Consider că această profesie se deosebește de alte profesii prin faptul că are un anumit spirit de aventură și adrenalină. De fiecare dată, vii în contact cu noi și diferite cazuri .

Totodată , cred că este o carieră complexă,  al respectării pro cât și al atitudinii, al implicării, al luării deciziilor și al asumării responsabilităților.
Ce o face specială este lupta zilnică împotriva preconcepțiilor. Ce o face de neînlocuit sunt victoriile câștigate în această luptă.Trebuie doar să ai abilitatea de a rămâne concentrat asupra detaliilor. De asemenea, trebuie să ai curaj și încredere în tine; va trebui să iei decizii rapide, în situații stresante, care se pot schimba într-o secundă. Răbdarea, tăria de caracter și empatia reprezintă și ele niște atuuri puternice.

Fiecare zi înseamnă responsabilitate și reprezintă o nouă provocare pentru mine. Orice schimbare pe care dorim să o facem trebuie să fie în armonie cu celelalte trăsături ale noastre, orice intervenție  trebuie să aibă o indicație şi nu să prezinte un moft,

Nu știu dacă este morală, dar știu că este necesară. Precum restul omenirii, nici profesorii nu pot trăi cu adevărat fără frumusețe în viața lor. Iar viața lor este chiar mediul școlar în care își desfășoară activitatea. Cred că cea mai mare provocare este sa găsești un echilibru între viziunea elevului asupra a ceea ce înseamnă frumos şi viziunea profesorului care acționează asupra acestuia.

Sunt de părere că acest echilibru este mai tangibil atunci când, tindem să obținem rezultate cât mai aproape de natural, fireşti, fără exagerări. Rezultatele “naturale” sunt mai ușor acceptate de psihicul nostru, astfel făcându-ne să ne simțim mai bine în pielea noastră, până la urmă acesta fiind scopul  educației în sine.

Ceea ce se urmărește prin educație este tocmai ”un transfer al personalității educatorului asupra copilului. Un dascăl ce își respectă principiile de viață, care respectă valorile morale în tot ceea ce face, va transmite același lucru elevilor săi. Iar acesta este suportul pentru un transfer de cunoştinţe şi pentru formarea de competenţe.!”

Dacă ar fi să enumăr câteva cuvinte care să redea meseria de dascăl, acelea ar fi – responsabilitatea, implicarea totală, sinceritatea, entuziasmul contagios și firea inimoasă. 

Lumea noastră,a dascălilor este reprezentată de oameni și cred cu tărie că totul este posibil atunci când iubirea, respectul și dăruirea sunt legile după care te ghidezi.Ideea că satisfacțiile profesionale sunt frumoase ne determină să mergem mai departe.

Dar cu toții știm că meseria noastră e departe de a fi o continuă satisfacție. E o dovadă a transcendenței și totodată a măreției  naturii umane că putem  deriva lucruri minunate din  elevii noștri,stăpânii noștri.

Și cu toate acestea, majoritatea cadrelor didactice își iubesc profesia, cu toate defectele și neajunsurile ei . Uneori o urăsc, dar nu ar face-o dacă nu ar iubi-o mai întâi. Nu beneficiile sunt cele care determină cadrele didactice să meargă mai departe. Nu e o meserie care să fie făcută blazat și automat, ca să ai un salariu și un loc călduț în societate, nici ca să faci bani mulți și să mergi în dese vacanțe tropicale

Ar trebui să vedem în această contradicție o problemă etică? Și dacă da, ar trebui să ne modificăm comportamentul sau nu , ca să o rezolvăm?

Această ceremonie este doar manifestarea exterioară a unei sensibilităţi interioare distincte pe care cineva şi-o poate însuşi prin studierea şi prin disciplina Chado, Calea Ceaiului. De la acest modest început, maeştrii ceaiului devotaţi Chado au dezvoltat o estetică elaborată care a impregnat cultura japoneză. În plus, a existat şi un maestru al ceaiului care, pe parcursul existenţei sale, a făcut din această estetică un mod de viaţă şi a instituit Chado ca o modalitate de convertire a vieţii însăşi într-o lucrare de artă.     

Acum, când facilităţile moderne şi automatizarea preiau majoritatea eforturilor fizice ale omului, timpul şi energia necesare pentru pregătirea şi servirea ceaiului par să nu mai fie necesare Dar un bol de ceai, atunci când este servit în conformitate cu principiile Chado, constituie un ritual elaborat pentru a răspunde necesităţilor spirituale, de pace sufletească ale omului.            

Este un ritual al simplităţii şi economiei de mijloace în cadrul căruia orice fiinţă umană îşi poate găsi "liniştea sufletească într-un bol de ceai".