The Role of Erasmus Accreditation in Promoting International Collaboration

Our Erasmus Accreditation aims to foster international cooperation, professional development, and cultural exchange among teachers from different countries. The goal is to enable educators to share knowledge, teaching strategies, and best practices that benefit both students and the wider educational community. By hosting teachers from Lamia, Greece, we were able to deepen our understanding of different educational approaches and create lasting professional relationships.

The Experience of the Greek Teachers

The Greek teachers participated in the following engaging classroom activities during their stay at our school:

Grade 2D Math Class with Mrs. Moroianu Marioara
The first lesson of the day took place in Grade 2D, where the students were learning fundamental math concepts. Mrs. Moroianu Marioara expertly guided the class through interactive exercises designed to engage young learners. Our Greek visitors were able to observe how our school fosters a fun and creative learning environment for math, using hands-on activities to help students grasp essential numerical skills.

Grade 3A Music Class with Mrs. Dinescu Mihaela
Music is an essential part of our curriculum, and in the Grade 3A class, Mrs. Dinescu Mihaela provided an engaging music lesson. The students explored rhythm, melody, and musical notation while learning to play instruments. The visiting teachers appreciated how the lesson emphasized creativity and teamwork, two key elements in music education. They also took note of how our music program encourages self-expression and appreciation for the arts.

Grade 3A English Class with Mrs. Militaru Nicoleta
English language learning was the focus of the Grade 3A class, where Mrs. Militaru Nicoleta skillfully engaged students in interactive language exercises. The Greek teachers observed how our school emphasizes communication, reading comprehension, and vocabulary building in a playful and interactive way. The students eagerly participated in games and group activities that made learning English both enjoyable and educational.

Grade 4C Geography Class with Mrs. Stoian Marioara
The final class of the day took place in Grade 4C, where students were exploring different geographical regions and cultures under the guidance of Mrs. Stoian Marioara. The Greek teachers took part in discussions about the diverse landscapes and climates studied in the lesson. This cross-cultural exchange allowed the visiting teachers to compare geographical education in both Greece and Romania, sharing insights on how different teaching methods can bring the subject to life.

Key Takeaways and Reflections

Throughout the job shadowing experience, both our teachers and the Greek visitors shared valuable ideas and best practices. The observation sessions were an opportunity for reflection on teaching techniques, classroom management, and student engagement strategies. Additionally, the activity strengthened our sense of international collaboration, showing how educators from different countries can learn from one another to improve educational practices.

The visiting teachers expressed their gratitude for the opportunity to learn from our teaching methods and appreciated the warm welcome from both the staff and students. They were particularly impressed by how our school fosters a supportive and collaborative environment where both teachers and students can thrive.

Looking Ahead: Strengthening International Ties

The Erasmus job shadowing activity was a successful and rewarding experience, and it marks the beginning of a deeper connection between our school and the educational community in Lamia, Greece. We look forward to future collaborations and exchanges, continuing to learn and grow as a global educational network. Through these experiences, we are reminded that education is not confined to the classroom but is a lifelong journey of shared knowledge, mutual respect, and international camaraderie.

We would like to extend our heartfelt thanks to Gkoumas Efthymios, Zarkadoukas Paraskevas, Chaintouti Vasiliki, and Makrantoni Athanasia for their participation in this program, and we eagerly anticipate future opportunities for international collaboration under the Erasmus Accreditation.

At "Dumbrava Minunata" Kindergarten, teachers gathered to discuss how to improve the quality of eTwinning projects. eTwinning helps schools work together across Europe, but it's important to ensure the projects are meaningful and well-organized.

The main idea shared was that quality starts with clear goals. When teachers set clear learning objectives, students know what to focus on, making the project more effective. Quality also comes from ensuring students actively participate and are engaged in the project. Digital tools play a big role here too. Using online platforms lets students share ideas easily, and teachers can offer feedback and track progress.

The session at the kindergarten emphasized that quality eTwinning projects help students learn better, work together, and understand different cultures. Teachers left with new tools and ideas to make their projects more successful.

 Digital Tools in eTwinning – A Presentation at "Ionel Perlea" High School

At "Ionel Perlea" High School, a second presentation focused on the digital tools used in eTwinning projects. These tools make it easier for students and teachers to work together and create projects.

Tools like Padlet, Google Classroom, Canva, and Kahoot help students collaborate, share ideas, and create projects. These tools also help students develop important digital skills like problem-solving, communication, and creativity. The presentation showed how using video conferencing tools like Zoom helps students from different countries work together in real time.Teachers also benefit from digital tools because they can track students’ progress, adjust lessons, and create personalized learning experiences.

Both presentations highlighted the importance of quality and digital tools in eTwinning projects. Quality projects have clear goals and involve active student participation, while digital tools help students develop key skills and collaborate effectively. These activities show how eTwinning projects can provide meaningful learning experiences and help students grow in a digital world.

The session, organized by Mrs. Simona Tont, European projects inspector and Mrs. Nicoleta Turcea, director at Gradinita Dumbrava Minunata aimed to provide practical guidance on designing and implementing high-quality eTwinning projects that align with European standards. I was there as the eTwinning ambassador of my county and I had the opportunity to explore essential aspects of the eTwinning projects such as:
Setting clear objectives – defining the project's purpose and expected learning outcomes.
Effective collaboration – engaging students and teachers from partner schools in meaningful activities.
Innovative use of digital tools – integrating technology to enhance interaction and creativity.
Project evaluation and impact measurement – ensuring that projects meet quality criteria and bring tangible benefits to participants.
I also presented the criteria used by National Support Services (NSS) and Central Support Services (CSS) when awarding Quality Labels.

By understanding these requirements, teachers can confidently develop projects that not only engage students but also stand out for their educational value. Receiving a Quality Label is not just about recognition—it’s a validation of the teacher’s effort, an encouragement for students, and a motivator for further European collaborations. Schools that consistently receive Quality Labels can also apply for the prestigious European Quality Label, a distinction that highlights outstanding projects at an international level.
The enthusiasm and curiosity of the participating teachers were truly inspiring. Many of them are already involved in eTwinning or considering starting their first projects. With the right guidance and support, I have no doubt that their projects will flourish and achieve well-deserved recognition.
I am excited to see their ideas come to life and to continue supporting educators in their journey toward excellence in European projects!

     Procesul de învăţare  relevă o istorie personală legată strâns de experiența individuală a celui care învaţă. Un rol important în modul de a învăța îl are experienţa anterioară legată de învăţare aceasta reprezintă o precondiţie a organizării active a procesului de învăţare. Pentru a putea să-ți asumi responsabilitatea asupra propriului proces de învăţare, trebuie să fi conştient atât de competenţele şi calificările  tale cât şi de punctele tale slabe personale astfel treci de la o învățare informativă la o învățare formativă.
R. Dunn şi K. Dunn (1992, p34)  relevă efectele pozitive  pe care le are construirea unui model comprehensiv al stilurilor de învăţare deoarece rezultatele obţinute astfel contribuie la îmbunătăţirea rezultatelor şcolare şi ştiinţifice. Modelul comprehesiv al stilurilor de învățare este influențat de conci factori: mediul ambiant- sunetul, lumina, temperatura, amplasarea mobilierului şi  design-ul acestuia, propriile reacţii emoţionale - motivaţia, tenacitatea, simţul      responsabilităţii, posibilitatea de a proceda după propria lor dorinţă,  preferinţele de cooperare studiul solitar sau în grupuri de dimensiuni diferite, caracteristicile psiho  individuale a acuităţi variate ale componentelor vizuale, auditive, tactile, kinetice şi ale trăsăturilor care derivă din acestea,  tipul  individual de gândire  - sintetic, analitic, impulsiv, reflexiv, lateralizare cerebrală dreapta, stânga.
     Stilurile de învățare reprezintă  predispoziția fiecaruia dintre noi pentru a folosi anumite tehnici și strategii de învatare. Cunoasterea stilul propriu de învatare  te ajută să te adaptezi mult mai sarcinilor profesionale și să-ți ridici nivelul performantelor tale.
Cele patru stiluri de învatare sunt  auditiv, vizual, parctic și kinestezic. Stil de învăţare predominant auditiv  presupune vorbirea în general mult cu tine însuți sau cu altcineva auzirea informației  satisfăcând nevoia de planificare şi evaluare  a ceea ce este de învațat. Acest este un stil de învățare benefic pentru mine atunci când nu mai am enegie sau timp pentru a citi sublinia, scrie sau realiza o schemă a  conținutul informațional – toate poeziile pentru bacalaureat le-am învățat prin înregistrate pe o casetă audio și ascultarea lor în momente de relaxare.  Stilul de învăţare vizual  predominant  reprezintă un stil organizat și eficient  de învățare  pentru mine. Pe baza limbajului scris, cum ar fi sarcina de citire şi  îmbinată cu  stilul de tactil de scriere , realizare a schemelor reușesc să  îmi amintesc ceea ce am scris, chiar dacă nu mai citesc materialul decât o singură dată. Îmi  place să notez instrucţiunile şi sunt atentă la orice conținut informațional chiar redat prin prelgeri, dacă le urmăresc vizual.  Stil de învăţare predominant kinestezic  il aveam în adolescență dar am renunțat la el pentru că îmi consuma mult energia  prin mişcările în jurul biroului lucru pe care nu-l mai puteam face la biblioteca universitară, am lucrat la organizarea stilului de învățare vizual, auditiv, tactil prin raportare hilostică a conținutului informațional.
Utilizarea planificarea activităţii învățare prin hărţile conceptualemă mă ajută la  conceptualizarea scopurilor şi a obiectivelor de îndeplinit, a nevoilor materiale , a resurselor şi capacităţilor necesare şi alte variabile implicate în buna  desfăşurare a activităţii de învățare. Prin evaluarea activității de învățare hărţile conceptuale  îmi facilitează conceptualizarea  programelor de ameliorare, recuperare sau de accelerare a unei învățării vizibile.
Programările secvențiale a momentelor de studiul  pe un spațiul ofertant echilibrat în ritmul individual de învățare îmi generează  o  mai bună fixare a cunoștințelor pe termen lung. Astfel pot internalizat învățarea.  Internalizarea învățării devine  motivantă atât ca  expunere și ca interacțiune - evidentiază G.A. Nuthallprin descriere explicită a conceptului, informații implicite, informații de bază suplimentare, informații de context pregătitoare,  referință neinformativă la concepte, activități și resurse vizuale prin acordarea timpului necesar  pentru a opera la nivelul la nivelul gândirii și a obține proges în ritmul meu de învățare. Pentru a interacționa cu informațiile – trebuie cel puțin de trei ori utilizate în diverse moduri - pentru a procesa noi concepte.
Ciclul extins de învăţare vizibilă este împărţit în şapte tipuri de acţiuni distincte de învăţare, prezentate  într-o ordine foarte simplificată: interogarea practicilor predominante în învățare,  analiza practicilor de învățare predominante, proiectare unei noi soluţii de învățare, studierea noului model învățare, introducerea noului model, evaluarea procesului de ănvățare, stabilizarea şi expansiunea noii practici (Engeström 2004,)
Punerea în experiente noi,  diferite,  stimulative de învățare activează neruoplaticitatea așa cum afirmă și  Louis Cozolino (2017)  – “reprezintă capacitatea sistemului nervos de a se schimba ca răspuns în fața experieței. Creierul a fost modelate evoluție pentru a se adapta și readapta la o lume în continua schimbare …creierul există pentru a învăța, a memora și a aplica cee ce a învăța. Învățarea depinde de modificările din arhitectura creirului și printr-un proces numit plasticitate neuronală. Plasticitatea neuronală reflectă capacitatea neuronilor de a-si modifica structura cât și relațiile unii cu celalti, cu scopul învățării pe baza a noi experiențe”
G.A. Nuthall, în 2007 a structurat lumi  „trei lumi în sala de clasă: lumea publică, pe care profesorii o văd şi o conduc; lumea semi-privată a relaţiilor dinamice între colegi şi lumea privată a propriului mod de gândire al elevului. Aproape 70% din ce se întâmplă între elevi nu este văzut sau cunoscut de profesor”
Învațăm lucruri diferite chiar din aceleași activități experiențe didactice, deoarece cunoștințele anterioare, experiențele, interesele și motivația afectează învățarea. Noile concepte nu sunt create sau transferate în memorie pe termen lung până când nu s-au acumulat suficiente informații pentru a justifica înțelegerea. Învățarea este cât se poate de e individuală și variată. Aproximativ o treime din învățarea individuală  în cazul meu vizuală, tactilă auditivă și kinestezică ca model comprehensiv al stilurilor de învăţare este unică de aceea motivația pozitivă prin încurajări, respect, empatie, căldură respectarea diferențelor de cultură este foarte importantă pentru a atinge criteriile proprii de succes în formare. Pentru o învățare vizibila este necesar să existe un entuziastm al profesrului în predare care să provoace motivția elevului spre învățare prin stimularea gândirii critice.

Bibliografie

1. DUNN, R.,  &  GRIGGS,  S.  A.  (1995).  Learning styles: Quiet revolution in American secondary schools.  Westport, CT:  Praeger.
2.    DUNN,  R.,  GRIGGS,  S.  A.,  OLSON,  J., GORMAN, B.,   & BEASLEY,M.   (1995).  A meta-analytical validation of the Dunn and Dunn learning styles model.  Journal of Educational Research,  88 (6) ,  353-361.
3. Engeström, Y.-  Expansive learning and joint development at work, Vastapaino, Tampere 2004, p.60-61
4. G.A. Nuthall ( 2007) The hidden lives of learners - Wellington,New Zeealand Council for Educationa Resarch p 29
5. J. Hattie –( 2012)- Învățarea vizibilă, Editura Trei, București,
6. Louis Cozolino - Predarea bazată pe atașament, Editura Trei, București, 2017, p.23