Observaţia şi explozia stelară,două metode de învățare-evaluare folosite cu succes în grădinița de copii

Publicat în 07. 01. 2020 de Liliana Pricopi

Grădinița de copii este locul unde copilul își începe descoperirea propriului eu și a lumii înconjurătoare deopotrivă. Așa cum spunea și pedagogul Crețu ” Preșcolaritatea este vârsta de aur a copilăriei”, pentru că se știe cât de importantă este această etapă pentru individ, nivelul comportamentelor formate, a deprinderilor și capacităților, a percepțiilor este cel mai intens în această perioadă .
Copilul în grădiniță își formează primele idei despre el, despre grupul lui de prieteni și mai ales despre ceea ce se găsește în jurul lui. Este la linia de start către lume, iar având alături un educator de calitate, o familie care să-i întrețină startul, parcursul lui va fi unul foarte bun.
Dar pentru a da copilului acest start și aceste necesități pentru o bună dezvoltare psihică, intelectuală, fizică , emoțională , motrică , noi cei implicați în actul didactic, cei care planificăm pas cu pas activitățile pentru a crea acel confort pentru copil, pentru că este știut faptul că ,el ,copilul este nucleul activităților și scenariilor noastre, vom selecta cele mai eficiente și atrăgătoare metode didactice , pentru a întreține curiozitatea copilului, dorința de cunoaștere și creare preșcolarului.
Metoda este definită, de pedagogii vremii, de Ioan Cerghit , ca fiind: ”o cale eficientă de organizare și conducere a învățării, un mod concret de a proceda , care crește într-un tot familiar eforturile profesorilor și ale elevilor.”
Noi știm că, o metodă didactică va fi cu atât mai eficientă , cu cât ea este selectată în funcție de dezvoltarea psihică și individuală a copiilor,de capacitatea lor de a înțelege și a comunica,de a percepe și de a analiza lucrurile. De aceea voi face referire ca într-o antiteză la două metode foarte des întâlnite în actul didactic: observația și explozia stelară. Tradițional și modern , luate deopotrivă și care să se finalizeze cu înțelegere,cu receptivitate, cu analiză și sinteză, cu limbaj și expresivitate verbală, cu atenție sporită.
Ambele metode le folosim la grupă de nenumărate ori într-un an, dar de fiecare dată au alt farmec, asta ține de creativitatea cadrului didactic și de maniera lui de lucru,
Observația, cum bine se știe este o metodă didactică tradițională. De cele mai multe ori o întâlnim în cadrul activităților de Cunoașterea mediului , dar este foarte frecvent întâlnită și la activitățile de la DLC, DȘ,-activitate matematică , DEC. Este metoda care îndeamnă copiulul la atenție, la receptivitate, la analiză și sinteză, dar mai ales la reproducerea celor observate.
Calitatea unei activități de observație, corecte, ține de modul în care educatoarea face această prezentare, factorii unei reușite fiind:
-organizarea unui mediu propice unei observații atente și obiective
-expunerea obiectului supus observației, cât mai centrată pe copil
-incitarea la cunoaștere
-întreținerea dorinței de a cunoaște anumite lucruri despre obiectul supus observației
-dirijarea observației prin cuvânt
-acordarea unui timp pentru observației
Copilul preșcolar, nu are foarte multe cunoștințe despre lume, fenomene ale naturii, ființe, lucruri, dar prin aplicarea metodei observației copilului i se deschid noi orizonturi. Este dirijat spre a observa lucruri, a analiza, a compara, a degusta, a sesiza și a transmite mesaje despre obiectul observat.
Ca metoda observației să fie mai eficientă trebuie să ținem seama de calitatea obiectului observat, de locul în care se face această etapă, de factorii de mediu care pot perturba sau accentua pozitiv observația. De aceea se impune ca obiectul supus observației să fie expus pe o suprafață plană, în fața grupei, fără a fi umbrită prezenta lui de alte obiecte, ce-ar putea deruta copiii, să fie natural sau mulaj, planșă și jeton, în funcție de tipul domeniului de activitate la care se produce observația,să fie creat un climat de liniște, care să stimuleze atenția copilului. Percepția celor observate va fi mult mai solidă dacă copilul va fi dirijat de către educatoare , pentru a sesiza anumite lucruri și acestea necesită întrebări clare, concise, obiective: _Ce culoare are coaja mărului?, _ Ce formă are mărul?, _Ce se găsește în cotorul fructului?, etc.
Observația constă în urmărirea independentă planificată, intenționată ,cu scop, realizată planificat și susținut, în atingerea unor obiective.
Metoda observației este o metodă didactică de predare învățare, pe când metoda explozia stelară , este o metodă de evaluare. Folosită cu succes în majoritatea domeniilor de activitate, explozia stelară , este metoda care clarifică problemele , pe baza întrebărilor.
În practica școlară s-au îmbogățit metodele și tehnicile de evaluare , în scopul realizării unor corelații eficiente între predare-învățare-evaluare și pentru a atinge dezideratele propuse pentru formarea personalității autonome, libere și creatoare a copiilor.
Spre deosebire de metodele tradiționale, metodele alternative, spunea T. Radu , că ”metodele alternative de evaluare precizează cel puțin două caracteristici :
-realizarea evaluării în strânsă legătură cu instruirea-învățarea ,de multe ori concomitent, cu aceasta;
-pe de altă parte privesc rezultatele școlare obținute,pe o perioadă mai îndelungată , care vizează , formarea unor capacități dobândirea de competențe și mai ales schimbări pe planul atitudinilor ,corelate cu actul de învățare.
Explozia stelară , face parte din familia metodelor alternative de evaluare, este o metodă modernă, interactivă de grup, care incită copiii la cunoaștere, la comunicare, la atenție și mai cu seamă la implicare.
Întrebările care stau la baza acestei metode , cele mai frecvent folosite sunt: ”CINE? CE?,CÂND? ,CUM? ,UNDE? ,, care sunt denumite și întrebări clarificatoare.
Pentru a desfășura o activitate de calitate , trebuie să avem la dispoziție și materialele didactice adecvate temei și metodei folosite, de aceea vom fi datori a confecționa un panou al exploziei stelare, care se cere a fi cât mai colorat, cât mai plăcut, pentru a crea acea atracție pentru copii. Steaua din mijloc, trebuie să fie mare, viu colorată și să dețină ca și indicator grafic tema de evaluat: ”Zâna Toamna”, ”Coș cu fructe”, ”Mărul”, ”Calul”, etc. Cele cinci stele adiacente, de regulă colorate diferit , vor avea scrise pe ele cuvintele interogative:”CINE? CE? ,CÂND? ,CUM? UNDE? care vor vrea ca rol clarificarea problemelor. Pe fiecare stea se vor găsi plicuri colorate, în culorile stelei pe care este lipit, în interiorul cărora vor fi întrebări :”Cine este anotimpul bogățiilor?”, ”Ce ne aduce toamna?”, ”Când culegem merele ,perele,nucile?””Unde trăiește calul?”, etc.
Dacă prin metoda observației, copilul putea observa, putea percepe lucruri, putea analiza anumite parți componente, degusta și preciza anumite aspecte, la metoda explozia stelară , copilul este cel care clarifică lucrurile, dând răspunsuri la întrebările educatoarei, dând dovadă de înțelegere a temei , de aprofundare a lucrurilor pe care au lucrat.
La fel ca și metoda observației și metoda explozia stelară are niște efecte benefice asupra dezvoltării personalității copilului, astfel că:
-exersează și dezvoltă gândirea copiilor: cauzală, divergentă și deductivă
-dezvoltă limbajul copiilor
-dezvoltă și întreține atenția distributivă
-antrenează inteligențele multiple
-stimulează participarea activă a copiilor la activitățile
-dezvoltă creativitatea copiilor, spontaneitatea copiilor
Poate fi aplicată cu succes la D.L.C, la D.Ș.- Activități matematice , la D.Ș.- Cunoașterea mediului,DEC -Ed. plastică,DOS -Educație civică ( la activități de : lectură a imaginilor, povestire, joc didactic, memorizare, jocuri cu material intuitiv).
Prin tot ceea ce facem la grupă , prin selectarea metodelor didactice , prin aplicarea lor corect, facem ca actul didactic să fie unul adecvat noilor cerințe, în funcție de dezvoltarea individuală a copilului, de cerințele noului curriculum, de teme de dezbatere .
Ceea ce trebuie reținut ,că în actul educațional, atât metodele tradiționale , cât și cele moderne, sunt interdependente, dau eficiență actului didactic, dacă sunt aplicate corect, transformările în dezvoltarea copiilor ,sunt remarcabile după aplicarea acestor metode, iar rezultatele sunt cele așteptate.

Bibliografie:
Cerghit,I.- ”Sisteme de instruire alternative şi complementare,structuri,stiluri,strategii” - Editura Aramis ,2002
Cucoş,C.-”Teoria metodologia evaluării ”-Editura Polirom Iaşi -2002