual etc.), activităţi de grup dirijate (perechi, echipe de lucru, grupe de nivel).
Scopul programului: formarea deprinderilor de citire, scriere şi comunicare la elevii cu deficienţe de intelect din clasa I. Dintre obiectivele specifice: dezvoltarea vorbirii elevilor astfel încât aceasta să devină un mijloc de comunicare; formarea deprinderilor de exprimare orală/scrisă corectă, conştientă, expresivă, curentă şi logică; ameliorarea dificultăţilor de percepţie auditivă şi exprimare fono-articulatorie; formarea câmpului vizual perceptiv de o silabă atât în exprimarea verbală, cât şi scrisă; formarea deprinderilor de citire corectă, conştientă, curentă; formarea deprinderilor de scriere corectă, conştientă, estetică/caligrafică.
Programul este conceput în raport cu programa şcolară pentru elevii cu deficienţe de intelect (deficienţe moderate şi uşoare) la disciplina citire-scriere-comunicare, clasa I, cu planificarea anuală şi cea pe unităţi de învăţare la această disciplină, dar şi în concordanţă cu programele de instruire asistată de calculator „Comunicare” şi „Abecedarul animat”, utilizate în predarea la clasă a disciplinei precizate, pe parcursul unui an şcolar.
Aplicarea programului formativ de intervenţie educaţională s-a realizat în acord cu specificul şi particularităţile elevilor cu deficienţe de intelect, cu principiile educaţiei speciale.
Necesitatea elaborării acestui set de probe a fost determinată de particularităţile de vârstă (atractivitate dată prin desen şi culoare) şi individuale ale elevilor (cei mai mulţi dintre elevi nu au urmat, în prelabil, grădiniţa, nu deţin cuantumul de cunoştinţe elementare pentru debutul şcolarităţii), tipul deficienţei elevilor investigaţi (utilizarea unui suport concret-intuitiv/a imaginilor pentru înţelegerea şi rezolvarea sarcinilor) şi lipsa unor probe specifice pentru determinarea nivelului de achiziţie a deprinderilor de citire, scriere şi comunicare standardizate.
Elaborarea acestor probe respectă particularităţile de vârstă ale elevilor, specificul deficienţei prezentate şi configuraţia obiectivelor operaţionale specifice disciplinei citire-scriere-comunicare proiectată în planificarea şcolară anuală şi pe unităţi de învăţare a acestei discipline. Probele au fost structurate şi, ulterior, administrate în două categorii/etape: capacitatea de receptare/exprimare a mesajului oral şi capcacitatea de receptare/exprimare a mesajului scris. Descrierea probelor o voi realiza în raport cu competenţele implicate în rezolvarea itemilor, urmărind categoriile precizate:
1. Receptarea mesajului oral
- Procesare fonologică a cuvintelor pe baza percepţiei auditive (cuvintele sunt denumite de profesor), a auzului fonematic, având ca unitate de bază sunetul/silaba: cu suport concret-intuitiv (imagine), fără suport concret-intuitiv.
- Analiza propoziţiei având ca unitate de bază cuvântul (cu suport concret-intuitiv – imagine) însoţită de: stabilirea numărului de cuvinte din propoziţie, stabilirea poziţiei cuvintelor din propoziţie.
- Înţelegerea textului perceput auditiv şi urmărirea firului logic şi cronologic al momentelor; stabilirea succesiunii momentelor corespunzătoare istorioarei în versuri (pe baza structurii perceptiv-motrice de orientare, organizare şi structurare temporală) şi reprezentarea grafică (colorarea numărului potrivit de cerculeţe) corespunzătoare succesiunii prezentate.
- Analiza semantică a propoziţiei însoţită de: completarea lacunelor cu cuvintele potrivite, discriminarea enunţurilor adevărate de cele false.
2. Exprimarea mesajului oral
- Articulare/pronunţie foneme.
- Procesarea fonologică a denumirilor imaginilor prezentate având ca unitate de bază silaba (analiza verbală a structurii fonetice a cuvântului).
- Fluenţă verbală fonemică (exprimare de cuvinte cu sunetul solicitat în poziţie iniţială/finală/ mediană).
- Construirea mesajului oral având ca suport: imaginea-cuvânt, cuvântul, imaginea-compoziţie, imaginea-poveste însoţită de discriminarea şi marcarea grafică a imaginilor care aparţin aceleiaşi categorii (povestea „Alba ca Zăpada”).
- Identificarea şi denumirea obiectelor prezentate în imagini; discriminarea şi marcarea grafică a obiectelor care nu corespund categoriei prezentate în fiecare şir de imagini (pe baza comparării şi clasificării).
- Identificarea şi denumirea imaginilor (care prezintă însuşiri opuse), însoţită de asocierea contrariilor (pe baza comparării şi clasificării).
- Identificarea şi denumirea momentelor prezentate în imagini, stabilirea cronologiei momentelor corespunzătoare programului zilnic al unui elev (pe baza structurii perceptiv-motrice de orientare, organizare şi structurare temporală), însoţită de reprezentarea grafică corespunzătoare succesiunii prezentate.
3. Receptarea mesajului scris
- Discriminarea vizuală a grafemelor pe baza formei şi orientării lor.
- Asocieri mentale fonem-grafem (pe baza reprezentărilor mentale) şi, pe de o parte, emiterea corectă din punct de vedere articulatoriu a fonemelor corespunzătoare literelor prezentate, iar pe de altă parte, exprimarea articulată a sunetelor/ silabelor în ordinea în care acestea se află în cuvinte.
- Procesarea fonologică (analiza şi sinteza) structurii grafice a cuvintelor percepute vizual, discriminarea silabei solicitate şi marcarea grafică a cuvintelor corespunzătoare.
- Analiză şi sinteza posibilelor configuraţii fonetico-grafice reprezentate mental, identificarea configuraţiei corecte şi transpunerea ei grafică prin plasarea literei potrivite în poziţia corespunzătoare.
4. Exprimarea mesajului scris
- Delimitarea grafică a itemilor solicitaţi pe baza structurii perceptiv-motrice de orientare, organizare şi structurare spaţială.
- Percepţia vizuo-spaţială a configuraţiei grafice prezentate şi reproducerea grafo-motorie a acesteia pe baza orientării spaţiale şi a coordonării oculo-motorii: completarea traseului grafic prezentat punctat, imitarea grafo-motorie a modelului prezentat.
- Asocieri mentale între litera de tipar – litera de mână şi transpunerea grafică a succesiunii grafemelor din structura cuvântului perceput vizual (pe baza capacităţii de structurare spaţială a configuraţiei grafice vizualizate);
- Procesare fonologică:
 pe baza imaginilor denumite, însoţită de diferenţierea şi redarea grafică a sunetelor din poziţia solicitată (iniţială, finală, mediană);
 pe baza imaginilor denumite, însoţită de completarea structurii grafice a cuvintelor cu litere învăţate (ca urmare a capacităţii de structurare spaţială a configuraţiei grafice reprezentate mental);
 pe baza cuvântului perceput vizual, însoţită de analiza verbală şi grafică a cuvintelor în vederea delimitării silabelor corespunzătoare (după modelul dat);
 pe baza segmentelor de cuvinte prezentate: analiză şi sinteza posibilelor configuraţii fonetico-grafice reprezentate mental, identificarea configuraţiei corecte şi transpunerea ei grafică prin plasarea silabei potrivite în poziţia corespunzătoare;
- Reprezentarea mentală a structurilor fonetice (percepute auditiv) şi transpunerea în structuri grafice corecte şi caligrafice pe baza coordonării mişcărilor mâinii (dictare).

Bibliografie:
Prisneac Simona (2013). „Strategii interactive de dezvoltare a abilităţilor de citire scriere-comunicare la elevii cu dizabilităţi cognitive” – lucrare grad didactic I

Utilizarea teatrului in predarea limbii engleze (partea a II-a)

Nicoleta-Marilena Militaru — Wed, 28 Feb 2018 21:09:25 +0200

Conversatia telefonica este un exemplu foarte bun de activitate in care elevii pot exersa atat abilitatea de a vorbi cat si pe cea de a asculta deoarece ei trebuie sa fie atenti la ce spun colegii lor si in acelasi timp sa exprime mesajul adecvat situtiei de comunicare. Clasa este impartita in perechi iar partenerii stau unul cu spatele la celalalt. Ei isi pot imagina ca sunt doua personaje dintr-o piesa de teatru iar profesorul le ofera contextul. Cei doi trebuie sa poarte un dialog in functie de cee ce li s-a cerut. De exemplu, din piesa «Romeo si Julieta » li se poate cere la doi elevi sa fie bona Julietei, respectiv o prietena de a ei si sa discute despre tragedia celor doi indragostiti. In « Visul unei nopti de vara » li se poate cere elevilor sa isi imagineze ca sunt Oberon si Titania si trebuie sa vorbeasca despre cei patru tineri indragostiti. O alte activitate care combina foarte bine cele doua abilitati este « Hot Seating » (« Scaunul fierbinte ») in care elevii vor fi reporteri la o conferinta de presa. Isi pot face si tabilte cu numele lor si al publicatiei pentru care lucreaza tocmai pentru a intra mai bine in rol. Un elev din clasa va fi invitatul la aceasta coferinta de presa si va raspunde intrebarilor reporterilor timp de 10 minute. Dupa ce acestia au terminat, se vor intoarce la « redactie » si vor scrie un articol pentru revista/ ziarul lor. (se atinge astfel si capacitatea de a scrie mesaie in limba engleza). De exemplu elevii pot concepe o serie de intrebari bazate pe « Hamelt » :
- Cum te-ai simtit cand ai aflat ca unchiul tau s-a casatorit cu mama ta ?
- Cum te-ai simtit cand ti-ai dat seama ca el este responsabil de moartea tatalui tau?
- Cum ai descrie relatia ta cu Ofelia?
- Crezi ca exista o fantoma in castel?
“The Soap” (“Telenovela”) si “The Star”(Steaua”) sunt alte doua activitati bazate pe dramaturgie care pot fi folosite cu succes in timpul orelor de limba engleza pentru ca ele imbina atat abilitatile de a asculta si a produce mesaje orale cat si acelea de a produce mesaje scrise. Prima activitate presupune ca elevii sa creeze un arbore de personaje pe care sa reprezinte legaturile dintre ele si apoi sa redacteze dialoguri corecte in limba engleza. Ulterior, aceste dialoguri pot fi interpretate in fata colecivului de elevi sau chiar pe scena in fata colegilor de la alte clase si a profesorilor si parintilor.
Exemplu:

Ce poti face: Eu pot sa vorbesc italiana.

Ce ai: Am un Ce iti place: imi place vara

caine si o pisica.

Ce obisnuiai sa faci: Ce vei face
Obisnuiam sa ma joc cu masinutele Imi voi vizita bunicii in weekend.

Colegii pot adresa intrebari in plus:
- Cand ai invatat sa vorbesti italiana?    Ce a fost cel mai greu de invatat?
- Cum ai invatat?   Cum il cheama pe cainele tau? Dar pe pisica?
- Este greu sa ai grija de doua animale?   De ce iti place vara?
- Ce altceva iti mai place sa faci vara?
Prin implicarea in activitati bazate pe teatru si dramaturgie, elevii invata sa foloseasca conventiile dramatice pentru a explora idei, texte si intelesuri. Fara sa realizeze, ei folosesc diverse forme pentru a putea crea si interpreta un personaj sau o situatie. Ei invata sa aiba incredere in cei cu care lucreaza, invata sa asculte si sa se concentreze. Dar mai presus de toate invata sa faca parte dintr-o echipa, sa respecte parerile celor din echipa lor si sa ia parte la procesul de luare de decizii cu asumarea responsabilitatilor aferente. Folosirea teatrului si a activitatilor dramatice nu poate avea decat un impact pozitiv in ceea ce priveste predarea si invatarea limbii engleze si nu numai. Atat profesorul cat si elevii devin mult mai preocupati si mai disciplinati in pregatirea orelor si ambii devin factori importanti in determinarea calitatii lectiilor de limba engleza bazate pe teatru.

Bibilografie:
1.Harmer, Jeremy –How to teach English, Pearson, Longman, 2007
2. Harmer, Jeremy –How to teach writing, Pearson, Longman, 2007
3. Kempe, A & Holroyd, J- Speaking, Listening and Drama, London, 2004
4. Pura, Talia- Stages: Creative Ideas for Teaching Drama, J Gordon Shillinford Publishing, 2002

Utilizarea teatrului in predarea limbii engleze (partea I)

Nicoleta-Marilena Militaru — Wed, 28 Feb 2018 21:06:58 +0200

In societatea secolului XXI devine din ce in ce mai dificil sa ii mobilizezi pe elevi pentru a citit orice forma de literatura cand ei sunt atrasi de filme, internet sau muzica. Predarea limbii straine din acest punct de vedere devine o provocare chiar si pentru cel mai experimentat dascal. Din fericire, teatrul si activitatile dramatice pot fi folosite cu usurinta in orele de limba engleza si chiar cu succes.
    Prin folosirea teatrului in orele de limba engleza, elevii au oportunitatea de a intelege mai bine viata si diferitele ei aspecte si devin familiarizati cu o gama larga de caractere, puncte de vedere si situatii de viata., dezvoltandu-si in acelasi timp capacitatea de a empatiza cu altii. Programele scolare sunt lacunare din acest punct de vedere si nu contribuie la dezvoltarea acestor calitati. Prin utilizarea activitatilor dramatice la orele de limba engleza se dezvolta imaginatia si creativitatea elevilor, spiritul de initiativa dar si cel de a lucra bine in cadrul unei echipe.
    Pentru multi profesori acest lucru poate fi dificil de realizat si la fel si pentru elevi deoarece este un lucru nou pentru care niciuna din partile implicate nu a fost pregatita. Insa, sunt si multi cei care recunosc valoarea acestor tipuri de activitati tocmai pentru ca ii implica pe elevi in diverse contexte sociale, ii face sa comunice si sa gaseasca solutii diverse pentru problemele lor. Profesorul trebuie sa stie foarte clar ceea ce are de facut, sa isi planifice bine pasii pe care ii are de parcurs si sa incurajeze elevii sa participe in mod activ la activitatile propuse. Pe de alta parte, elevii nu se mai simt constransi de lectiile traditionale in care aveau de-a face cu conceptele si exercitiile de gramatica si vocabular, cu activitati stricte de citire si interpretare de text. Ei sunt liberi sa isi exprime punctele de vedere, sa comunice deschis cu ceilalti participanti.
    Teatrul si activitatile dramatice ofera un mediu stimulativ, creativ si activ atat pentru profesor cat si pentru elevii sai iar din perspectiva folosirii lor in timpul orelor de limba engleza, contribuie foarte eficient la dezvoltarea abilitatilor specifice studiului unei limbi straine : scris, citit, ascultat, vorbit si gramatica.
    Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala implica atat capacitatea de a exprima atat idei cat si sentimente iar prin folosirea pieselor de teatru sau prin implicarea efectiva in activitatile dramatice, ei nu le mai percep ca fiind ceva artificial si rece. Elevii experimenteaza folosirea limbii straine in contexte asemanatoare vietii. Printre cele mai eficiente metode de integrare a teatrului in orele de limba engleza se numara dramatizarea, jocul de rol si improvizatia. In dramatizare elevii pot primi scenarii sau le pot crea ei singuri pornind fie de la povesti cunoscute, fie dezvoltand ei o poveste. In cea de-a doua situatie, ei sunt mult mai dornici sa isi exprime punctele de vedere si sa isi lase amprenta pe scenariul final. Jocul de rol si improvizatia sunt din nou activitati ce pot fi folosite cu lejeritate in orele de limba engleza atata timp cat elevilor le este oferit timpul de care au nevoie pentru a se pregati si sunt incurajati sa paticipe inciuda greselilor sau ale problemelor de pronuntie.
Prin jocul de rol elevii experimenteaza cum este sa fii in locul altcuiva si sa comunice eficient cu cei implicati in activittate. Mult mai mare interes manfifesta elevii atunci cand sunt lasati sa isi joace propriul rol sau sa isi schiteze singuri scenariile pe care le vor interpreta.
    Teatrul si activitatile dramatice contribuie si la dezvoltarea capacitatii de a recepta un mesaj oral sau scris. Elevii asculta mereu si de aceea este important ca ei sa fie expusi la cat mai multe activitati in care sa se foloseasca limba straina respectiva. Atat in cazul ascultarii cat si in cazul citirii, profesorul trebuie sa ii instruiasca pe elevi si sa le explice foarte clar ceea ce au de facut (elevii trebuie sa constientizeze sarcinile si sa stie de la inceput la ce se asteapta profesorul sau colegii de la ei).

Our Dictionary of European Languages

Nicoleta-Marilena Militaru — Tue, 27 Feb 2018 14:55:51 +0200

1. Titlul activității
Our dictionary of European languages

2. Contextul activității

Ziua limbilor europene

3. Vârsta elevilor

10-14 ani

4. Grupul țintă (caracteristicile elevilor, dimensiunea grupului)

Elevi de gimnaziu, 50 de elevi

5. Disciplina/ disciplinele. Tema

Limba engleza/ limba franceza/ limba germana . Vocabular

6. Obiective

- Sa identifice cuvinte din urmiversul apropiat in alte limbi de circulatie europeana
- Sa exerseze formule scurte de conversatie in limbile straine (gasite cu ajutorul dictionarelor online), incluse in activitate (engleza, franceza, germana, italiana, spaniola)
- Sa realizeze un dicitonar ilustrat cu cuvintele alese in limbile vizate de activitate (imagine si cuvinte aferente)

7. Durata

2 ore

8. Locul
Sala de clasa

9. Scurtă descriere a activității

Elevii au lucrat in echipe pentru a gasit echivalentul in limbile engleza, francez, germana, italiana si spaniola a cuvintelor alese in orele anterioare. Fiecare echipa a avut de lucrat 2 pagini cu cate 6-8 imagini. Elevii au descoperit foarte multe asemanari intre cuvintele folosite in aceste limbi pentru a denumi un cuvant din limba romana.
De exemplu: Pisica
Engleza: cat
Germana: Katze
Spaniola: Gato
Italiana: Gatto
Franceza: Chat
Ei si-au exprimat curiozitatea de a descoperi si alte cuvinte si au concluzionat ca de fapt limbile europene sunt usor de invatat daca reusesti sa le gasesti cheia.
Echipele au fost alcatuite din elevi de clasa a V-a, a VI-a , a VII-a si a VIII-a. Elevii au folosit dictionare online cum ar fi hallo.ro si au cautat si modul in care aceste cuvinte se pronunta pentru a le putea exersa.

10. Evaluare
Profesorul a fost un facilitator si a oferit sprijin mai mult pe partea tehnica, aprecierile au fost orale iar elevii au spus ca isi doresc sa mai participe la astfel de activitati. Activitatea a fost prezentata si pe site-ul oficial al activitatii. https://edl.ecml.at/Home/tabid/1455/language/ro-RO/Default.aspx

11. Materiale, resurse, specificații tehnice
Coli colorate, creioane, carioci, lipici, scotch dublu
Telefoane cu conexiune la internet

12. Sugestii pentru cadre didactice. Context teoretic (dacă este cazul) sau context curricular

O astfel de activitate este foarte benefica in contextul unei programe aglomerate si care ne obliga sa parcurgem anumite continuturi. Aceste tipuri de activitati fac legatura intre materii studiate de elevi la scoala (sau nu) intr-un mod atractiv, altfel decat folosind metodele traditionale de predare-invatare-evaluare.

Cecilia Cuţescu-Storck – o femeie de aur în peisajul cultural românesc

Nicoleta-Marilena Militaru — Tue, 27 Feb 2018 13:01:42 +0200

Peisajul cultural românesc se poate lăuda cu foarte multe nume de seamă din diverse domenii iar multe din ele sunt cunoscute celor ce fie lucrează în domeniul cultural, fie celor ce descoperă o pasiune pentru muzică, pictură, istorie, georgrafie, științe sau limbi străine. Îmi aduc și acum aminte momentul în care una dintre prietenele mele, studentă la Arte Plastice, m-a invitat să merg la o expoziție la Muzeul Național de Artă din București acum zece ani, Theodor Pallady și colecționarii săi. A fost prima dată când am avut ocazia să merg la un astfel de eveniment. Bineînțeles că totul părea ireal și aveam senzația că vreau să aflu și să văd cât mai multe lucrări ale cât mai multor pictori. La plecare, am auzit un grup de tineri discutând despre o vizită la un alt muzeu, Muzeul de Artă Frederik Stork și Cecilia Cuțescu-Storck. Nu știam despre ce era vorba dar mi-am propus să aflu mai mult. Eram deja acaparată și curioasă. Așa am aflat despre una din doamnele de aur ale culturii noastre.
     Un alt subiect care m-a fascinat mereu a fost cel al mișcării feministe atât pe plan mondial cât și pe plan național- femei care luptau pentru drepturile femeilor, femei care au sacrificat mult pentru ca noi, urmașele din 2015, să putem trăi așa cum o facem acum. Este cunoscut faptul că mișcarea feministă în România a avut apogeul în anii 20 și că a fost puternic reprezentată atât de diverse asociații cum ar fi Consiliul Național al Femeilor Române cât și de multe personalități ale vieții culturale. Din nou, aici am regăsit un nume- Cecilia Cuțescu-Storck.
    Muralist și pictoriță din perioada interbelică, Cecilia Cuțescu-Storck , a înființat alături de Nina Arbore (pictoriță și graficiană) și Olga Greceanu (scriitoare și pictoriță), Asociația femeilor pictore și sculptore, grupul lor fiind ulterior numit Grupul celor trei doamne. Prin intermediul saloanelor organizate de asociația lor, multe artiste din perioada interbelică au putut să își expună lucrările fiind astfel cuoscute pe plan artistic și cultural. Mai târziu, în salonul doamnei Cuțescu-Storck avea să ia naștere Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române și astfel mișcarea feministă câștiga teren într-un mediu puternic dominat patriarhal.
    Am fost curioasă și am vrut să aflu și mai multe...și astfel, am descoperit-o pe Cecilia Cuțescu-Storck și ca artist foarte talentat și apreciat de breasla din care făcea parte. Expozițiile ei au fost organizate atât în România cât și în afara granițelor, doi ani a reprezentat România la Bienala de la Veneția și nu numai atât. Ce poate fi mai mult considerat ca apreciere a talentului unui artist decât posibilitatea de a-ți expune opera în clădiri publice? Am aflat cu foarte mare plăcere că Cecilia Cuțescu-Storck a fost prima femeie din România care a realizat picturi murale în clădiri din București- Istoria negoțului românesc în aula Academiei de Studii Economice, Agricultura, industria și comerțul, aflată în holul de onoare al Băncii Marmorosch-Blank și Apologia Artelor Românești care se află în Sala Tronului din Palatul Regal.
    Mai mult decât atât, Cecilia Cuțescu-Storck a fost prima femeie din Europa care a obținut catedra de arte decorative în cadrul unei instituții consacrate- Academia de Arte Frumoase din București unde, timp de 31 de ani, și-a adus contribuția la formarea mai multor generații de artiști.
     Recunosc,multe informații nu aveam cum să le aflu decât datorită internetului și din nou, am descoperit un citat la doamnei Cuțescu-Stork care m-a impresionat. Acesta a fost rostit în cadrul festivității de omagiere, organizată de Uniunea Artiștilor Plastici- „Sunt măgulită când mi se admiră pictura, dar mă simt fericită atunci când am prilejul să constat că ea e admirată drept un produs, o creaţie a artelor româneşti. Atunci ştiu că am făcut ceva pentru patria mea şi mulţumirea îmi dă aripi să încerc mereu alte lucrări”.

Bibliografie
http://www.artmark.ro/cecilia-cutescu-storck-terasa-la-balcic.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cecilia_Cu%C8%9Bescu-Storck
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Cecilia_Cu%C5%A3escu-Stork
http://infobdb.ro/articole/5017

eTwinning, o provocare: proiectele eTwinning

Nicoleta-Marilena Militaru — Tue, 27 Feb 2018 12:58:56 +0200

The Inventive World of English Vocabulary a fost unul dintre primele proiecte desfasurate pe platforma eTwinning. Scopul proiectului a fost acela de a folosi limba engleza in relatiile cu profesori si elevi din alte scoli europene. La acest proiect au participat elevi cu varste intre 9 si 11 ani din Polonia, Spania, Romania si Finlanda precum si elevi dintr-o scoala din Turcia. Aneta Wilk de la Polonia si Elvira García del Pino COLEGIO ALAUDA, Córdoba, Spania au fost profesorii fondatori ai proiectului iar eu si echipa mea de 12 elevi am reprezentat Romania in calitate de parteneri.

Proiectul a urmat desfasurarea unor anumite activitati organizate in etape de lucru:
• Introducerea partenerilor (atat elevi cat si profesori) care a fost realizata fie prin filmulete postate pe blogul proiectului, fie prin postari pe forumul acestuia;
• Descrierea fizica a unei personae ( elevii s-au descries fizic folosind adjective variate in limba engleza; au postat descrierile in rubric Physical Appearance
• Hobby-uri: elevii au realizat prezentari powerpoint, filmulete, chestionare, desene in care sa ilustreze activitatile lor preferate si au scris texte de dimensiuni medii in limba engleza
• Familii- elevii si-au prezentat familiile in limba engleza. Elevii romani au parcurs aceasta etapa prin metoda scrierii scrisorilor in limba engleza, oferind modele de texte functionale
• Haine- elevii au realizat videoclipuri in care fie au prezentat diferite articole vestimentare, fie au jucat diverse jocuri cu elementele de vocabulary vizate
• Anotimpuri- elevii au realizat postere reprezentative celor patru anotimpuri in limba engleza precum si lista de cuvinte care descriu cum este vremea. Pe forum, ei au raspuns la intrebarile “Care este anotimpul tau preferat? De ce?”
• Mancare si bautura- elevii au realizat dictionare cu imagini ilustrand diverse articole de mancare si bautura in limba engleza si au postat pe forum raspunsuri la intrebarea “Care este mancarea ta preferata?”

Prin activitatile propuse s-a atins obiectivul principal al proiectului si anume, dezvoltarea vocabularului de baza al elevilor din categoria de varsta mentionata. In acelasi timp, ei si-au exersat deprinderea de a folosi calculatorul si internetul si atlfel decat pentru jocuri, muzica sau filme.

Proiectul a fost perfect integrat in curriculum-ul scolilor implicate vizand predarea limbii engleze ca limba secundara la nivel gimnazial. Proiectul a avut un puternic continut educational prin vocabularul selectat pentru a fi utilizat in activitatile propuse: descrieri fizice, vacanta, timp liber, familie, mancare si bautura; aceste arii tematice pot fi regasite in programa de studio a limbii engleze la clasele de gimnaziu din Romania si nu numai.
Atat partenerii de proiect cat si elevii lor au fost implicati intr-o colaborare active prin posibilitatea de a participa in co-editarea unor materiale comune ale proiectului precum hartile mintale, cartea de bucate, rebusuri. Rolul profesorilor a fost acela de a-I dirija pe elevi, de a distribui sarcinile. Sub atenta supraveghere a profesorilor, elevii au invatat sa posteze materiale pe platform Twinspace, sa foloseasca Pupils Corner si forumul. Elevii au invatat deasemenea sa folosesca diverse mijloace TIC si aplicatii precum Prezi, Hot Potates, Movie Maker si Slideshare in procesul de invatare.
In urma derularii unui astfel de proiect pot aparea intrebari de genul: Poate fi proiectul extins si continuat? Poate fi el implementat intr-o alta scoala?
Raspunsul ar fi simplu: da. Atat profesorii si elevii care au lucrat la acest proiect au realizat o multime de material didactice ( hartile mintale, cartea de bucate, rebusurile, dictionarele cu imagini) care pot fi usor de utilizat in viitor atat de profesorii care au participat la proiect cat si de colegii lor. Profesorii din alte scoli pot accesa proiectul pe platform e-twinning si se pot loga cu un cont de vizitator, astfel avand acces la foarte multe mijloace didactice originale.

O alta intrebare care ar putea sa apara legat de aceste proiecte ar fi : ce avem de castigat?
Ei bine, proiectele e-twinning aduc castiguri pe trei planuri foarte importante:
• Pentru elevi: Ei au avut ocazia sa isi exerseze si sa-si imbunatateasca cunostintele de limba engleza, au dobandit mai multa incredere in abilitatile lor de a comunica cu copii de acceasi varsta din alte tari europene si nu numai. Activitatile propuse le-au dezvoltat imaginatia si creativitatea in limba engleza.
• Pentru profesori: s-au familiarizat cu metode si tehnici de lucru folosite de profesorii din alte scoli europene, si-au exersat abilitatile TIC in desfasurarea activitatilor si au rezolvat problem de comunicare si organizare pe tot parcursul proiectului.
• Pentru scoala: cresterea presitigului scolii in comunitatea virtuala si participarea la proiecte care asigura comunitatea pentru educatie la nivel European.

La finalul lor, proiectele pot fi inscrise pentru Certificatul de calitate si Certificatul European. De mentionat este faptul ca ultimul specificat se obtine daca doua tari participante au obtinut calitatea la nivel national. Proiectul The Inventive World of English Vocabulary a obtinut Certificatul de Calitate in Polonia si Romania si astfel, a obtinut si recunoasterea europeana.

Programul educational Ajungem Mari

Paula Căruceru — Wed, 16 Nov 2016 19:32:16 +0200

Am participat ca voluntar la modulul de primavara 2016 din cadrul programului educational"Ajungem Mari" al Asociatiei Lindenfeld, prin care am sustinut cursuri interactive in beneficiul copiilor din centrul de plasament in regim de urgenta Focsani. Am avut asigurate materialele didactice de catre Asociatia Lindenfeld: caiete, creioane colorate, carioca, plastilina, coli, cifre si litere, carti de colorat, tot felul de truse, nu mai enumar ca n-o sa ma credeti. Am fost grupate patru cadre didactice la grupa de 16/18 copii. Le spun copii pentru ca erau de toate varstele, cea mai mare avea 16 ani iar cel mai mic avea 4 ani asa ca lucram pe grupe de varsta si nu pe clase. Cel mai mult am fost impresionata de privirile copiilor mici care ne spuneau:

Vrei sa fii mama mea? sau

Maine vine mama mea, crezi ca ma ia acasa?

A fost prima data in viata mea cand intram intr-o sala cu copii si aveam inima sfasiata de atatea priviri inocente intrebatoare! Se agatau cu manutele de gatul nostru si erau in stare sa stea asa cate o ora fara sa se miste. A fost o munca istovitoare, psihologic vorbind, de trei luni care m-a invatat sa privesc numai inainte, sa nu judec prea mult ceea ce vad si sa invat sa simt numai bucuria pe care o imprastii eu, la aparitia mea in cadrul copiilor institutionalizati in acel Centru.

Am fost surprinsa, uimita sa vad cum un adolescent, care fusese in Centru le-a adus prajituri, sucuri, a stat de vorba cu ei ca vechi prieteni... au povestit despre cadrele care-i ingrijeau.... pareau atat de multumiti de vizita tanarului.

Incercati aceste experiente! Acum consider ca ar trebui sa incepem munca de pedagogi cu aceste experiente ca sa invatam sa ne tinem in frau mania impotriva oamenilor-mame.

Daca cineva din grup a avut o astfel de experienta as vrea sa citesc ce crede ca ar trebui facut pentru binele acestor ingerasi.