În perioada 9-11 iulie 2026 am avut onoarea să fiu invitată la Science Projects Workshop in the Future Classroom Lab by European Schoolnet 2026 în Bruxelles, Belgia. Invitația a fost transmisă către 33 de ambasadori Scientix din țări precum: Grecia, Belgia, Spania, Italia, Suedia, Croația, Muntenegru, Turcia, Polonia, România, Nordul Macedoniei, Portugalia, Serbia, Lituania și Ungaria. Delegația din România a fost formată din 3 cadre didactice: Andreea Goldschmidt, Adriana Vasilica Ianchiș și Maria Andrada Muntean.
Pe parcursul perioadei petrecute la Future Classroom Lab, am participat la următoarele sesiuni:
1. Decernarea premiilor Scientix
2. Niciodată prea devreme pentru STEM
3. STEM pentru un viitor sustenabil
4. Imersie în proiectul OUTSTE(A)M și resursele Scientix
5. EdTech adaptat vârstelor
6. Promovarea cetățeniei active prin știința participativă (Citizen Science)
7. Spunem povești cu date și informații
8. Educație STEM incluzivă
9. Activități pe echipe
10. Prezentarea proiectelor
11. Suntem gata de obținerea etichetei Școală STEM
În cadrul activităților pe grupe, alături de colegii din Grecia și Belgia, am format echipa Dream team și împreună am realizat un proiect pentru sesiunea Cetățenie Activă, care poate fi accesat la următorul link: https://padlet.com/eunacademy/2026spw-b-toolbox-padlet-3drlxwngt2nncwza/wish/j40PQD6RdbzYWvXB
Puncte cheie ale evenimentului:
Competențele secolului XXI: Integrarea educației STEM/STEAM de la vârste timpurii (preșcolar), învățarea bazată pe date, inițiativele de tip Citizen Science și incluziunea în educația științifică.
Proiectul OUTSTE(A)M: Prezentarea resurselor educaționale și a exemplelor de bune practici elaborate în cadrul proiectului.
Parteneriat internațional: Schimb de experiență și dezvoltare profesională prin abordări interdisciplinare și cooperare transfrontalieră.
Participarea delegației române la Science Projects Workshop B 2026 subliniază angajamentul cadrelor didactice din țară față de inovația în educație. Prin contribuția profesorilor, învățământul românesc își reconfirmă alinierea la standardele europene în domeniile științei, tehnologiei și creativității.
]]>
Publicat în 22. 07. 2026 de Andreea Goldschmidt
| Etichetat cu: ste(a)m, scientix, colaborare, bruxelles, europa
Categorie: inovaţii didactice
În perioada 9-11 iulie 2026 am avut onoarea să fiu invitată la Science Projects Workshop in the Future Classroom Lab by European Schoolnet 2026 în Bruxelles, Belgia. Invitația a fost transmisă către 33 de ambasadori Scientix din țări precum: Grecia, Belgia, Spania, Italia, Suedia, Croația, Muntenegru, Turcia, Polonia, România, Nordul Macedoniei, Portugalia, Serbia, Lituania și Ungaria. Delegația din România a fost formată din 3 cadre didactice: Andreea Goldschmidt, Adriana Vasilica Ianchiș și Maria Andrada Muntean.
Pe parcursul perioadei petrecute la Future Classroom Lab, am participat la următoarele sesiuni:
1. Decernarea premiilor Scientix
2. Niciodată prea devreme pentru STEM
3. STEM pentru un viitor sustenabil
4. Imersie în proiectul OUTSTE(A)M și resursele Scientix
5. EdTech adaptat vârstelor
6. Promovarea cetățeniei active prin știința participativă (Citizen Science)
7. Spunem povești cu date și informații
8. Educație STEM incluzivă
9. Activități pe echipe
10. Prezentarea proiectelor
11. Suntem gata de obținerea etichetei Școală STEM
În cadrul activităților pe grupe, alături de colegii din Grecia și Belgia, am format echipa Dream team și împreună am realizat un proiect pentru sesiunea Cetățenie Activă, care poate fi accesat la următorul link: https://padlet.com/eunacademy/2026spw-b-toolbox-padlet-3drlxwngt2nncwza/wish/j40PQD6RdbzYWvXB
Puncte cheie ale evenimentului:
Competențele secolului XXI: Integrarea educației STEM/STEAM de la vârste timpurii (preșcolar), învățarea bazată pe date, inițiativele de tip Citizen Science și incluziunea în educația științifică.
Proiectul OUTSTE(A)M: Prezentarea resurselor educaționale și a exemplelor de bune practici elaborate în cadrul proiectului.
Parteneriat internațional: Schimb de experiență și dezvoltare profesională prin abordări interdisciplinare și cooperare transfrontalieră.
Participarea delegației române la Science Projects Workshop B 2026 subliniază angajamentul cadrelor didactice din țară față de inovația în educație. Prin contribuția profesorilor, învățământul românesc își reconfirmă alinierea la standardele europene în domeniile științei, tehnologiei și creativității.
]]>
În perioada 9-11 iulie 2026 am avut onoarea să fiu invitată la Science Projects Workshop in the Future Classroom Lab by European Schoolnet 2026 în Bruxelles, Belgia. Invitația a fost transmisă către 33 de ambasadori Scientix din țări precum: Grecia, Belgia, Spania, Italia, Suedia, Croația, Muntenegru, Turcia, Polonia, România, Nordul Macedoniei, Portugalia, Serbia, Lituania și Ungaria. Delegația din România a fost formată din 3 cadre didactice: Andreea Goldschmidt, Adriana Vasilica Ianchiș și Maria Andrada Muntean.
Pe parcursul perioadei petrecute la Future Classroom Lab, am participat la următoarele sesiuni:
1. Decernarea premiilor Scientix
2. Niciodată prea devreme pentru STEM
3. STEM pentru un viitor sustenabil
4. Imersie în proiectul OUTSTE(A)M și resursele Scientix
5. EdTech adaptat vârstelor
6. Promovarea cetățeniei active prin știința participativă (Citizen Science)
7. Spunem povești cu date și informații
8. Educație STEM incluzivă
9. Activități pe echipe
10. Prezentarea proiectelor
11. Suntem gata de obținerea etichetei Școală STEM
În cadrul activităților pe grupe, alături de colegii din Grecia și Belgia, am format echipa Dream team și împreună am realizat un proiect pentru sesiunea Cetățenie Activă, care poate fi accesat la următorul link: https://padlet.com/eunacademy/2026spw-b-toolbox-padlet-3drlxwngt2nncwza/wish/j40PQD6RdbzYWvXB
Puncte cheie ale evenimentului:
Competențele secolului XXI: Integrarea educației STEM/STEAM de la vârste timpurii (preșcolar), învățarea bazată pe date, inițiativele de tip Citizen Science și incluziunea în educația științifică.
Proiectul OUTSTE(A)M: Prezentarea resurselor educaționale și a exemplelor de bune practici elaborate în cadrul proiectului.
Parteneriat internațional: Schimb de experiență și dezvoltare profesională prin abordări interdisciplinare și cooperare transfrontalieră.
Participarea delegației române la Science Projects Workshop B 2026 subliniază angajamentul cadrelor didactice din țară față de inovația în educație. Prin contribuția profesorilor, învățământul românesc își reconfirmă alinierea la standardele europene în domeniile științei, tehnologiei și creativității.
]]>
Publicat în 22. 07. 2026 de Andreea Goldschmidt
| Etichetat cu: ste(a)m, scientix, colaborare, bruxelles, europa
Categorie: inovaţii didactice
În perioada 9-11 iulie 2026 am avut onoarea să fiu invitată la Science Projects Workshop in the Future Classroom Lab by European Schoolnet 2026 în Bruxelles, Belgia. Invitația a fost transmisă către 33 de ambasadori Scientix din țări precum: Grecia, Belgia, Spania, Italia, Suedia, Croația, Muntenegru, Turcia, Polonia, România, Nordul Macedoniei, Portugalia, Serbia, Lituania și Ungaria. Delegația din România a fost formată din 3 cadre didactice: Andreea Goldschmidt, Adriana Vasilica Ianchiș și Maria Andrada Muntean.
Pe parcursul perioadei petrecute la Future Classroom Lab, am participat la următoarele sesiuni:
1. Decernarea premiilor Scientix
2. Niciodată prea devreme pentru STEM
3. STEM pentru un viitor sustenabil
4. Imersie în proiectul OUTSTE(A)M și resursele Scientix
5. EdTech adaptat vârstelor
6. Promovarea cetățeniei active prin știința participativă (Citizen Science)
7. Spunem povești cu date și informații
8. Educație STEM incluzivă
9. Activități pe echipe
10. Prezentarea proiectelor
11. Suntem gata de obținerea etichetei Școală STEM
În cadrul activităților pe grupe, alături de colegii din Grecia și Belgia, am format echipa Dream team și împreună am realizat un proiect pentru sesiunea Cetățenie Activă, care poate fi accesat la următorul link: https://padlet.com/eunacademy/2026spw-b-toolbox-padlet-3drlxwngt2nncwza/wish/j40PQD6RdbzYWvXB
Puncte cheie ale evenimentului:
Competențele secolului XXI: Integrarea educației STEM/STEAM de la vârste timpurii (preșcolar), învățarea bazată pe date, inițiativele de tip Citizen Science și incluziunea în educația științifică.
Proiectul OUTSTE(A)M: Prezentarea resurselor educaționale și a exemplelor de bune practici elaborate în cadrul proiectului.
Parteneriat internațional: Schimb de experiență și dezvoltare profesională prin abordări interdisciplinare și cooperare transfrontalieră.
Participarea delegației române la Science Projects Workshop B 2026 subliniază angajamentul cadrelor didactice din țară față de inovația în educație. Prin contribuția profesorilor, învățământul românesc își reconfirmă alinierea la standardele europene în domeniile științei, tehnologiei și creativității.
]]>
Împreună cu colegele mele de la aceeași instituție școlară: Mihaela Horga, Alina Rus și Carmen Onofrei, am participat la cursul : „ Digital Game Based Learning and Gamification”.
Acolo am întâlnit cadre didactice din Italia, Polonia și din Insula Sf. Martin- Franța. Fiecare zi începea cu Ice breacking game ( un exemplu- https://youtu.be/WCq-x4utPsU).
La acest curs deși am învățat multe,ne-am simțit bine; a fost interesant, captivant.
Am aplicat atât gamification, cât și am învățat prin jocuri, alături de coechipieri simpatici, fiind împărțiți pe grupuri sau perechi.
Atât gamificarea, cât și învățarea bazată pe jocuri au intrat în cultura populară. Asta înseamnă că au existat dezbateri și neînțelegeri despre ceea ce sunt; pentru ce sunt folosite; și ceea ce îi diferențiază.
Unii oameni doresc să folosească învățarea bazată pe jocuri atunci când se referă la gamification. Alții doresc să folosească gamification atunci când ar trebui să folosească învățarea bazată pe jocuri.
Definiții și diferențe
Învățarea bazată pe jocuri și gamification sună la fel, dar sunt într-adevăr două abordări diferite. Principala diferență dintre ambele este aplicarea și integrarea lor .
Învățarea bazată pe jocuri este o metodă educațională sau de instruire care utilizează jocuri pentru a preda o anumită abilitate sau pentru a atinge un rezultat al învățării. Învățarea bazată pe jocuri preia conținutul materialului de învățare și îl face distractiv. . Învățarea bazată pe jocuri integrează pe deplin jocurile în conținutul educațional. Puteți spune că întregul curs sau clasă a fost transformat într-un joc.
Gamificarea este o aplicare a elementelor asemănătoare jocului într-un context non-joc. Acest lucru se face pentru a promova un anumit comportament dorit pentru a conduce acele rezultate ale învățării. Puteți vedea acest lucru clar în cele mai publice forme de gamification: punctaje, insigne și clasamente. Gamification, pe de altă parte, folosește doar elemente de la jocuri la recompense de stimulare sau pentru a face progrese.
Principala idee a gamificării este de a lua elementele jocului, precum: provocarea, șansa, comprtiția, cooperarea dintre membrii grupului, feedback-ul, premiul, câștigul sau progresul către nivelul următor și să le folosești în procesul de predare.
Mai multe despre gamification
Deci, există un alt mod și mai ușor de a te gândi la gamification. Este de a vedea toate aplicațiile sale ca un sistem de mecanică de încurajare. Gamification îi face pe studenții să vrea să facă ceva pentru ca tu să promovezi acel comportament dorit.
Cursurile care includ gamification folosesc unele dintre cele mai populare metode de implementare a insignelor, punctelor de experiență, nivelurilor și a clasamentelor pentru a stimula studenții să completeze lecturile și să devină recunoscuți pentru eforturile lor.
Gamificarea poate fi observată și în entitățile comerciale cu software de implicare care se străduiește să motiveze angajații. Acestea includ, de asemenea, aplicații în unele domenii foarte necesare, cum ar fi on-boarding, încercând eliminarea erorilor și colaborarea coechipierilor.
Popularitatea gamification-ului i-a câștigat, din păcate, și un renume prost. Asta pentru că implementarea sa pe scară largă i-a motivat pe alții să încerce să o folosească rapid. Acest lucru duce la execuții slabe pentru cei care doresc să urce pe trend. Aceste implementări slabe îl fac, la rândul lor, ținta criticii în masă.
Dar gamification are aspectele sale pozitive. Este rapid de implementat, deoarece doar mărește conținutul pe care îl aveți deja. Este incredibil de ușor să adăugați mecanisme gamificate în sistemul dvs. existent.
Diferența esențială dintre învățarea bazată pe jocuri și gamification se află în experiență. În gamification, elementele pot fi stratificate într-un mediu tradițional de clasă, prin acele ierarhizări pe baza punctajelor sau a insignelor digitale primite la cursurile susținute on line, implicând astfel activitate în design.
Exemplu: Leaderboard: Blooket
Învățare bazată pe jocuri
Deci, cum se compară învățarea bazată pe jocuri cu gamification? Învățarea bazată pe jocuri este un tip de învățare activă care se realizează într-un cadru de joc. Învățarea bazată pe jocuri include obiective de învățare și rezultate măsurabile.
Învățarea bazată pe jocuri nu este nici măcar nou..
Mai simplu spus, nucleul învățării bazate pe jocuri este învățarea prin jocuri.
În comparație cu gamification, învățarea bazată pe jocuri folosește jocurile în sine pentru a îmbunătăți experiența de învățare. Un bun exemplu în acest sens este jocul de tranzacționare Monopoly sau Cosmopolis. Aceste jocuri servesc ca una dintre acele implementări ale teoriei la practică. Prin acel joc se învăță despre cerere și ofertă și despre o serie de alte rezultate ale învățării .
Utilizarea jocurilor este, de asemenea, legată de simulări și jocuri serioase. Se folosesc conceptele și structurile de bază ale jocurilor pentru a-i ajuta pe elevi să-și atingă rezultatele învățării.
În învățarea bazată pe jocuri, elevii sunt introduși în noi concepte și abilități în care le pot exersa și implementa într-un cadru fără riscuri. Acest lucru este avantajos deoarece reținerea și aplicarea lor de material este direct legată de dezvoltarea lor de înțelegere prin joc.
Cu toate aspectele sale pozitive, învățarea bazată pe jocuri are dezavantajele sale. Este necesar ca instructorii, profesorii și formatorii să creeze noi copii, module și conținut. Acest lucru poate fi intens, consumator și obositor. Acest lucru face ca învățarea bazată pe jocuri să fie o barieră semnificativă pentru mulți.
Profitul pentru această investiție poate fi substanțial. Deși folosesc învățarea bazată pe jocuri, elevii trebuie să-și creeze propriile cunoștințe și înțelegere prin experiență. Rezultatele posibile ale învățării pentru elevi sunt nesfârșite atunci când sunt folosite jocuri.
Exemple: Genially, Class Dojo, Quizlet, Plickers, Escape Room
https://quizlet.com/es/815277553/matematica-flash-cards/?i=4idyqj&x=1jqt
https://dashboard.blooket.com/set/64bcfd2c226f4bf8152463f0
https://quizlet.com/Alina_Rus4/folders/alina-rus?x=1xqU&i=4idyou
https://dashboard.blooket.com/set/647dc71221f52330f2ba93b6
https://dashboard.blooket.com/set/647dc2ca5aa5af12ca004657
Bibliografie:
„(Digital) Game Based Learning and Gamification”
( curs Barcelona, 4-8 iulie 2022)
- Formator Dumlu Ayca
]]>
Publicat în 24. 07. 2023 de Luciana-Ancuța Mateiuc
Împreună cu colegele mele de la aceeași instituție școlară: Mihaela Horga, Alina Rus și Carmen Onofrei, am participat la cursul : „ Digital Game Based Learning and Gamification”.
Acolo am întâlnit cadre didactice din Italia, Polonia și din Insula Sf. Martin- Franța. Fiecare zi începea cu Ice breacking game ( un exemplu- https://youtu.be/WCq-x4utPsU).
La acest curs deși am învățat multe,ne-am simțit bine; a fost interesant, captivant.
Am aplicat atât gamification, cât și am învățat prin jocuri, alături de coechipieri simpatici, fiind împărțiți pe grupuri sau perechi.
Atât gamificarea, cât și învățarea bazată pe jocuri au intrat în cultura populară. Asta înseamnă că au existat dezbateri și neînțelegeri despre ceea ce sunt; pentru ce sunt folosite; și ceea ce îi diferențiază.
Unii oameni doresc să folosească învățarea bazată pe jocuri atunci când se referă la gamification. Alții doresc să folosească gamification atunci când ar trebui să folosească învățarea bazată pe jocuri.
Definiții și diferențe
Învățarea bazată pe jocuri și gamification sună la fel, dar sunt într-adevăr două abordări diferite. Principala diferență dintre ambele este aplicarea și integrarea lor .
Învățarea bazată pe jocuri este o metodă educațională sau de instruire care utilizează jocuri pentru a preda o anumită abilitate sau pentru a atinge un rezultat al învățării. Învățarea bazată pe jocuri preia conținutul materialului de învățare și îl face distractiv. . Învățarea bazată pe jocuri integrează pe deplin jocurile în conținutul educațional. Puteți spune că întregul curs sau clasă a fost transformat într-un joc.
Gamificarea este o aplicare a elementelor asemănătoare jocului într-un context non-joc. Acest lucru se face pentru a promova un anumit comportament dorit pentru a conduce acele rezultate ale învățării. Puteți vedea acest lucru clar în cele mai publice forme de gamification: punctaje, insigne și clasamente. Gamification, pe de altă parte, folosește doar elemente de la jocuri la recompense de stimulare sau pentru a face progrese.
Principala idee a gamificării este de a lua elementele jocului, precum: provocarea, șansa, comprtiția, cooperarea dintre membrii grupului, feedback-ul, premiul, câștigul sau progresul către nivelul următor și să le folosești în procesul de predare.
Mai multe despre gamification
Deci, există un alt mod și mai ușor de a te gândi la gamification. Este de a vedea toate aplicațiile sale ca un sistem de mecanică de încurajare. Gamification îi face pe studenții să vrea să facă ceva pentru ca tu să promovezi acel comportament dorit.
Cursurile care includ gamification folosesc unele dintre cele mai populare metode de implementare a insignelor, punctelor de experiență, nivelurilor și a clasamentelor pentru a stimula studenții să completeze lecturile și să devină recunoscuți pentru eforturile lor.
Gamificarea poate fi observată și în entitățile comerciale cu software de implicare care se străduiește să motiveze angajații. Acestea includ, de asemenea, aplicații în unele domenii foarte necesare, cum ar fi on-boarding, încercând eliminarea erorilor și colaborarea coechipierilor.
Popularitatea gamification-ului i-a câștigat, din păcate, și un renume prost. Asta pentru că implementarea sa pe scară largă i-a motivat pe alții să încerce să o folosească rapid. Acest lucru duce la execuții slabe pentru cei care doresc să urce pe trend. Aceste implementări slabe îl fac, la rândul lor, ținta criticii în masă.
Dar gamification are aspectele sale pozitive. Este rapid de implementat, deoarece doar mărește conținutul pe care îl aveți deja. Este incredibil de ușor să adăugați mecanisme gamificate în sistemul dvs. existent.
Diferența esențială dintre învățarea bazată pe jocuri și gamification se află în experiență. În gamification, elementele pot fi stratificate într-un mediu tradițional de clasă, prin acele ierarhizări pe baza punctajelor sau a insignelor digitale primite la cursurile susținute on line, implicând astfel activitate în design.
Exemplu: Leaderboard: Blooket
Învățare bazată pe jocuri
Deci, cum se compară învățarea bazată pe jocuri cu gamification? Învățarea bazată pe jocuri este un tip de învățare activă care se realizează într-un cadru de joc. Învățarea bazată pe jocuri include obiective de învățare și rezultate măsurabile.
Învățarea bazată pe jocuri nu este nici măcar nou..
Mai simplu spus, nucleul învățării bazate pe jocuri este învățarea prin jocuri.
În comparație cu gamification, învățarea bazată pe jocuri folosește jocurile în sine pentru a îmbunătăți experiența de învățare. Un bun exemplu în acest sens este jocul de tranzacționare Monopoly sau Cosmopolis. Aceste jocuri servesc ca una dintre acele implementări ale teoriei la practică. Prin acel joc se învăță despre cerere și ofertă și despre o serie de alte rezultate ale învățării .
Utilizarea jocurilor este, de asemenea, legată de simulări și jocuri serioase. Se folosesc conceptele și structurile de bază ale jocurilor pentru a-i ajuta pe elevi să-și atingă rezultatele învățării.
În învățarea bazată pe jocuri, elevii sunt introduși în noi concepte și abilități în care le pot exersa și implementa într-un cadru fără riscuri. Acest lucru este avantajos deoarece reținerea și aplicarea lor de material este direct legată de dezvoltarea lor de înțelegere prin joc.
Cu toate aspectele sale pozitive, învățarea bazată pe jocuri are dezavantajele sale. Este necesar ca instructorii, profesorii și formatorii să creeze noi copii, module și conținut. Acest lucru poate fi intens, consumator și obositor. Acest lucru face ca învățarea bazată pe jocuri să fie o barieră semnificativă pentru mulți.
Profitul pentru această investiție poate fi substanțial. Deși folosesc învățarea bazată pe jocuri, elevii trebuie să-și creeze propriile cunoștințe și înțelegere prin experiență. Rezultatele posibile ale învățării pentru elevi sunt nesfârșite atunci când sunt folosite jocuri.
Exemple: Genially, Class Dojo, Quizlet, Plickers, Escape Room
https://quizlet.com/es/815277553/matematica-flash-cards/?i=4idyqj&x=1jqt
https://dashboard.blooket.com/set/64bcfd2c226f4bf8152463f0
https://quizlet.com/Alina_Rus4/folders/alina-rus?x=1xqU&i=4idyou
https://dashboard.blooket.com/set/647dc71221f52330f2ba93b6
https://dashboard.blooket.com/set/647dc2ca5aa5af12ca004657
Bibliografie:
„(Digital) Game Based Learning and Gamification”
( curs Barcelona, 4-8 iulie 2022)
- Formator Dumlu Ayca
]]>
Împreună cu colegele mele de la aceeași instituție școlară: Mihaela Horga, Alina Rus și Carmen Onofrei, am participat la cursul : „ Digital Game Based Learning and Gamification”.
Acolo am întâlnit cadre didactice din Italia, Polonia și din Insula Sf. Martin- Franța. Fiecare zi începea cu Ice breacking game ( un exemplu- https://youtu.be/WCq-x4utPsU).
La acest curs deși am învățat multe,ne-am simțit bine; a fost interesant, captivant.
Am aplicat atât gamification, cât și am învățat prin jocuri, alături de coechipieri simpatici, fiind împărțiți pe grupuri sau perechi.
Atât gamificarea, cât și învățarea bazată pe jocuri au intrat în cultura populară. Asta înseamnă că au existat dezbateri și neînțelegeri despre ceea ce sunt; pentru ce sunt folosite; și ceea ce îi diferențiază.
Unii oameni doresc să folosească învățarea bazată pe jocuri atunci când se referă la gamification. Alții doresc să folosească gamification atunci când ar trebui să folosească învățarea bazată pe jocuri.
Definiții și diferențe
Învățarea bazată pe jocuri și gamification sună la fel, dar sunt într-adevăr două abordări diferite. Principala diferență dintre ambele este aplicarea și integrarea lor .
Învățarea bazată pe jocuri este o metodă educațională sau de instruire care utilizează jocuri pentru a preda o anumită abilitate sau pentru a atinge un rezultat al învățării. Învățarea bazată pe jocuri preia conținutul materialului de învățare și îl face distractiv. . Învățarea bazată pe jocuri integrează pe deplin jocurile în conținutul educațional. Puteți spune că întregul curs sau clasă a fost transformat într-un joc.
Gamificarea este o aplicare a elementelor asemănătoare jocului într-un context non-joc. Acest lucru se face pentru a promova un anumit comportament dorit pentru a conduce acele rezultate ale învățării. Puteți vedea acest lucru clar în cele mai publice forme de gamification: punctaje, insigne și clasamente. Gamification, pe de altă parte, folosește doar elemente de la jocuri la recompense de stimulare sau pentru a face progrese.
Principala idee a gamificării este de a lua elementele jocului, precum: provocarea, șansa, comprtiția, cooperarea dintre membrii grupului, feedback-ul, premiul, câștigul sau progresul către nivelul următor și să le folosești în procesul de predare.
Mai multe despre gamification
Deci, există un alt mod și mai ușor de a te gândi la gamification. Este de a vedea toate aplicațiile sale ca un sistem de mecanică de încurajare. Gamification îi face pe studenții să vrea să facă ceva pentru ca tu să promovezi acel comportament dorit.
Cursurile care includ gamification folosesc unele dintre cele mai populare metode de implementare a insignelor, punctelor de experiență, nivelurilor și a clasamentelor pentru a stimula studenții să completeze lecturile și să devină recunoscuți pentru eforturile lor.
Gamificarea poate fi observată și în entitățile comerciale cu software de implicare care se străduiește să motiveze angajații. Acestea includ, de asemenea, aplicații în unele domenii foarte necesare, cum ar fi on-boarding, încercând eliminarea erorilor și colaborarea coechipierilor.
Popularitatea gamification-ului i-a câștigat, din păcate, și un renume prost. Asta pentru că implementarea sa pe scară largă i-a motivat pe alții să încerce să o folosească rapid. Acest lucru duce la execuții slabe pentru cei care doresc să urce pe trend. Aceste implementări slabe îl fac, la rândul lor, ținta criticii în masă.
Dar gamification are aspectele sale pozitive. Este rapid de implementat, deoarece doar mărește conținutul pe care îl aveți deja. Este incredibil de ușor să adăugați mecanisme gamificate în sistemul dvs. existent.
Diferența esențială dintre învățarea bazată pe jocuri și gamification se află în experiență. În gamification, elementele pot fi stratificate într-un mediu tradițional de clasă, prin acele ierarhizări pe baza punctajelor sau a insignelor digitale primite la cursurile susținute on line, implicând astfel activitate în design.
Exemplu: Leaderboard: Blooket
Învățare bazată pe jocuri
Deci, cum se compară învățarea bazată pe jocuri cu gamification? Învățarea bazată pe jocuri este un tip de învățare activă care se realizează într-un cadru de joc. Învățarea bazată pe jocuri include obiective de învățare și rezultate măsurabile.
Învățarea bazată pe jocuri nu este nici măcar nou..
Mai simplu spus, nucleul învățării bazate pe jocuri este învățarea prin jocuri.
În comparație cu gamification, învățarea bazată pe jocuri folosește jocurile în sine pentru a îmbunătăți experiența de învățare. Un bun exemplu în acest sens este jocul de tranzacționare Monopoly sau Cosmopolis. Aceste jocuri servesc ca una dintre acele implementări ale teoriei la practică. Prin acel joc se învăță despre cerere și ofertă și despre o serie de alte rezultate ale învățării .
Utilizarea jocurilor este, de asemenea, legată de simulări și jocuri serioase. Se folosesc conceptele și structurile de bază ale jocurilor pentru a-i ajuta pe elevi să-și atingă rezultatele învățării.
În învățarea bazată pe jocuri, elevii sunt introduși în noi concepte și abilități în care le pot exersa și implementa într-un cadru fără riscuri. Acest lucru este avantajos deoarece reținerea și aplicarea lor de material este direct legată de dezvoltarea lor de înțelegere prin joc.
Cu toate aspectele sale pozitive, învățarea bazată pe jocuri are dezavantajele sale. Este necesar ca instructorii, profesorii și formatorii să creeze noi copii, module și conținut. Acest lucru poate fi intens, consumator și obositor. Acest lucru face ca învățarea bazată pe jocuri să fie o barieră semnificativă pentru mulți.
Profitul pentru această investiție poate fi substanțial. Deși folosesc învățarea bazată pe jocuri, elevii trebuie să-și creeze propriile cunoștințe și înțelegere prin experiență. Rezultatele posibile ale învățării pentru elevi sunt nesfârșite atunci când sunt folosite jocuri.
Exemple: Genially, Class Dojo, Quizlet, Plickers, Escape Room
https://quizlet.com/es/815277553/matematica-flash-cards/?i=4idyqj&x=1jqt
https://dashboard.blooket.com/set/64bcfd2c226f4bf8152463f0
https://quizlet.com/Alina_Rus4/folders/alina-rus?x=1xqU&i=4idyou
https://dashboard.blooket.com/set/647dc71221f52330f2ba93b6
https://dashboard.blooket.com/set/647dc2ca5aa5af12ca004657
Bibliografie:
„(Digital) Game Based Learning and Gamification”
( curs Barcelona, 4-8 iulie 2022)
- Formator Dumlu Ayca
]]>
Publicat în 24. 07. 2023 de Luciana-Ancuța Mateiuc
Împreună cu colegele mele de la aceeași instituție școlară: Mihaela Horga, Alina Rus și Carmen Onofrei, am participat la cursul : „ Digital Game Based Learning and Gamification”.
Acolo am întâlnit cadre didactice din Italia, Polonia și din Insula Sf. Martin- Franța. Fiecare zi începea cu Ice breacking game ( un exemplu- https://youtu.be/WCq-x4utPsU).
La acest curs deși am învățat multe,ne-am simțit bine; a fost interesant, captivant.
Am aplicat atât gamification, cât și am învățat prin jocuri, alături de coechipieri simpatici, fiind împărțiți pe grupuri sau perechi.
Atât gamificarea, cât și învățarea bazată pe jocuri au intrat în cultura populară. Asta înseamnă că au existat dezbateri și neînțelegeri despre ceea ce sunt; pentru ce sunt folosite; și ceea ce îi diferențiază.
Unii oameni doresc să folosească învățarea bazată pe jocuri atunci când se referă la gamification. Alții doresc să folosească gamification atunci când ar trebui să folosească învățarea bazată pe jocuri.
Definiții și diferențe
Învățarea bazată pe jocuri și gamification sună la fel, dar sunt într-adevăr două abordări diferite. Principala diferență dintre ambele este aplicarea și integrarea lor .
Învățarea bazată pe jocuri este o metodă educațională sau de instruire care utilizează jocuri pentru a preda o anumită abilitate sau pentru a atinge un rezultat al învățării. Învățarea bazată pe jocuri preia conținutul materialului de învățare și îl face distractiv. . Învățarea bazată pe jocuri integrează pe deplin jocurile în conținutul educațional. Puteți spune că întregul curs sau clasă a fost transformat într-un joc.
Gamificarea este o aplicare a elementelor asemănătoare jocului într-un context non-joc. Acest lucru se face pentru a promova un anumit comportament dorit pentru a conduce acele rezultate ale învățării. Puteți vedea acest lucru clar în cele mai publice forme de gamification: punctaje, insigne și clasamente. Gamification, pe de altă parte, folosește doar elemente de la jocuri la recompense de stimulare sau pentru a face progrese.
Principala idee a gamificării este de a lua elementele jocului, precum: provocarea, șansa, comprtiția, cooperarea dintre membrii grupului, feedback-ul, premiul, câștigul sau progresul către nivelul următor și să le folosești în procesul de predare.
Mai multe despre gamification
Deci, există un alt mod și mai ușor de a te gândi la gamification. Este de a vedea toate aplicațiile sale ca un sistem de mecanică de încurajare. Gamification îi face pe studenții să vrea să facă ceva pentru ca tu să promovezi acel comportament dorit.
Cursurile care includ gamification folosesc unele dintre cele mai populare metode de implementare a insignelor, punctelor de experiență, nivelurilor și a clasamentelor pentru a stimula studenții să completeze lecturile și să devină recunoscuți pentru eforturile lor.
Gamificarea poate fi observată și în entitățile comerciale cu software de implicare care se străduiește să motiveze angajații. Acestea includ, de asemenea, aplicații în unele domenii foarte necesare, cum ar fi on-boarding, încercând eliminarea erorilor și colaborarea coechipierilor.
Popularitatea gamification-ului i-a câștigat, din păcate, și un renume prost. Asta pentru că implementarea sa pe scară largă i-a motivat pe alții să încerce să o folosească rapid. Acest lucru duce la execuții slabe pentru cei care doresc să urce pe trend. Aceste implementări slabe îl fac, la rândul lor, ținta criticii în masă.
Dar gamification are aspectele sale pozitive. Este rapid de implementat, deoarece doar mărește conținutul pe care îl aveți deja. Este incredibil de ușor să adăugați mecanisme gamificate în sistemul dvs. existent.
Diferența esențială dintre învățarea bazată pe jocuri și gamification se află în experiență. În gamification, elementele pot fi stratificate într-un mediu tradițional de clasă, prin acele ierarhizări pe baza punctajelor sau a insignelor digitale primite la cursurile susținute on line, implicând astfel activitate în design.
Exemplu: Leaderboard: Blooket
Învățare bazată pe jocuri
Deci, cum se compară învățarea bazată pe jocuri cu gamification? Învățarea bazată pe jocuri este un tip de învățare activă care se realizează într-un cadru de joc. Învățarea bazată pe jocuri include obiective de învățare și rezultate măsurabile.
Învățarea bazată pe jocuri nu este nici măcar nou..
Mai simplu spus, nucleul învățării bazate pe jocuri este învățarea prin jocuri.
În comparație cu gamification, învățarea bazată pe jocuri folosește jocurile în sine pentru a îmbunătăți experiența de învățare. Un bun exemplu în acest sens este jocul de tranzacționare Monopoly sau Cosmopolis. Aceste jocuri servesc ca una dintre acele implementări ale teoriei la practică. Prin acel joc se învăță despre cerere și ofertă și despre o serie de alte rezultate ale învățării .
Utilizarea jocurilor este, de asemenea, legată de simulări și jocuri serioase. Se folosesc conceptele și structurile de bază ale jocurilor pentru a-i ajuta pe elevi să-și atingă rezultatele învățării.
În învățarea bazată pe jocuri, elevii sunt introduși în noi concepte și abilități în care le pot exersa și implementa într-un cadru fără riscuri. Acest lucru este avantajos deoarece reținerea și aplicarea lor de material este direct legată de dezvoltarea lor de înțelegere prin joc.
Cu toate aspectele sale pozitive, învățarea bazată pe jocuri are dezavantajele sale. Este necesar ca instructorii, profesorii și formatorii să creeze noi copii, module și conținut. Acest lucru poate fi intens, consumator și obositor. Acest lucru face ca învățarea bazată pe jocuri să fie o barieră semnificativă pentru mulți.
Profitul pentru această investiție poate fi substanțial. Deși folosesc învățarea bazată pe jocuri, elevii trebuie să-și creeze propriile cunoștințe și înțelegere prin experiență. Rezultatele posibile ale învățării pentru elevi sunt nesfârșite atunci când sunt folosite jocuri.
Exemple: Genially, Class Dojo, Quizlet, Plickers, Escape Room
https://quizlet.com/es/815277553/matematica-flash-cards/?i=4idyqj&x=1jqt
https://dashboard.blooket.com/set/64bcfd2c226f4bf8152463f0
https://quizlet.com/Alina_Rus4/folders/alina-rus?x=1xqU&i=4idyou
https://dashboard.blooket.com/set/647dc71221f52330f2ba93b6
https://dashboard.blooket.com/set/647dc2ca5aa5af12ca004657
Bibliografie:
„(Digital) Game Based Learning and Gamification”
( curs Barcelona, 4-8 iulie 2022)
- Formator Dumlu Ayca
]]>
În perioada 6-9 iulie 2023, am participat la Seminarul eTwinning “Summer Educator Retreat: Mental and emotional well-being” în Polonia. Seminarul s-a desfășurat în condiții excelente, fiind destinat echipelor de cadre didactice: începător + mentor eTwinning de la aceeași unitate de învățământ, care predau la nivel preșcolar și primar. În urma anunțării rezultatelor selecției, am ținut permanent legătura cu membrii NSO din România, dar și din Polonia. Am primit agenda seminarului, în primă fază pe cea cu titlu orientativ, iar până la momentul sosirii în Polonia pe cea finală. Ca activitate pregătitoare, am completat un formular de înregistrare la workshop-uri, transmis de organizatorii din Polonia, în care am menționat atât date personale, cât și informații profesionale, dar și detalii legate de organizare (ora sosirii în Polonia, data sosirii, ora plecării, data plecării, eventualele alergii și preferințe culinare și detalii despre viitorul proiect). Toate aceste informații au fost cerute pentru ca organizatorii să ne ofere o ședere și activități cât mai plăcute și potrivite pentru noi).
Colegii de la NSO România ne-au transmis contractul de finanțare, detalii privind documentele cerute la întoarcerea în țară, sfaturi legate de completarea cererii de finanțare. Am primit un avans în valoare de 250 de euro pentru achiziționarea transportului.
Așa cum am menționat, înainte de sosirea în Polonia, am primit agenda finală a evenimentului, detalii despre locul de întâlnire, numele grupului din care vom face parte (s-a lucrat pe grupe), link-ul către site-ul seminarului special creat pentru o mai bună desfășurare a activităților și detalii despre workshop-uri și despre modul în care va fi organizată activitatea. Am fost înștiințați că vom avea nevoie de laptop-uri, dar și despre faptul că unele activități vor fi organizate în aer liber, ceea ce presupune haine de tip sport. Toate aceste detalii au fost utile pentru buna desfășurare a activităților.
Programul a fost realizat astfel încât să îmbine activități de tip plenar cu cele interactive de tip workshop. Pauzele au fost echilibrate, alternând activitatea de lucru cu relaxarea. În fiecare zi de seminar au existat activități care au necesitat interacțiunea dintre participanți, ice-breakere pentru a face cunoștință, activități de învățare și activități de well-being și mindfulness.
La sosirea la seminar, ne-am înregistrat și am primit materiale promoționale și de suport din partea organizatorilor. Trainerii au fost prietenoși, deschiși, implicați și foarte bine pregătiți. Au petrecut tot timpul alături de noi, chiar și pauzele. S-a creat un sentiment de prietenie, de colaborare, care a dus la multe experiențe de învățare.
Înainte de participarea efectivă la seminar, am discutat cu partenera din școala mea, „învățăcelul” meu despre ce pași avem de urmat. În calitate de mentor, am preluat inițiativa în căutarea zborurilor, i-am prezentat modul de lucru al eTwinnerilor, am luat legătura cu ceilalți participanți din țară. Împreună cu colega din școala mea ne-am organizat pentru a călători împreună. Am studiat împreună programul, am citit toate email-urile, am completat toate documentele și informațiile cerute de NSO România și NSO Polonia. Am completat contractul, am achiziționat biletele de avion, am accesat link-ul site-ului creat de organizatori, am completat formularul. M-am documentat în legătură cu condițiile de călătorie în Polonia.
Pe durata seminarului am participat la următoarele sesiuni de lucru și activități, conform agendei și grupului atribuit. Alături de colega din școala mea am făcut parte din grupul Balasana.
În prima zi, joi, 6 iulie 2023, am participat la discursul de bun venit și la prelegerea "Mindfulness in Education – a real conversation" susținută de Weronika Chmielewska, de la EduMind Foundation. După pauza de cafea au urmat activitățile de spargere a gheții și de găsire a partenerilor. Aici am discutat cu colegi din alte țări.
Vineri, 7 iulie 2023, activitățile au debutat intens încă de dimineață. Astfel de la 9.30 la 11.30 am participat la atelierul „Creative Yoga for Children” susținut de Marta Miguła, de la The Foundation Yoga at School. După o pauză de cafea am participat la atelierul de învățare „ESEP & eTwinning - what? where? how? Getting to know the new platform.” Susținut de Agnieszka Czekajło & Anna Krzyżanowska, ambele eTwinning Ambassadors. După pauza de prânz, am participat la workshop-ul „Mindfulness every day – supporting children from an early age. Kosmos and Kajo program” susținut de Klementyna Józek, de la Komos and Kajo. După amiaza, am participat la activități extra, desfășurate în aer liber. Am avut de ales între: Yoga, Tai Chi și Navigat. În urma înscrierii pe listele de participare, am luat parte la activitate de Tai Chi, care și-a propus să ne învețe tehnici de relaxare. Seara s-a încheiat cu cina festivă.
A doua zi de seminar, sâmbătă, 8 iulie 2023, am debutat de dimineața cu exemple de bune practici susținute de Anna Krzyżanowska, Agnieszka Czekajło, Katarzyna Drabarek și Ivita Seglina. Acestea ne-am prezentat proiecte de succes. În urma participării la aceste exemple, în perechi, mentor și începător, ne-am ales alte echipe partenere în funcție de anumite criterii stabilite de organizatori, pentru a înscrie un proiect eTwinning pe platformă. Astfel, până la ora 17.00 în acea zi, alături de o pereche din Polonia și de una din Georgia, am înscris cu succes proiectul „Adventure in Nature”
https://school-education.ec.europa.eu/en/etwinning/projects/adventure-nature-0
Proiectul este fondat de către mine, iar cofondator este dna Khatuna Melikidze din Georgia. Din proiect fac parte 6 membri. Proiectul se adresează elevilor de vârstă preșcolară și primară, și se va desfășura din septembrie 2023 până în mai 2024.
Activitățile din cadrul seminarului au răspuns în totalitate nevoilor mele de dezvoltare profesională și personală. Am avut ocazia să-mi exersez competențele de comunicare în limba engleză; să-mi îmbunătățesc cultura vizitând în prima zi până la începerea activităților Varșovia; să stabilesc relații de prietenie, colegialitate și parteneriat cu persoane din țări precum: Polonia, Letonia, Cehia, Georgia, România și Estonia. De la persoanele participante la seminar am învățat și am făcut schimb de exemple de bune practici legate de activitățile din proiectele eTwinning și am stabilit activitățile din proiectul eTwinning depus în cadrul seminarului.
În urma participării la seminar, voi desfășura următoarele activități de diseminare:
- Postarea informațiilor relevante pe site-ul școlii și pe pagina de Facebook a școlii,
- Prezentarea exemplelor de bune practici în cadrul școlii, tuturor membrilor activi eTwinning, în calitate de Ambasador eTwinning,
- Prezentarea activităților din cadrul seminarului în cadrul Consiliului Profesoral, a Consiliului de Administrație și în cadrul comisiei Proiecte Internaționale în cadrul căreia am calitatea de responsabil,
- Promovarea și prezentarea activităților pe pagina personală de Facebook, în calitate de Ambasador.
Voi integra competențele dobândite în cadrul proiectelor eTwinning și a activităților școlare viitoare. Competențele dobândite la seminar au fost: comunicare în limbă străină, digitale, a învăța să înveți, inițiativa și spirit antreprenorial, gândirea critică, rezolvarea de probleme, creativitatea, abilități de cercetare, capacitatea de a înțelege cultura și obiceiurile altor țări, capacitatea de organizare și planificare etc.De asemenea voi integra în proiectul deja înscris pe platforma eTwinning, activități de tip mindfullness, yoga pentru elevi, tehnici de relaxare și promovare a stării de bine, atât a elevilor, cât și a cadrelor didactice.]]>
Publicat în 23. 07. 2023 de Andreea Goldschmidt
| Etichetat cu: etwinning yoga pentru elevi mindfulness
Categorie: inovaţii didactice
În perioada 6-9 iulie 2023, am participat la Seminarul eTwinning “Summer Educator Retreat: Mental and emotional well-being” în Polonia. Seminarul s-a desfășurat în condiții excelente, fiind destinat echipelor de cadre didactice: începător + mentor eTwinning de la aceeași unitate de învățământ, care predau la nivel preșcolar și primar. În urma anunțării rezultatelor selecției, am ținut permanent legătura cu membrii NSO din România, dar și din Polonia. Am primit agenda seminarului, în primă fază pe cea cu titlu orientativ, iar până la momentul sosirii în Polonia pe cea finală. Ca activitate pregătitoare, am completat un formular de înregistrare la workshop-uri, transmis de organizatorii din Polonia, în care am menționat atât date personale, cât și informații profesionale, dar și detalii legate de organizare (ora sosirii în Polonia, data sosirii, ora plecării, data plecării, eventualele alergii și preferințe culinare și detalii despre viitorul proiect). Toate aceste informații au fost cerute pentru ca organizatorii să ne ofere o ședere și activități cât mai plăcute și potrivite pentru noi).
Colegii de la NSO România ne-au transmis contractul de finanțare, detalii privind documentele cerute la întoarcerea în țară, sfaturi legate de completarea cererii de finanțare. Am primit un avans în valoare de 250 de euro pentru achiziționarea transportului.
Așa cum am menționat, înainte de sosirea în Polonia, am primit agenda finală a evenimentului, detalii despre locul de întâlnire, numele grupului din care vom face parte (s-a lucrat pe grupe), link-ul către site-ul seminarului special creat pentru o mai bună desfășurare a activităților și detalii despre workshop-uri și despre modul în care va fi organizată activitatea. Am fost înștiințați că vom avea nevoie de laptop-uri, dar și despre faptul că unele activități vor fi organizate în aer liber, ceea ce presupune haine de tip sport. Toate aceste detalii au fost utile pentru buna desfășurare a activităților.
Programul a fost realizat astfel încât să îmbine activități de tip plenar cu cele interactive de tip workshop. Pauzele au fost echilibrate, alternând activitatea de lucru cu relaxarea. În fiecare zi de seminar au existat activități care au necesitat interacțiunea dintre participanți, ice-breakere pentru a face cunoștință, activități de învățare și activități de well-being și mindfulness.
La sosirea la seminar, ne-am înregistrat și am primit materiale promoționale și de suport din partea organizatorilor. Trainerii au fost prietenoși, deschiși, implicați și foarte bine pregătiți. Au petrecut tot timpul alături de noi, chiar și pauzele. S-a creat un sentiment de prietenie, de colaborare, care a dus la multe experiențe de învățare.
Înainte de participarea efectivă la seminar, am discutat cu partenera din școala mea, „învățăcelul” meu despre ce pași avem de urmat. În calitate de mentor, am preluat inițiativa în căutarea zborurilor, i-am prezentat modul de lucru al eTwinnerilor, am luat legătura cu ceilalți participanți din țară. Împreună cu colega din școala mea ne-am organizat pentru a călători împreună. Am studiat împreună programul, am citit toate email-urile, am completat toate documentele și informațiile cerute de NSO România și NSO Polonia. Am completat contractul, am achiziționat biletele de avion, am accesat link-ul site-ului creat de organizatori, am completat formularul. M-am documentat în legătură cu condițiile de călătorie în Polonia.
Pe durata seminarului am participat la următoarele sesiuni de lucru și activități, conform agendei și grupului atribuit. Alături de colega din școala mea am făcut parte din grupul Balasana.
În prima zi, joi, 6 iulie 2023, am participat la discursul de bun venit și la prelegerea "Mindfulness in Education – a real conversation" susținută de Weronika Chmielewska, de la EduMind Foundation. După pauza de cafea au urmat activitățile de spargere a gheții și de găsire a partenerilor. Aici am discutat cu colegi din alte țări.
Vineri, 7 iulie 2023, activitățile au debutat intens încă de dimineață. Astfel de la 9.30 la 11.30 am participat la atelierul „Creative Yoga for Children” susținut de Marta Miguła, de la The Foundation Yoga at School. După o pauză de cafea am participat la atelierul de învățare „ESEP & eTwinning - what? where? how? Getting to know the new platform.” Susținut de Agnieszka Czekajło & Anna Krzyżanowska, ambele eTwinning Ambassadors. După pauza de prânz, am participat la workshop-ul „Mindfulness every day – supporting children from an early age. Kosmos and Kajo program” susținut de Klementyna Józek, de la Komos and Kajo. După amiaza, am participat la activități extra, desfășurate în aer liber. Am avut de ales între: Yoga, Tai Chi și Navigat. În urma înscrierii pe listele de participare, am luat parte la activitate de Tai Chi, care și-a propus să ne învețe tehnici de relaxare. Seara s-a încheiat cu cina festivă.
A doua zi de seminar, sâmbătă, 8 iulie 2023, am debutat de dimineața cu exemple de bune practici susținute de Anna Krzyżanowska, Agnieszka Czekajło, Katarzyna Drabarek și Ivita Seglina. Acestea ne-am prezentat proiecte de succes. În urma participării la aceste exemple, în perechi, mentor și începător, ne-am ales alte echipe partenere în funcție de anumite criterii stabilite de organizatori, pentru a înscrie un proiect eTwinning pe platformă. Astfel, până la ora 17.00 în acea zi, alături de o pereche din Polonia și de una din Georgia, am înscris cu succes proiectul „Adventure in Nature”
https://school-education.ec.europa.eu/en/etwinning/projects/adventure-nature-0
Proiectul este fondat de către mine, iar cofondator este dna Khatuna Melikidze din Georgia. Din proiect fac parte 6 membri. Proiectul se adresează elevilor de vârstă preșcolară și primară, și se va desfășura din septembrie 2023 până în mai 2024.
Activitățile din cadrul seminarului au răspuns în totalitate nevoilor mele de dezvoltare profesională și personală. Am avut ocazia să-mi exersez competențele de comunicare în limba engleză; să-mi îmbunătățesc cultura vizitând în prima zi până la începerea activităților Varșovia; să stabilesc relații de prietenie, colegialitate și parteneriat cu persoane din țări precum: Polonia, Letonia, Cehia, Georgia, România și Estonia. De la persoanele participante la seminar am învățat și am făcut schimb de exemple de bune practici legate de activitățile din proiectele eTwinning și am stabilit activitățile din proiectul eTwinning depus în cadrul seminarului.
În urma participării la seminar, voi desfășura următoarele activități de diseminare:
- Postarea informațiilor relevante pe site-ul școlii și pe pagina de Facebook a școlii,
- Prezentarea exemplelor de bune practici în cadrul școlii, tuturor membrilor activi eTwinning, în calitate de Ambasador eTwinning,
- Prezentarea activităților din cadrul seminarului în cadrul Consiliului Profesoral, a Consiliului de Administrație și în cadrul comisiei Proiecte Internaționale în cadrul căreia am calitatea de responsabil,
- Promovarea și prezentarea activităților pe pagina personală de Facebook, în calitate de Ambasador.
Voi integra competențele dobândite în cadrul proiectelor eTwinning și a activităților școlare viitoare. Competențele dobândite la seminar au fost: comunicare în limbă străină, digitale, a învăța să înveți, inițiativa și spirit antreprenorial, gândirea critică, rezolvarea de probleme, creativitatea, abilități de cercetare, capacitatea de a înțelege cultura și obiceiurile altor țări, capacitatea de organizare și planificare etc.De asemenea voi integra în proiectul deja înscris pe platforma eTwinning, activități de tip mindfullness, yoga pentru elevi, tehnici de relaxare și promovare a stării de bine, atât a elevilor, cât și a cadrelor didactice.
]]>
În perioada 6-9 iulie 2023, am participat la Seminarul eTwinning “Summer Educator Retreat: Mental and emotional well-being” în Polonia. Seminarul s-a desfășurat în condiții excelente, fiind destinat echipelor de cadre didactice: începător + mentor eTwinning de la aceeași unitate de învățământ, care predau la nivel preșcolar și primar. În urma anunțării rezultatelor selecției, am ținut permanent legătura cu membrii NSO din România, dar și din Polonia. Am primit agenda seminarului, în primă fază pe cea cu titlu orientativ, iar până la momentul sosirii în Polonia pe cea finală. Ca activitate pregătitoare, am completat un formular de înregistrare la workshop-uri, transmis de organizatorii din Polonia, în care am menționat atât date personale, cât și informații profesionale, dar și detalii legate de organizare (ora sosirii în Polonia, data sosirii, ora plecării, data plecării, eventualele alergii și preferințe culinare și detalii despre viitorul proiect). Toate aceste informații au fost cerute pentru ca organizatorii să ne ofere o ședere și activități cât mai plăcute și potrivite pentru noi).
Colegii de la NSO România ne-au transmis contractul de finanțare, detalii privind documentele cerute la întoarcerea în țară, sfaturi legate de completarea cererii de finanțare. Am primit un avans în valoare de 250 de euro pentru achiziționarea transportului.
Așa cum am menționat, înainte de sosirea în Polonia, am primit agenda finală a evenimentului, detalii despre locul de întâlnire, numele grupului din care vom face parte (s-a lucrat pe grupe), link-ul către site-ul seminarului special creat pentru o mai bună desfășurare a activităților și detalii despre workshop-uri și despre modul în care va fi organizată activitatea. Am fost înștiințați că vom avea nevoie de laptop-uri, dar și despre faptul că unele activități vor fi organizate în aer liber, ceea ce presupune haine de tip sport. Toate aceste detalii au fost utile pentru buna desfășurare a activităților.
Programul a fost realizat astfel încât să îmbine activități de tip plenar cu cele interactive de tip workshop. Pauzele au fost echilibrate, alternând activitatea de lucru cu relaxarea. În fiecare zi de seminar au existat activități care au necesitat interacțiunea dintre participanți, ice-breakere pentru a face cunoștință, activități de învățare și activități de well-being și mindfulness.
La sosirea la seminar, ne-am înregistrat și am primit materiale promoționale și de suport din partea organizatorilor. Trainerii au fost prietenoși, deschiși, implicați și foarte bine pregătiți. Au petrecut tot timpul alături de noi, chiar și pauzele. S-a creat un sentiment de prietenie, de colaborare, care a dus la multe experiențe de învățare.
Înainte de participarea efectivă la seminar, am discutat cu partenera din școala mea, „învățăcelul” meu despre ce pași avem de urmat. În calitate de mentor, am preluat inițiativa în căutarea zborurilor, i-am prezentat modul de lucru al eTwinnerilor, am luat legătura cu ceilalți participanți din țară. Împreună cu colega din școala mea ne-am organizat pentru a călători împreună. Am studiat împreună programul, am citit toate email-urile, am completat toate documentele și informațiile cerute de NSO România și NSO Polonia. Am completat contractul, am achiziționat biletele de avion, am accesat link-ul site-ului creat de organizatori, am completat formularul. M-am documentat în legătură cu condițiile de călătorie în Polonia.
Pe durata seminarului am participat la următoarele sesiuni de lucru și activități, conform agendei și grupului atribuit. Alături de colega din școala mea am făcut parte din grupul Balasana.
În prima zi, joi, 6 iulie 2023, am participat la discursul de bun venit și la prelegerea "Mindfulness in Education – a real conversation" susținută de Weronika Chmielewska, de la EduMind Foundation. După pauza de cafea au urmat activitățile de spargere a gheții și de găsire a partenerilor. Aici am discutat cu colegi din alte țări.
Vineri, 7 iulie 2023, activitățile au debutat intens încă de dimineață. Astfel de la 9.30 la 11.30 am participat la atelierul „Creative Yoga for Children” susținut de Marta Miguła, de la The Foundation Yoga at School. După o pauză de cafea am participat la atelierul de învățare „ESEP & eTwinning - what? where? how? Getting to know the new platform.” Susținut de Agnieszka Czekajło & Anna Krzyżanowska, ambele eTwinning Ambassadors. După pauza de prânz, am participat la workshop-ul „Mindfulness every day – supporting children from an early age. Kosmos and Kajo program” susținut de Klementyna Józek, de la Komos and Kajo. După amiaza, am participat la activități extra, desfășurate în aer liber. Am avut de ales între: Yoga, Tai Chi și Navigat. În urma înscrierii pe listele de participare, am luat parte la activitate de Tai Chi, care și-a propus să ne învețe tehnici de relaxare. Seara s-a încheiat cu cina festivă.
A doua zi de seminar, sâmbătă, 8 iulie 2023, am debutat de dimineața cu exemple de bune practici susținute de Anna Krzyżanowska, Agnieszka Czekajło, Katarzyna Drabarek și Ivita Seglina. Acestea ne-am prezentat proiecte de succes. În urma participării la aceste exemple, în perechi, mentor și începător, ne-am ales alte echipe partenere în funcție de anumite criterii stabilite de organizatori, pentru a înscrie un proiect eTwinning pe platformă. Astfel, până la ora 17.00 în acea zi, alături de o pereche din Polonia și de una din Georgia, am înscris cu succes proiectul „Adventure in Nature”
https://school-education.ec.europa.eu/en/etwinning/projects/adventure-nature-0
Proiectul este fondat de către mine, iar cofondator este dna Khatuna Melikidze din Georgia. Din proiect fac parte 6 membri. Proiectul se adresează elevilor de vârstă preșcolară și primară, și se va desfășura din septembrie 2023 până în mai 2024.
Activitățile din cadrul seminarului au răspuns în totalitate nevoilor mele de dezvoltare profesională și personală. Am avut ocazia să-mi exersez competențele de comunicare în limba engleză; să-mi îmbunătățesc cultura vizitând în prima zi până la începerea activităților Varșovia; să stabilesc relații de prietenie, colegialitate și parteneriat cu persoane din țări precum: Polonia, Letonia, Cehia, Georgia, România și Estonia. De la persoanele participante la seminar am învățat și am făcut schimb de exemple de bune practici legate de activitățile din proiectele eTwinning și am stabilit activitățile din proiectul eTwinning depus în cadrul seminarului.
În urma participării la seminar, voi desfășura următoarele activități de diseminare:
- Postarea informațiilor relevante pe site-ul școlii și pe pagina de Facebook a școlii,
- Prezentarea exemplelor de bune practici în cadrul școlii, tuturor membrilor activi eTwinning, în calitate de Ambasador eTwinning,
- Prezentarea activităților din cadrul seminarului în cadrul Consiliului Profesoral, a Consiliului de Administrație și în cadrul comisiei Proiecte Internaționale în cadrul căreia am calitatea de responsabil,
- Promovarea și prezentarea activităților pe pagina personală de Facebook, în calitate de Ambasador.
Voi integra competențele dobândite în cadrul proiectelor eTwinning și a activităților școlare viitoare. Competențele dobândite la seminar au fost: comunicare în limbă străină, digitale, a învăța să înveți, inițiativa și spirit antreprenorial, gândirea critică, rezolvarea de probleme, creativitatea, abilități de cercetare, capacitatea de a înțelege cultura și obiceiurile altor țări, capacitatea de organizare și planificare etc.De asemenea voi integra în proiectul deja înscris pe platforma eTwinning, activități de tip mindfullness, yoga pentru elevi, tehnici de relaxare și promovare a stării de bine, atât a elevilor, cât și a cadrelor didactice.]]>
Publicat în 23. 07. 2023 de Andreea Goldschmidt
| Etichetat cu: etwinning yoga pentru elevi mindfulness
Categorie: inovaţii didactice
În perioada 6-9 iulie 2023, am participat la Seminarul eTwinning “Summer Educator Retreat: Mental and emotional well-being” în Polonia. Seminarul s-a desfășurat în condiții excelente, fiind destinat echipelor de cadre didactice: începător + mentor eTwinning de la aceeași unitate de învățământ, care predau la nivel preșcolar și primar. În urma anunțării rezultatelor selecției, am ținut permanent legătura cu membrii NSO din România, dar și din Polonia. Am primit agenda seminarului, în primă fază pe cea cu titlu orientativ, iar până la momentul sosirii în Polonia pe cea finală. Ca activitate pregătitoare, am completat un formular de înregistrare la workshop-uri, transmis de organizatorii din Polonia, în care am menționat atât date personale, cât și informații profesionale, dar și detalii legate de organizare (ora sosirii în Polonia, data sosirii, ora plecării, data plecării, eventualele alergii și preferințe culinare și detalii despre viitorul proiect). Toate aceste informații au fost cerute pentru ca organizatorii să ne ofere o ședere și activități cât mai plăcute și potrivite pentru noi).
Colegii de la NSO România ne-au transmis contractul de finanțare, detalii privind documentele cerute la întoarcerea în țară, sfaturi legate de completarea cererii de finanțare. Am primit un avans în valoare de 250 de euro pentru achiziționarea transportului.
Așa cum am menționat, înainte de sosirea în Polonia, am primit agenda finală a evenimentului, detalii despre locul de întâlnire, numele grupului din care vom face parte (s-a lucrat pe grupe), link-ul către site-ul seminarului special creat pentru o mai bună desfășurare a activităților și detalii despre workshop-uri și despre modul în care va fi organizată activitatea. Am fost înștiințați că vom avea nevoie de laptop-uri, dar și despre faptul că unele activități vor fi organizate în aer liber, ceea ce presupune haine de tip sport. Toate aceste detalii au fost utile pentru buna desfășurare a activităților.
Programul a fost realizat astfel încât să îmbine activități de tip plenar cu cele interactive de tip workshop. Pauzele au fost echilibrate, alternând activitatea de lucru cu relaxarea. În fiecare zi de seminar au existat activități care au necesitat interacțiunea dintre participanți, ice-breakere pentru a face cunoștință, activități de învățare și activități de well-being și mindfulness.
La sosirea la seminar, ne-am înregistrat și am primit materiale promoționale și de suport din partea organizatorilor. Trainerii au fost prietenoși, deschiși, implicați și foarte bine pregătiți. Au petrecut tot timpul alături de noi, chiar și pauzele. S-a creat un sentiment de prietenie, de colaborare, care a dus la multe experiențe de învățare.
Înainte de participarea efectivă la seminar, am discutat cu partenera din școala mea, „învățăcelul” meu despre ce pași avem de urmat. În calitate de mentor, am preluat inițiativa în căutarea zborurilor, i-am prezentat modul de lucru al eTwinnerilor, am luat legătura cu ceilalți participanți din țară. Împreună cu colega din școala mea ne-am organizat pentru a călători împreună. Am studiat împreună programul, am citit toate email-urile, am completat toate documentele și informațiile cerute de NSO România și NSO Polonia. Am completat contractul, am achiziționat biletele de avion, am accesat link-ul site-ului creat de organizatori, am completat formularul. M-am documentat în legătură cu condițiile de călătorie în Polonia.
Pe durata seminarului am participat la următoarele sesiuni de lucru și activități, conform agendei și grupului atribuit. Alături de colega din școala mea am făcut parte din grupul Balasana.
În prima zi, joi, 6 iulie 2023, am participat la discursul de bun venit și la prelegerea "Mindfulness in Education – a real conversation" susținută de Weronika Chmielewska, de la EduMind Foundation. După pauza de cafea au urmat activitățile de spargere a gheții și de găsire a partenerilor. Aici am discutat cu colegi din alte țări.
Vineri, 7 iulie 2023, activitățile au debutat intens încă de dimineață. Astfel de la 9.30 la 11.30 am participat la atelierul „Creative Yoga for Children” susținut de Marta Miguła, de la The Foundation Yoga at School. După o pauză de cafea am participat la atelierul de învățare „ESEP & eTwinning - what? where? how? Getting to know the new platform.” Susținut de Agnieszka Czekajło & Anna Krzyżanowska, ambele eTwinning Ambassadors. După pauza de prânz, am participat la workshop-ul „Mindfulness every day – supporting children from an early age. Kosmos and Kajo program” susținut de Klementyna Józek, de la Komos and Kajo. După amiaza, am participat la activități extra, desfășurate în aer liber. Am avut de ales între: Yoga, Tai Chi și Navigat. În urma înscrierii pe listele de participare, am luat parte la activitate de Tai Chi, care și-a propus să ne învețe tehnici de relaxare. Seara s-a încheiat cu cina festivă.
A doua zi de seminar, sâmbătă, 8 iulie 2023, am debutat de dimineața cu exemple de bune practici susținute de Anna Krzyżanowska, Agnieszka Czekajło, Katarzyna Drabarek și Ivita Seglina. Acestea ne-am prezentat proiecte de succes. În urma participării la aceste exemple, în perechi, mentor și începător, ne-am ales alte echipe partenere în funcție de anumite criterii stabilite de organizatori, pentru a înscrie un proiect eTwinning pe platformă. Astfel, până la ora 17.00 în acea zi, alături de o pereche din Polonia și de una din Georgia, am înscris cu succes proiectul „Adventure in Nature”
https://school-education.ec.europa.eu/en/etwinning/projects/adventure-nature-0
Proiectul este fondat de către mine, iar cofondator este dna Khatuna Melikidze din Georgia. Din proiect fac parte 6 membri. Proiectul se adresează elevilor de vârstă preșcolară și primară, și se va desfășura din septembrie 2023 până în mai 2024.
Activitățile din cadrul seminarului au răspuns în totalitate nevoilor mele de dezvoltare profesională și personală. Am avut ocazia să-mi exersez competențele de comunicare în limba engleză; să-mi îmbunătățesc cultura vizitând în prima zi până la începerea activităților Varșovia; să stabilesc relații de prietenie, colegialitate și parteneriat cu persoane din țări precum: Polonia, Letonia, Cehia, Georgia, România și Estonia. De la persoanele participante la seminar am învățat și am făcut schimb de exemple de bune practici legate de activitățile din proiectele eTwinning și am stabilit activitățile din proiectul eTwinning depus în cadrul seminarului.
În urma participării la seminar, voi desfășura următoarele activități de diseminare:
- Postarea informațiilor relevante pe site-ul școlii și pe pagina de Facebook a școlii,
- Prezentarea exemplelor de bune practici în cadrul școlii, tuturor membrilor activi eTwinning, în calitate de Ambasador eTwinning,
- Prezentarea activităților din cadrul seminarului în cadrul Consiliului Profesoral, a Consiliului de Administrație și în cadrul comisiei Proiecte Internaționale în cadrul căreia am calitatea de responsabil,
- Promovarea și prezentarea activităților pe pagina personală de Facebook, în calitate de Ambasador.
Voi integra competențele dobândite în cadrul proiectelor eTwinning și a activităților școlare viitoare. Competențele dobândite la seminar au fost: comunicare în limbă străină, digitale, a învăța să înveți, inițiativa și spirit antreprenorial, gândirea critică, rezolvarea de probleme, creativitatea, abilități de cercetare, capacitatea de a înțelege cultura și obiceiurile altor țări, capacitatea de organizare și planificare etc.De asemenea voi integra în proiectul deja înscris pe platforma eTwinning, activități de tip mindfullness, yoga pentru elevi, tehnici de relaxare și promovare a stării de bine, atât a elevilor, cât și a cadrelor didactice.
]]>
Cursul „The 4 Cs of 21-st Century Skills – Communication, Collaboration, Creativity, Critical Thinking” , nr. 2021-1-RO01- KA121- SCH-000012282, la care am participat în cadrul programului „Erasmus+ KA1 Teacher Training Course” și desfășurat în Barcelona, Spania, în perioada 11-15 iulie 2022 a abordat perspective moderne de predare, valabile contextului actual, necesare stilului de învățare al elevilor zilelor noastre, care utilizează în viața de zi cu zi gadgeturi din ce în ce mai sofisticate și care au o viață centrată pe noua tehnologie. Așa cum a afirmat Tom Hierck, ideea salvatoare a educației este ca profesorul să se adapteze minților copiilor din secolul 21 folosind resurse educaționale actuale. Din păcate, spune acest pedagog contemporan, educația se face de către adulții secolului XX, care folosesc un curriculum din secolul XIX.
Ceea ce am învățat la acest curs a fost diferit de ceea ce știam sau mult peste așteptările mele. A fost prima experiență de acest gen și cred că de aceea am fost atât de încântată de modul în care s-au desfășurat cursurile. În primele zile, aveam temeri că nu o să mă descurc foarte bine cu limba engleză, nivelul meu de înțelegere fiind unul mediu, însă acestea au dispărut imediat după ce am făcut cunoștință cu prof. Aysa Dumlu, formatoarea noastră, și cu noii mei colegi de la curs, care au arătat multă deschidere către noi și au organizat și exerciții de cunoaștere reciprocă realizate prin joc, muzică și mișcare. Simt nevoia să vă împărtășesc și vouă exercițiul prin care ne-am cunoscut noi, profesorii veniți din diferite țări europene: Portugalia, Italia, Germania, România. Mai întâi, toți cursanții au primit o coală albă pe care a trebuit să desenăm chipul celuilalt ( test de observare a trăsăturilor fizice). După ce dansam timp de un minut pe o melodie veselă sau ritmată, muzica se oprea și noi făceam schimb de foi cu cine se nimerea să fim față în față. Apoi mergeam in bancă pentru a-i desena o parte a corpului. După ce muzica era reluată, noi aveam sarcina să ne mișcăm în ritmul muzicii și, în același timp, să sărim într-un picior sau să mergem cu spatele sau în diferite variante. Astfel, am reușit să completăm chipul celui cu care făceam schimb de foi și astfel să-l cunoaștem mai bine prin metoda observației. O altă activitate bazată pe metoda colaborării, a lucrului în echipă, a presupus realizarea unui turn cât mai înalt alcătuit din patru obiecte ( o sfoară de un metru, o bandă de scoci de un metru, 20 de bețe de spaghete și o bezea). Într-adevăr, această provocare ne-a solicitat creativitatea, simțul practic și logic și ne-a făcut să aplicăm competențele lingvistice într-un mod cât mai eficient. Totodată, am observat că această metodă contribuie foarte mult la dezvoltarea toleranței, acceptării ideilor diferite, a respectului reciproc.
Aplicată la clasă, metoda lucrului în echipă pentru a rezolva o problemă îi face pe elevi mai încrezători în forțele proprii, descoperindu-le abilitățile de cooperare, comunicare, creativitate. În final, am conștientizat că împreună putem face lucruri extraordinare, putem fi geniali, cu condiția să colaborăm.
O altă metodă despre care vreau să vă vorbesc este gândirea critică realizată prin arte vizuale, cu alte cuvinte am învățat să-i determinăm pe elevi să gândească diferit și critic în funcție de circumstanțele date. Activitatea s-a desfășurat la Muzeul Național de Artă din Barcelona, unde am discutat despre impresiile lăsate de trei tablouri ce reprezentau femei în diferite ipostaze, care aparțineau a trei autori diferiți. După ce priveam tabloul cu atenție, așezați comod pe un scăunel, începeam să spuneam ce am simțit în legătură cu el. Pasul următor era să ne informăm despre autor, anul picturii și titlul tabloului, după care urmau alte discuții lămuritoare sau problematizante. De fiecare dată, ni s-a atras atenția că profesorul ce aplică această metodă nu trebuie să califice răspunsurile elevilor ca fiind corecte sau incorecte, ci ar trebui să încurajăm elevii să se exprime așa cum simt. În plus, am rămas surprinși să constatăm cât de diferite erau părerile noastre față de ceea ce vedeam, asta depinzând, bineînțeles, de bagajul cultural, religios, personal al fiecăruia. Astfel, am învățat că fiecare a putut să aibă o experiență unică cu tabloul, care l-a transpus sau nu într-o stare sufletească diferită sau ușor identică cu a celuilalt. Mi-a lăsat o impresie puternică faptul că am aplicat această metodă în cadrul natural al muzeului, adică am fost în locul cel mai potrivit pentru a face cunoștință cu lumea artei, acest lucru fiind unul obișnuit pentru mulți profesori din Barcelona, care și-au adus învățăceii în spațiul ofertant de amplu al muzeului pentru activități de desenat sau modelat. Cu alte cuvinte, ei folosesc spațiul propice pentru o activitate planificată, pentru a crea atmosfera necesară desfășurării acesteia.
Nu trebuie să omit că ne-am însuflețit de fiecare dată când am jucat jocuri de cultură generală cu ajutorul platformelor Plickers sau Kahoot, comportându-ne asemenea, unor elevi, având aceeași dorință de a ne implica, de a răspunde bine, de a concura cu alții, depășindu-i. Pentru a oferi feedback unei activități, am învățat că se poate da un răspuns afectiv prin observarea propriului comportament. De exemplu, a trebuit să ne observăm pe noi înșine o zi întreagă, urmărind un obiect, un gest al altuia care ne-a redat starea de bine și ne-a încărcat bateriile pentru tot restul zilei. Metode precum Caviardage – black-out poem sau predarea reciprocă au fost puse în aplicare de către cursanți pentru a evidenția importanța colaborării în învățare, a comunicării și a creativității, obiective de dezvoltat la elevii secolului 21, necesare unei epoci în care utilizarea tehnologiei ar trebui să se îmbine armonios cu învățarea într-un cadru cât mai apropiat de cel natural și, totodată, cu învățarea prin colaborare și comunicare.
Aș vrea să mai repet astfel de experiențe didactice și culturale, faciliate de programul Erasmus+, prin care să cunosc cât mai multe din tainele educației actuale și să descopăr cât mai multe culturi și oameni minunați ! Ce să mai zic de locuri deosebite, precum Barcelona lui Gaudi!]]>
Publicat în 01. 05. 2023 de Mirela Muscalu
Cursul „The 4 Cs of 21-st Century Skills – Communication, Collaboration, Creativity, Critical Thinking” , nr. 2021-1-RO01- KA121- SCH-000012282, la care am participat în cadrul programului „Erasmus+ KA1 Teacher Training Course” și desfășurat în Barcelona, Spania, în perioada 11-15 iulie 2022 a abordat perspective moderne de predare, valabile contextului actual, necesare stilului de învățare al elevilor zilelor noastre, care utilizează în viața de zi cu zi gadgeturi din ce în ce mai sofisticate și care au o viață centrată pe noua tehnologie. Așa cum a afirmat Tom Hierck, ideea salvatoare a educației este ca profesorul să se adapteze minților copiilor din secolul 21 folosind resurse educaționale actuale. Din păcate, spune acest pedagog contemporan, educația se face de către adulții secolului XX, care folosesc un curriculum din secolul XIX.
Ceea ce am învățat la acest curs a fost diferit de ceea ce știam sau mult peste așteptările mele. A fost prima experiență de acest gen și cred că de aceea am fost atât de încântată de modul în care s-au desfășurat cursurile. În primele zile, aveam temeri că nu o să mă descurc foarte bine cu limba engleză, nivelul meu de înțelegere fiind unul mediu, însă acestea au dispărut imediat după ce am făcut cunoștință cu prof. Aysa Dumlu, formatoarea noastră, și cu noii mei colegi de la curs, care au arătat multă deschidere către noi și au organizat și exerciții de cunoaștere reciprocă realizate prin joc, muzică și mișcare. Simt nevoia să vă împărtășesc și vouă exercițiul prin care ne-am cunoscut noi, profesorii veniți din diferite țări europene: Portugalia, Italia, Germania, România. Mai întâi, toți cursanții au primit o coală albă pe care a trebuit să desenăm chipul celuilalt ( test de observare a trăsăturilor fizice). După ce dansam timp de un minut pe o melodie veselă sau ritmată, muzica se oprea și noi făceam schimb de foi cu cine se nimerea să fim față în față. Apoi mergeam in bancă pentru a-i desena o parte a corpului. După ce muzica era reluată, noi aveam sarcina să ne mișcăm în ritmul muzicii și, în același timp, să sărim într-un picior sau să mergem cu spatele sau în diferite variante. Astfel, am reușit să completăm chipul celui cu care făceam schimb de foi și astfel să-l cunoaștem mai bine prin metoda observației. O altă activitate bazată pe metoda colaborării, a lucrului în echipă, a presupus realizarea unui turn cât mai înalt alcătuit din patru obiecte ( o sfoară de un metru, o bandă de scoci de un metru, 20 de bețe de spaghete și o bezea). Într-adevăr, această provocare ne-a solicitat creativitatea, simțul practic și logic și ne-a făcut să aplicăm competențele lingvistice într-un mod cât mai eficient. Totodată, am observat că această metodă contribuie foarte mult la dezvoltarea toleranței, acceptării ideilor diferite, a respectului reciproc.
Aplicată la clasă, metoda lucrului în echipă pentru a rezolva o problemă îi face pe elevi mai încrezători în forțele proprii, descoperindu-le abilitățile de cooperare, comunicare, creativitate. În final, am conștientizat că împreună putem face lucruri extraordinare, putem fi geniali, cu condiția să colaborăm.
O altă metodă despre care vreau să vă vorbesc este gândirea critică realizată prin arte vizuale, cu alte cuvinte am învățat să-i determinăm pe elevi să gândească diferit și critic în funcție de circumstanțele date. Activitatea s-a desfășurat la Muzeul Național de Artă din Barcelona, unde am discutat despre impresiile lăsate de trei tablouri ce reprezentau femei în diferite ipostaze, care aparțineau a trei autori diferiți. După ce priveam tabloul cu atenție, așezați comod pe un scăunel, începeam să spuneam ce am simțit în legătură cu el. Pasul următor era să ne informăm despre autor, anul picturii și titlul tabloului, după care urmau alte discuții lămuritoare sau problematizante. De fiecare dată, ni s-a atras atenția că profesorul ce aplică această metodă nu trebuie să califice răspunsurile elevilor ca fiind corecte sau incorecte, ci ar trebui să încurajăm elevii să se exprime așa cum simt. În plus, am rămas surprinși să constatăm cât de diferite erau părerile noastre față de ceea ce vedeam, asta depinzând, bineînțeles, de bagajul cultural, religios, personal al fiecăruia. Astfel, am învățat că fiecare a putut să aibă o experiență unică cu tabloul, care l-a transpus sau nu într-o stare sufletească diferită sau ușor identică cu a celuilalt. Mi-a lăsat o impresie puternică faptul că am aplicat această metodă în cadrul natural al muzeului, adică am fost în locul cel mai potrivit pentru a face cunoștință cu lumea artei, acest lucru fiind unul obișnuit pentru mulți profesori din Barcelona, care și-au adus învățăceii în spațiul ofertant de amplu al muzeului pentru activități de desenat sau modelat. Cu alte cuvinte, ei folosesc spațiul propice pentru o activitate planificată, pentru a crea atmosfera necesară desfășurării acesteia.
Nu trebuie să omit că ne-am însuflețit de fiecare dată când am jucat jocuri de cultură generală cu ajutorul platformelor Plickers sau Kahoot, comportându-ne asemenea, unor elevi, având aceeași dorință de a ne implica, de a răspunde bine, de a concura cu alții, depășindu-i. Pentru a oferi feedback unei activități, am învățat că se poate da un răspuns afectiv prin observarea propriului comportament. De exemplu, a trebuit să ne observăm pe noi înșine o zi întreagă, urmărind un obiect, un gest al altuia care ne-a redat starea de bine și ne-a încărcat bateriile pentru tot restul zilei. Metode precum Caviardage – black-out poem sau predarea reciprocă au fost puse în aplicare de către cursanți pentru a evidenția importanța colaborării în învățare, a comunicării și a creativității, obiective de dezvoltat la elevii secolului 21, necesare unei epoci în care utilizarea tehnologiei ar trebui să se îmbine armonios cu învățarea într-un cadru cât mai apropiat de cel natural și, totodată, cu învățarea prin colaborare și comunicare.
Aș vrea să mai repet astfel de experiențe didactice și culturale, faciliate de programul Erasmus+, prin care să cunosc cât mai multe din tainele educației actuale și să descopăr cât mai multe culturi și oameni minunați ! Ce să mai zic de locuri deosebite, precum Barcelona lui Gaudi!
]]>
Cursul „The 4 Cs of 21-st Century Skills – Communication, Collaboration, Creativity, Critical Thinking” , nr. 2021-1-RO01- KA121- SCH-000012282, la care am participat în cadrul programului „Erasmus+ KA1 Teacher Training Course” și desfășurat în Barcelona, Spania, în perioada 11-15 iulie 2022 a abordat perspective moderne de predare, valabile contextului actual, necesare stilului de învățare al elevilor zilelor noastre, care utilizează în viața de zi cu zi gadgeturi din ce în ce mai sofisticate și care au o viață centrată pe noua tehnologie. Așa cum a afirmat Tom Hierck, ideea salvatoare a educației este ca profesorul să se adapteze minților copiilor din secolul 21 folosind resurse educaționale actuale. Din păcate, spune acest pedagog contemporan, educația se face de către adulții secolului XX, care folosesc un curriculum din secolul XIX.
Ceea ce am învățat la acest curs a fost diferit de ceea ce știam sau mult peste așteptările mele. A fost prima experiență de acest gen și cred că de aceea am fost atât de încântată de modul în care s-au desfășurat cursurile. În primele zile, aveam temeri că nu o să mă descurc foarte bine cu limba engleză, nivelul meu de înțelegere fiind unul mediu, însă acestea au dispărut imediat după ce am făcut cunoștință cu prof. Aysa Dumlu, formatoarea noastră, și cu noii mei colegi de la curs, care au arătat multă deschidere către noi și au organizat și exerciții de cunoaștere reciprocă realizate prin joc, muzică și mișcare. Simt nevoia să vă împărtășesc și vouă exercițiul prin care ne-am cunoscut noi, profesorii veniți din diferite țări europene: Portugalia, Italia, Germania, România. Mai întâi, toți cursanții au primit o coală albă pe care a trebuit să desenăm chipul celuilalt ( test de observare a trăsăturilor fizice). După ce dansam timp de un minut pe o melodie veselă sau ritmată, muzica se oprea și noi făceam schimb de foi cu cine se nimerea să fim față în față. Apoi mergeam in bancă pentru a-i desena o parte a corpului. După ce muzica era reluată, noi aveam sarcina să ne mișcăm în ritmul muzicii și, în același timp, să sărim într-un picior sau să mergem cu spatele sau în diferite variante. Astfel, am reușit să completăm chipul celui cu care făceam schimb de foi și astfel să-l cunoaștem mai bine prin metoda observației. O altă activitate bazată pe metoda colaborării, a lucrului în echipă, a presupus realizarea unui turn cât mai înalt alcătuit din patru obiecte ( o sfoară de un metru, o bandă de scoci de un metru, 20 de bețe de spaghete și o bezea). Într-adevăr, această provocare ne-a solicitat creativitatea, simțul practic și logic și ne-a făcut să aplicăm competențele lingvistice într-un mod cât mai eficient. Totodată, am observat că această metodă contribuie foarte mult la dezvoltarea toleranței, acceptării ideilor diferite, a respectului reciproc.
Aplicată la clasă, metoda lucrului în echipă pentru a rezolva o problemă îi face pe elevi mai încrezători în forțele proprii, descoperindu-le abilitățile de cooperare, comunicare, creativitate. În final, am conștientizat că împreună putem face lucruri extraordinare, putem fi geniali, cu condiția să colaborăm.
O altă metodă despre care vreau să vă vorbesc este gândirea critică realizată prin arte vizuale, cu alte cuvinte am învățat să-i determinăm pe elevi să gândească diferit și critic în funcție de circumstanțele date. Activitatea s-a desfășurat la Muzeul Național de Artă din Barcelona, unde am discutat despre impresiile lăsate de trei tablouri ce reprezentau femei în diferite ipostaze, care aparțineau a trei autori diferiți. După ce priveam tabloul cu atenție, așezați comod pe un scăunel, începeam să spuneam ce am simțit în legătură cu el. Pasul următor era să ne informăm despre autor, anul picturii și titlul tabloului, după care urmau alte discuții lămuritoare sau problematizante. De fiecare dată, ni s-a atras atenția că profesorul ce aplică această metodă nu trebuie să califice răspunsurile elevilor ca fiind corecte sau incorecte, ci ar trebui să încurajăm elevii să se exprime așa cum simt. În plus, am rămas surprinși să constatăm cât de diferite erau părerile noastre față de ceea ce vedeam, asta depinzând, bineînțeles, de bagajul cultural, religios, personal al fiecăruia. Astfel, am învățat că fiecare a putut să aibă o experiență unică cu tabloul, care l-a transpus sau nu într-o stare sufletească diferită sau ușor identică cu a celuilalt. Mi-a lăsat o impresie puternică faptul că am aplicat această metodă în cadrul natural al muzeului, adică am fost în locul cel mai potrivit pentru a face cunoștință cu lumea artei, acest lucru fiind unul obișnuit pentru mulți profesori din Barcelona, care și-au adus învățăceii în spațiul ofertant de amplu al muzeului pentru activități de desenat sau modelat. Cu alte cuvinte, ei folosesc spațiul propice pentru o activitate planificată, pentru a crea atmosfera necesară desfășurării acesteia.
Nu trebuie să omit că ne-am însuflețit de fiecare dată când am jucat jocuri de cultură generală cu ajutorul platformelor Plickers sau Kahoot, comportându-ne asemenea, unor elevi, având aceeași dorință de a ne implica, de a răspunde bine, de a concura cu alții, depășindu-i. Pentru a oferi feedback unei activități, am învățat că se poate da un răspuns afectiv prin observarea propriului comportament. De exemplu, a trebuit să ne observăm pe noi înșine o zi întreagă, urmărind un obiect, un gest al altuia care ne-a redat starea de bine și ne-a încărcat bateriile pentru tot restul zilei. Metode precum Caviardage – black-out poem sau predarea reciprocă au fost puse în aplicare de către cursanți pentru a evidenția importanța colaborării în învățare, a comunicării și a creativității, obiective de dezvoltat la elevii secolului 21, necesare unei epoci în care utilizarea tehnologiei ar trebui să se îmbine armonios cu învățarea într-un cadru cât mai apropiat de cel natural și, totodată, cu învățarea prin colaborare și comunicare.
Aș vrea să mai repet astfel de experiențe didactice și culturale, faciliate de programul Erasmus+, prin care să cunosc cât mai multe din tainele educației actuale și să descopăr cât mai multe culturi și oameni minunați ! Ce să mai zic de locuri deosebite, precum Barcelona lui Gaudi!]]>
Publicat în 01. 05. 2023 de Mirela Muscalu
Cursul „The 4 Cs of 21-st Century Skills – Communication, Collaboration, Creativity, Critical Thinking” , nr. 2021-1-RO01- KA121- SCH-000012282, la care am participat în cadrul programului „Erasmus+ KA1 Teacher Training Course” și desfășurat în Barcelona, Spania, în perioada 11-15 iulie 2022 a abordat perspective moderne de predare, valabile contextului actual, necesare stilului de învățare al elevilor zilelor noastre, care utilizează în viața de zi cu zi gadgeturi din ce în ce mai sofisticate și care au o viață centrată pe noua tehnologie. Așa cum a afirmat Tom Hierck, ideea salvatoare a educației este ca profesorul să se adapteze minților copiilor din secolul 21 folosind resurse educaționale actuale. Din păcate, spune acest pedagog contemporan, educația se face de către adulții secolului XX, care folosesc un curriculum din secolul XIX.
Ceea ce am învățat la acest curs a fost diferit de ceea ce știam sau mult peste așteptările mele. A fost prima experiență de acest gen și cred că de aceea am fost atât de încântată de modul în care s-au desfășurat cursurile. În primele zile, aveam temeri că nu o să mă descurc foarte bine cu limba engleză, nivelul meu de înțelegere fiind unul mediu, însă acestea au dispărut imediat după ce am făcut cunoștință cu prof. Aysa Dumlu, formatoarea noastră, și cu noii mei colegi de la curs, care au arătat multă deschidere către noi și au organizat și exerciții de cunoaștere reciprocă realizate prin joc, muzică și mișcare. Simt nevoia să vă împărtășesc și vouă exercițiul prin care ne-am cunoscut noi, profesorii veniți din diferite țări europene: Portugalia, Italia, Germania, România. Mai întâi, toți cursanții au primit o coală albă pe care a trebuit să desenăm chipul celuilalt ( test de observare a trăsăturilor fizice). După ce dansam timp de un minut pe o melodie veselă sau ritmată, muzica se oprea și noi făceam schimb de foi cu cine se nimerea să fim față în față. Apoi mergeam in bancă pentru a-i desena o parte a corpului. După ce muzica era reluată, noi aveam sarcina să ne mișcăm în ritmul muzicii și, în același timp, să sărim într-un picior sau să mergem cu spatele sau în diferite variante. Astfel, am reușit să completăm chipul celui cu care făceam schimb de foi și astfel să-l cunoaștem mai bine prin metoda observației. O altă activitate bazată pe metoda colaborării, a lucrului în echipă, a presupus realizarea unui turn cât mai înalt alcătuit din patru obiecte ( o sfoară de un metru, o bandă de scoci de un metru, 20 de bețe de spaghete și o bezea). Într-adevăr, această provocare ne-a solicitat creativitatea, simțul practic și logic și ne-a făcut să aplicăm competențele lingvistice într-un mod cât mai eficient. Totodată, am observat că această metodă contribuie foarte mult la dezvoltarea toleranței, acceptării ideilor diferite, a respectului reciproc.
Aplicată la clasă, metoda lucrului în echipă pentru a rezolva o problemă îi face pe elevi mai încrezători în forțele proprii, descoperindu-le abilitățile de cooperare, comunicare, creativitate. În final, am conștientizat că împreună putem face lucruri extraordinare, putem fi geniali, cu condiția să colaborăm.
O altă metodă despre care vreau să vă vorbesc este gândirea critică realizată prin arte vizuale, cu alte cuvinte am învățat să-i determinăm pe elevi să gândească diferit și critic în funcție de circumstanțele date. Activitatea s-a desfășurat la Muzeul Național de Artă din Barcelona, unde am discutat despre impresiile lăsate de trei tablouri ce reprezentau femei în diferite ipostaze, care aparțineau a trei autori diferiți. După ce priveam tabloul cu atenție, așezați comod pe un scăunel, începeam să spuneam ce am simțit în legătură cu el. Pasul următor era să ne informăm despre autor, anul picturii și titlul tabloului, după care urmau alte discuții lămuritoare sau problematizante. De fiecare dată, ni s-a atras atenția că profesorul ce aplică această metodă nu trebuie să califice răspunsurile elevilor ca fiind corecte sau incorecte, ci ar trebui să încurajăm elevii să se exprime așa cum simt. În plus, am rămas surprinși să constatăm cât de diferite erau părerile noastre față de ceea ce vedeam, asta depinzând, bineînțeles, de bagajul cultural, religios, personal al fiecăruia. Astfel, am învățat că fiecare a putut să aibă o experiență unică cu tabloul, care l-a transpus sau nu într-o stare sufletească diferită sau ușor identică cu a celuilalt. Mi-a lăsat o impresie puternică faptul că am aplicat această metodă în cadrul natural al muzeului, adică am fost în locul cel mai potrivit pentru a face cunoștință cu lumea artei, acest lucru fiind unul obișnuit pentru mulți profesori din Barcelona, care și-au adus învățăceii în spațiul ofertant de amplu al muzeului pentru activități de desenat sau modelat. Cu alte cuvinte, ei folosesc spațiul propice pentru o activitate planificată, pentru a crea atmosfera necesară desfășurării acesteia.
Nu trebuie să omit că ne-am însuflețit de fiecare dată când am jucat jocuri de cultură generală cu ajutorul platformelor Plickers sau Kahoot, comportându-ne asemenea, unor elevi, având aceeași dorință de a ne implica, de a răspunde bine, de a concura cu alții, depășindu-i. Pentru a oferi feedback unei activități, am învățat că se poate da un răspuns afectiv prin observarea propriului comportament. De exemplu, a trebuit să ne observăm pe noi înșine o zi întreagă, urmărind un obiect, un gest al altuia care ne-a redat starea de bine și ne-a încărcat bateriile pentru tot restul zilei. Metode precum Caviardage – black-out poem sau predarea reciprocă au fost puse în aplicare de către cursanți pentru a evidenția importanța colaborării în învățare, a comunicării și a creativității, obiective de dezvoltat la elevii secolului 21, necesare unei epoci în care utilizarea tehnologiei ar trebui să se îmbine armonios cu învățarea într-un cadru cât mai apropiat de cel natural și, totodată, cu învățarea prin colaborare și comunicare.
Aș vrea să mai repet astfel de experiențe didactice și culturale, faciliate de programul Erasmus+, prin care să cunosc cât mai multe din tainele educației actuale și să descopăr cât mai multe culturi și oameni minunați ! Ce să mai zic de locuri deosebite, precum Barcelona lui Gaudi!
]]>
Ca urmare a participării mele la cursul de formare 4Cs in EDUCATION ( Communication, Creativity, Collaboration, Critical Thinking) , nr. 2021-1-RO01- KA121-SCH-000012282, realizat prin programul Erasmus+ KA1 Teacher Training Course, din Barcelona, Spania, în perioada 11-15 iulie 2022, am creat o activitate transcurriculară pentru clasa a VI-a , în care am urmărit să aplic cunoștințele dobândite la curs în legătură cu dezvoltarea gândirii critice și a comunicării în limba maternă, două dintre competențele cheie europene și românești , necesar a fi dezvoltate la elevii secolului 21. De aceea , mai jos propun o resursă educațională deschisă inspirată din activitățile desfășurate în Barcelona, la cursurile de perfecționare.
Proiect transcurricular „ Comunicarea și artele vizuale”
Clasa: a VI-a
Arii curriculare: Limbă și comunicare și Arte
Discipline: Limba și literatura română și Educație plastică
Subiectul: Primăvara în literatură și pictură
Tipul lecției: Formare de priceperi și deprinderi
Scopul lecției: Să comunice emoțiile trezite de vizualizarea unor tablouri ce reprezintă anotimpul primăvara și de lectura unui text literar cu același conținut .
Discipline integrate: Educație plastică
Limba și literatura română
Durata: 2 ore
Competențe generale:
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual și literar într-o diversitate de contexte culturale.
2. Realizarea de creații literare multimodale ( a unui cvintet despre primăvară, însoțit de un desen reprezentativ).
3. Dezvoltarea gândirii critice prin arte vizuale
Competențe specifice:
• Educație plastică
1.1. Decodificarea mesajelor transmise prin limbaj artistic .
1.2. Corelarea mesajului artistic al unei lucrări de artă cu mijloace de expresie
3.1. Valorizarea propriilor idei și a sentimentelor exprimate prin limbaj plastic în cadrul unor compoziții proprii .
• Limba și literatura română
1.3. Prezentarea unor informații , idei, sentimente și puncte de vedere în texte orale, participând la discuții pe diverse teme sau pornind de la textele citite/ ascultate.
3.1. Corelarea informațiilor explicite și implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
3.2. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative și critice pe marginea unor texte diverse.
Obiective operaționale:
Ed. plastică:
O1- Să descrie elementele vizuale din tablourile prezentate ( Primăvara- Ștefan Luchian, Primăvara – Sandro Boticelli, Părul înflorit- Vicent van Gogh).
O2- Să exprime sensurile elementelor vizuale din tablourile prezentate, din punct de vedere cromatic și al formelor.
O3- Să coreleze deducțiile personale în legătură cu tablourile privite cu informațiile istorice și care aparțin unor critici plastici .
O4- Să realizeze un desen prin care să reprezinte anotimpul primăvara , folosind diverse tehnici de redare.
Limba și literatura română:
O1- Să identifice tema și câmpurile lexicale ale poeziei Oaspeții primăverii de Vasile Alecsandri.
O2- Să exprime sensurile figurilor de stil identificate în poezie.
O3- Să realizeze un text despre primăvară , folosind tehnica cvintetului.
Strategii didactice:
Metode și procedee: expunerea, lectura, conversația, explicația, observarea, munca independentă, turul galeriei .
Mijloace de învățământ: laptop, videoproiector, creioane, pensule și acuarele, vas pentru apă,foi de desen, manualul de Limba română.
Forme de activitate: activitate frontală, activitate individuală și în perechi.
Forme și tehnici de evaluare: observarea sistematică a elevilor, autoevaluarea, aprecieri verbale
Resurse de timp: 50 de minute
Resurse bibliografice:
1.https://www.portalinvatamant.ro/articole/noutati-7/programa-scolara-pentru-limba-si-literatura-romana-clasele-v-viii-8218.html
2.Manual de limba și literatura română, clasa a VI-a, Mihaela Daniela Cărstea, Viorica Avram, Ileana Sanda, Alexandra Dragomirescu, Ed. Didactică și Pedagogică, 2018
3. https://www.clubuldecultura.ro/primavara-prin-ochii-artistilor/
Scenariu didactic
Prima activitate
Literatura (50 de minute)
1. Evocare ( 7 min.)
Profesorul le aduce aminte elevilor că în anotimpul primăvara păsările călătoare vin din alte țări calde și se cuibăresc la noi în țară. Apoi le arată cu ajutorul videoproiectorului, imagini cu aceste păsări ( berze, rândunele, nagâți sau ciocârlii) , acestea fiind amintite în poezia ce urmează a fi studiată. Elevii obțin informații cu privire la forma păsărilor, penaj, clasa din care fac parte, obiceiuri și comportamente specifice.
2. Realizarea sensului ( 33 de minute)
Profesorul lecturează poezia „ Oaspeții primăverii” de Vasile Alecsandri , iar elevii sunt atenți la mesajul literar. Ei completează în caiete răspunsuri referitoare la primele impresii de după lectură ( ce le-a plăcut, ce i-a surprins, ce nu au înțeles, ce întrebare i-ar pune autorului).
Profesorul lămurește sensul cuvintelor necunoscute , iar elevii le notează în caiete. Tot cu ajutorul elevilor se identifică tema poeziei( natura primăvara) și câmpurile lexicale ale pastelului. ( culori, natura, păsări). De asemeni , se identifică și se explică figurile de stil ale poeziei prin care eul liric transmite mesajul.
Se reia lectura fiecărei strofe pentru ca elevii să extragă ideile principale ale acestora pe care le scriu în caiete.
3. Reflecție ( 10 minute)
Elevii au sarcina de a crea un cvintet cu titlul „ Primăvara”. ( Profesorul le explică elevilor regulile creării cvintetului: primul vers e format dintr-un cuvânt ce se referă la subiectul ales , al doilea vers va avea două adjective, al treilea trei verbe, al patrulea va fi compus din patru cuvinte , iar al cincilea va fi un cuvânt sinteză.)
A doua activitate
Educație plastică ( 50 de minute)
1. Evocare (7 minute)
Elevii sunt întrebați ce pictori știu care au pictat anotimpul primăvara. Se proiectează câteva tablouri cu tema primăvara pentru a ilustra că acest anotimp i-a inspirat pe mulți artiști.
2. Realizarea sensului ( 23 de minute)
Elevii sunt îndemnați de profesor să privească cu atenție trei tablouri cu tema primăvara: „ Primăvara” de Sandro Botticelli, „ Primăvara” de Ștefan Luchian și „ Ramuri de migdale înflorite” de Vincent Van Gogh.
După un minut de conectare cu tabloul, elevul va împărtăși celorlați colegi părerea personală cu privire la ceea ce i-a transmis pictura. ( ce a văzut și ce a simțit fiecare).Profesorul redă ideea fiecărui elev cu propriile cuvinte , pentru ca mesajul fiecăruia să fie clar. După acest procedeu, profesorul le dă informații suplimentare despre tablou , cu ajutorul cărora fiecare copil să-și contureze o imagine mai clară a mesajului artistic ( autorul, anul creației, denumirea, curentul artistic în care se încadrează tabloul). Acum, în această etapă, elevul își exprimă părerea personală despre tablou, din perspectiva noilor informații. Profesorul doar încurajează ca elevii să-și exprime liber părerea , fără ca să intervină prin limitări de genul :corect, incorect, bine, rău.
3. Reflecție ( 20 minute)
Elevii au sarcina de a desena tablouri de primăvară inspirate din poezia „ Oaspeții primăverii ” de Vasile Alecsandri sau din propria imaginație. Pot fi folosite diferite tehnici de redare a mesajului artistic.
Prin cele două activități , s-a urmărit, în principal, dezvoltarea gândirii critice atât prin limbajul literar, cât și prin limbajul vizual, căci prin exprimarea părerii personale în legătură cu un text sau un tablou, elevii gândesc asupra realității date, în stil propriu. De asemenea, alte obiective au fost formarea unor comportamente de comunicare care să îmbine canale şi coduri diferite: scriere, imagini, reprezentări grafice și formarea unor deprinderi legate de tehnici variate de lucru cu textul.
]]>
Publicat în 01. 05. 2023 de Mirela Muscalu
| Etichetat cu: gândire critică, comunicare, colaborare, transcurricular, interdisciplinar, literatură, arte vizuale, desen, poezie, educație plastică
Ca urmare a participării mele la cursul de formare 4Cs in EDUCATION ( Communication, Creativity, Collaboration, Critical Thinking) , nr. 2021-1-RO01- KA121-SCH-000012282, realizat prin programul Erasmus+ KA1 Teacher Training Course, din Barcelona, Spania, în perioada 11-15 iulie 2022, am creat o activitate transcurriculară pentru clasa a VI-a , în care am urmărit să aplic cunoștințele dobândite la curs în legătură cu dezvoltarea gândirii critice și a comunicării în limba maternă, două dintre competențele cheie europene și românești , necesar a fi dezvoltate la elevii secolului 21. De aceea , mai jos propun o resursă educațională deschisă inspirată din activitățile desfășurate în Barcelona, la cursurile de perfecționare.
Proiect transcurricular „ Comunicarea și artele vizuale”
Clasa: a VI-a
Arii curriculare: Limbă și comunicare și Arte
Discipline: Limba și literatura română și Educație plastică
Subiectul: Primăvara în literatură și pictură
Tipul lecției: Formare de priceperi și deprinderi
Scopul lecției: Să comunice emoțiile trezite de vizualizarea unor tablouri ce reprezintă anotimpul primăvara și de lectura unui text literar cu același conținut .
Discipline integrate: Educație plastică
Limba și literatura română
Durata: 2 ore
Competențe generale:
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual și literar într-o diversitate de contexte culturale.
2. Realizarea de creații literare multimodale ( a unui cvintet despre primăvară, însoțit de un desen reprezentativ).
3. Dezvoltarea gândirii critice prin arte vizuale
Competențe specifice:
• Educație plastică
1.1. Decodificarea mesajelor transmise prin limbaj artistic .
1.2. Corelarea mesajului artistic al unei lucrări de artă cu mijloace de expresie
3.1. Valorizarea propriilor idei și a sentimentelor exprimate prin limbaj plastic în cadrul unor compoziții proprii .
• Limba și literatura română
1.3. Prezentarea unor informații , idei, sentimente și puncte de vedere în texte orale, participând la discuții pe diverse teme sau pornind de la textele citite/ ascultate.
3.1. Corelarea informațiilor explicite și implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
3.2. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative și critice pe marginea unor texte diverse.
Obiective operaționale:
Ed. plastică:
O1- Să descrie elementele vizuale din tablourile prezentate ( Primăvara- Ștefan Luchian, Primăvara – Sandro Boticelli, Părul înflorit- Vicent van Gogh).
O2- Să exprime sensurile elementelor vizuale din tablourile prezentate, din punct de vedere cromatic și al formelor.
O3- Să coreleze deducțiile personale în legătură cu tablourile privite cu informațiile istorice și care aparțin unor critici plastici .
O4- Să realizeze un desen prin care să reprezinte anotimpul primăvara , folosind diverse tehnici de redare.
Limba și literatura română:
O1- Să identifice tema și câmpurile lexicale ale poeziei Oaspeții primăverii de Vasile Alecsandri.
O2- Să exprime sensurile figurilor de stil identificate în poezie.
O3- Să realizeze un text despre primăvară , folosind tehnica cvintetului.
Strategii didactice:
Metode și procedee: expunerea, lectura, conversația, explicația, observarea, munca independentă, turul galeriei .
Mijloace de învățământ: laptop, videoproiector, creioane, pensule și acuarele, vas pentru apă,foi de desen, manualul de Limba română.
Forme de activitate: activitate frontală, activitate individuală și în perechi.
Forme și tehnici de evaluare: observarea sistematică a elevilor, autoevaluarea, aprecieri verbale
Resurse de timp: 50 de minute
Resurse bibliografice:
1.https://www.portalinvatamant.ro/articole/noutati-7/programa-scolara-pentru-limba-si-literatura-romana-clasele-v-viii-8218.html
2.Manual de limba și literatura română, clasa a VI-a, Mihaela Daniela Cărstea, Viorica Avram, Ileana Sanda, Alexandra Dragomirescu, Ed. Didactică și Pedagogică, 2018
3. https://www.clubuldecultura.ro/primavara-prin-ochii-artistilor/
Scenariu didactic
Prima activitate
Literatura (50 de minute)
1. Evocare ( 7 min.)
Profesorul le aduce aminte elevilor că în anotimpul primăvara păsările călătoare vin din alte țări calde și se cuibăresc la noi în țară. Apoi le arată cu ajutorul videoproiectorului, imagini cu aceste păsări ( berze, rândunele, nagâți sau ciocârlii) , acestea fiind amintite în poezia ce urmează a fi studiată. Elevii obțin informații cu privire la forma păsărilor, penaj, clasa din care fac parte, obiceiuri și comportamente specifice.
2. Realizarea sensului ( 33 de minute)
Profesorul lecturează poezia „ Oaspeții primăverii” de Vasile Alecsandri , iar elevii sunt atenți la mesajul literar. Ei completează în caiete răspunsuri referitoare la primele impresii de după lectură ( ce le-a plăcut, ce i-a surprins, ce nu au înțeles, ce întrebare i-ar pune autorului).
Profesorul lămurește sensul cuvintelor necunoscute , iar elevii le notează în caiete. Tot cu ajutorul elevilor se identifică tema poeziei( natura primăvara) și câmpurile lexicale ale pastelului. ( culori, natura, păsări). De asemeni , se identifică și se explică figurile de stil ale poeziei prin care eul liric transmite mesajul.
Se reia lectura fiecărei strofe pentru ca elevii să extragă ideile principale ale acestora pe care le scriu în caiete.
3. Reflecție ( 10 minute)
Elevii au sarcina de a crea un cvintet cu titlul „ Primăvara”. ( Profesorul le explică elevilor regulile creării cvintetului: primul vers e format dintr-un cuvânt ce se referă la subiectul ales , al doilea vers va avea două adjective, al treilea trei verbe, al patrulea va fi compus din patru cuvinte , iar al cincilea va fi un cuvânt sinteză.)
A doua activitate
Educație plastică ( 50 de minute)
1. Evocare (7 minute)
Elevii sunt întrebați ce pictori știu care au pictat anotimpul primăvara. Se proiectează câteva tablouri cu tema primăvara pentru a ilustra că acest anotimp i-a inspirat pe mulți artiști.
2. Realizarea sensului ( 23 de minute)
Elevii sunt îndemnați de profesor să privească cu atenție trei tablouri cu tema primăvara: „ Primăvara” de Sandro Botticelli, „ Primăvara” de Ștefan Luchian și „ Ramuri de migdale înflorite” de Vincent Van Gogh.
După un minut de conectare cu tabloul, elevul va împărtăși celorlați colegi părerea personală cu privire la ceea ce i-a transmis pictura. ( ce a văzut și ce a simțit fiecare).Profesorul redă ideea fiecărui elev cu propriile cuvinte , pentru ca mesajul fiecăruia să fie clar. După acest procedeu, profesorul le dă informații suplimentare despre tablou , cu ajutorul cărora fiecare copil să-și contureze o imagine mai clară a mesajului artistic ( autorul, anul creației, denumirea, curentul artistic în care se încadrează tabloul). Acum, în această etapă, elevul își exprimă părerea personală despre tablou, din perspectiva noilor informații. Profesorul doar încurajează ca elevii să-și exprime liber părerea , fără ca să intervină prin limitări de genul :corect, incorect, bine, rău.
3. Reflecție ( 20 minute)
Elevii au sarcina de a desena tablouri de primăvară inspirate din poezia „ Oaspeții primăverii ” de Vasile Alecsandri sau din propria imaginație. Pot fi folosite diferite tehnici de redare a mesajului artistic.
Prin cele două activități , s-a urmărit, în principal, dezvoltarea gândirii critice atât prin limbajul literar, cât și prin limbajul vizual, căci prin exprimarea părerii personale în legătură cu un text sau un tablou, elevii gândesc asupra realității date, în stil propriu. De asemenea, alte obiective au fost formarea unor comportamente de comunicare care să îmbine canale şi coduri diferite: scriere, imagini, reprezentări grafice și formarea unor deprinderi legate de tehnici variate de lucru cu textul.
]]>
Ca urmare a participării mele la cursul de formare 4Cs in EDUCATION ( Communication, Creativity, Collaboration, Critical Thinking) , nr. 2021-1-RO01- KA121-SCH-000012282, realizat prin programul Erasmus+ KA1 Teacher Training Course, din Barcelona, Spania, în perioada 11-15 iulie 2022, am creat o activitate transcurriculară pentru clasa a VI-a , în care am urmărit să aplic cunoștințele dobândite la curs în legătură cu dezvoltarea gândirii critice și a comunicării în limba maternă, două dintre competențele cheie europene și românești , necesar a fi dezvoltate la elevii secolului 21. De aceea , mai jos propun o resursă educațională deschisă inspirată din activitățile desfășurate în Barcelona, la cursurile de perfecționare.
Proiect transcurricular „ Comunicarea și artele vizuale”
Clasa: a VI-a
Arii curriculare: Limbă și comunicare și Arte
Discipline: Limba și literatura română și Educație plastică
Subiectul: Primăvara în literatură și pictură
Tipul lecției: Formare de priceperi și deprinderi
Scopul lecției: Să comunice emoțiile trezite de vizualizarea unor tablouri ce reprezintă anotimpul primăvara și de lectura unui text literar cu același conținut .
Discipline integrate: Educație plastică
Limba și literatura română
Durata: 2 ore
Competențe generale:
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual și literar într-o diversitate de contexte culturale.
2. Realizarea de creații literare multimodale ( a unui cvintet despre primăvară, însoțit de un desen reprezentativ).
3. Dezvoltarea gândirii critice prin arte vizuale
Competențe specifice:
• Educație plastică
1.1. Decodificarea mesajelor transmise prin limbaj artistic .
1.2. Corelarea mesajului artistic al unei lucrări de artă cu mijloace de expresie
3.1. Valorizarea propriilor idei și a sentimentelor exprimate prin limbaj plastic în cadrul unor compoziții proprii .
• Limba și literatura română
1.3. Prezentarea unor informații , idei, sentimente și puncte de vedere în texte orale, participând la discuții pe diverse teme sau pornind de la textele citite/ ascultate.
3.1. Corelarea informațiilor explicite și implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
3.2. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative și critice pe marginea unor texte diverse.
Obiective operaționale:
Ed. plastică:
O1- Să descrie elementele vizuale din tablourile prezentate ( Primăvara- Ștefan Luchian, Primăvara – Sandro Boticelli, Părul înflorit- Vicent van Gogh).
O2- Să exprime sensurile elementelor vizuale din tablourile prezentate, din punct de vedere cromatic și al formelor.
O3- Să coreleze deducțiile personale în legătură cu tablourile privite cu informațiile istorice și care aparțin unor critici plastici .
O4- Să realizeze un desen prin care să reprezinte anotimpul primăvara , folosind diverse tehnici de redare.
Limba și literatura română:
O1- Să identifice tema și câmpurile lexicale ale poeziei Oaspeții primăverii de Vasile Alecsandri.
O2- Să exprime sensurile figurilor de stil identificate în poezie.
O3- Să realizeze un text despre primăvară , folosind tehnica cvintetului.
Strategii didactice:
Metode și procedee: expunerea, lectura, conversația, explicația, observarea, munca independentă, turul galeriei .
Mijloace de învățământ: laptop, videoproiector, creioane, pensule și acuarele, vas pentru apă,foi de desen, manualul de Limba română.
Forme de activitate: activitate frontală, activitate individuală și în perechi.
Forme și tehnici de evaluare: observarea sistematică a elevilor, autoevaluarea, aprecieri verbale
Resurse de timp: 50 de minute
Resurse bibliografice:
1.https://www.portalinvatamant.ro/articole/noutati-7/programa-scolara-pentru-limba-si-literatura-romana-clasele-v-viii-8218.html
2.Manual de limba și literatura română, clasa a VI-a, Mihaela Daniela Cărstea, Viorica Avram, Ileana Sanda, Alexandra Dragomirescu, Ed. Didactică și Pedagogică, 2018
3. https://www.clubuldecultura.ro/primavara-prin-ochii-artistilor/
Scenariu didactic
Prima activitate
Literatura (50 de minute)
1. Evocare ( 7 min.)
Profesorul le aduce aminte elevilor că în anotimpul primăvara păsările călătoare vin din alte țări calde și se cuibăresc la noi în țară. Apoi le arată cu ajutorul videoproiectorului, imagini cu aceste păsări ( berze, rândunele, nagâți sau ciocârlii) , acestea fiind amintite în poezia ce urmează a fi studiată. Elevii obțin informații cu privire la forma păsărilor, penaj, clasa din care fac parte, obiceiuri și comportamente specifice.
2. Realizarea sensului ( 33 de minute)
Profesorul lecturează poezia „ Oaspeții primăverii” de Vasile Alecsandri , iar elevii sunt atenți la mesajul literar. Ei completează în caiete răspunsuri referitoare la primele impresii de după lectură ( ce le-a plăcut, ce i-a surprins, ce nu au înțeles, ce întrebare i-ar pune autorului).
Profesorul lămurește sensul cuvintelor necunoscute , iar elevii le notează în caiete. Tot cu ajutorul elevilor se identifică tema poeziei( natura primăvara) și câmpurile lexicale ale pastelului. ( culori, natura, păsări). De asemeni , se identifică și se explică figurile de stil ale poeziei prin care eul liric transmite mesajul.
Se reia lectura fiecărei strofe pentru ca elevii să extragă ideile principale ale acestora pe care le scriu în caiete.
3. Reflecție ( 10 minute)
Elevii au sarcina de a crea un cvintet cu titlul „ Primăvara”. ( Profesorul le explică elevilor regulile creării cvintetului: primul vers e format dintr-un cuvânt ce se referă la subiectul ales , al doilea vers va avea două adjective, al treilea trei verbe, al patrulea va fi compus din patru cuvinte , iar al cincilea va fi un cuvânt sinteză.)
A doua activitate
Educație plastică ( 50 de minute)
1. Evocare (7 minute)
Elevii sunt întrebați ce pictori știu care au pictat anotimpul primăvara. Se proiectează câteva tablouri cu tema primăvara pentru a ilustra că acest anotimp i-a inspirat pe mulți artiști.
2. Realizarea sensului ( 23 de minute)
Elevii sunt îndemnați de profesor să privească cu atenție trei tablouri cu tema primăvara: „ Primăvara” de Sandro Botticelli, „ Primăvara” de Ștefan Luchian și „ Ramuri de migdale înflorite” de Vincent Van Gogh.
După un minut de conectare cu tabloul, elevul va împărtăși celorlați colegi părerea personală cu privire la ceea ce i-a transmis pictura. ( ce a văzut și ce a simțit fiecare).Profesorul redă ideea fiecărui elev cu propriile cuvinte , pentru ca mesajul fiecăruia să fie clar. După acest procedeu, profesorul le dă informații suplimentare despre tablou , cu ajutorul cărora fiecare copil să-și contureze o imagine mai clară a mesajului artistic ( autorul, anul creației, denumirea, curentul artistic în care se încadrează tabloul). Acum, în această etapă, elevul își exprimă părerea personală despre tablou, din perspectiva noilor informații. Profesorul doar încurajează ca elevii să-și exprime liber părerea , fără ca să intervină prin limitări de genul :corect, incorect, bine, rău.
3. Reflecție ( 20 minute)
Elevii au sarcina de a desena tablouri de primăvară inspirate din poezia „ Oaspeții primăverii ” de Vasile Alecsandri sau din propria imaginație. Pot fi folosite diferite tehnici de redare a mesajului artistic.
Prin cele două activități , s-a urmărit, în principal, dezvoltarea gândirii critice atât prin limbajul literar, cât și prin limbajul vizual, căci prin exprimarea părerii personale în legătură cu un text sau un tablou, elevii gândesc asupra realității date, în stil propriu. De asemenea, alte obiective au fost formarea unor comportamente de comunicare care să îmbine canale şi coduri diferite: scriere, imagini, reprezentări grafice și formarea unor deprinderi legate de tehnici variate de lucru cu textul.
]]>
Publicat în 01. 05. 2023 de Mirela Muscalu
| Etichetat cu: gândire critică, comunicare, colaborare, transcurricular, interdisciplinar, literatură, arte vizuale, desen, poezie, educație plastică
Ca urmare a participării mele la cursul de formare 4Cs in EDUCATION ( Communication, Creativity, Collaboration, Critical Thinking) , nr. 2021-1-RO01- KA121-SCH-000012282, realizat prin programul Erasmus+ KA1 Teacher Training Course, din Barcelona, Spania, în perioada 11-15 iulie 2022, am creat o activitate transcurriculară pentru clasa a VI-a , în care am urmărit să aplic cunoștințele dobândite la curs în legătură cu dezvoltarea gândirii critice și a comunicării în limba maternă, două dintre competențele cheie europene și românești , necesar a fi dezvoltate la elevii secolului 21. De aceea , mai jos propun o resursă educațională deschisă inspirată din activitățile desfășurate în Barcelona, la cursurile de perfecționare.
Proiect transcurricular „ Comunicarea și artele vizuale”
Clasa: a VI-a
Arii curriculare: Limbă și comunicare și Arte
Discipline: Limba și literatura română și Educație plastică
Subiectul: Primăvara în literatură și pictură
Tipul lecției: Formare de priceperi și deprinderi
Scopul lecției: Să comunice emoțiile trezite de vizualizarea unor tablouri ce reprezintă anotimpul primăvara și de lectura unui text literar cu același conținut .
Discipline integrate: Educație plastică
Limba și literatura română
Durata: 2 ore
Competențe generale:
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual și literar într-o diversitate de contexte culturale.
2. Realizarea de creații literare multimodale ( a unui cvintet despre primăvară, însoțit de un desen reprezentativ).
3. Dezvoltarea gândirii critice prin arte vizuale
Competențe specifice:
• Educație plastică
1.1. Decodificarea mesajelor transmise prin limbaj artistic .
1.2. Corelarea mesajului artistic al unei lucrări de artă cu mijloace de expresie
3.1. Valorizarea propriilor idei și a sentimentelor exprimate prin limbaj plastic în cadrul unor compoziții proprii .
• Limba și literatura română
1.3. Prezentarea unor informații , idei, sentimente și puncte de vedere în texte orale, participând la discuții pe diverse teme sau pornind de la textele citite/ ascultate.
3.1. Corelarea informațiilor explicite și implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
3.2. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative și critice pe marginea unor texte diverse.
Obiective operaționale:
Ed. plastică:
O1- Să descrie elementele vizuale din tablourile prezentate ( Primăvara- Ștefan Luchian, Primăvara – Sandro Boticelli, Părul înflorit- Vicent van Gogh).
O2- Să exprime sensurile elementelor vizuale din tablourile prezentate, din punct de vedere cromatic și al formelor.
O3- Să coreleze deducțiile personale în legătură cu tablourile privite cu informațiile istorice și care aparțin unor critici plastici .
O4- Să realizeze un desen prin care să reprezinte anotimpul primăvara , folosind diverse tehnici de redare.
Limba și literatura română:
O1- Să identifice tema și câmpurile lexicale ale poeziei Oaspeții primăverii de Vasile Alecsandri.
O2- Să exprime sensurile figurilor de stil identificate în poezie.
O3- Să realizeze un text despre primăvară , folosind tehnica cvintetului.
Strategii didactice:
Metode și procedee: expunerea, lectura, conversația, explicația, observarea, munca independentă, turul galeriei .
Mijloace de învățământ: laptop, videoproiector, creioane, pensule și acuarele, vas pentru apă,foi de desen, manualul de Limba română.
Forme de activitate: activitate frontală, activitate individuală și în perechi.
Forme și tehnici de evaluare: observarea sistematică a elevilor, autoevaluarea, aprecieri verbale
Resurse de timp: 50 de minute
Resurse bibliografice:
1.https://www.portalinvatamant.ro/articole/noutati-7/programa-scolara-pentru-limba-si-literatura-romana-clasele-v-viii-8218.html
2.Manual de limba și literatura română, clasa a VI-a, Mihaela Daniela Cărstea, Viorica Avram, Ileana Sanda, Alexandra Dragomirescu, Ed. Didactică și Pedagogică, 2018
3. https://www.clubuldecultura.ro/primavara-prin-ochii-artistilor/
Scenariu didactic
Prima activitate
Literatura (50 de minute)
1. Evocare ( 7 min.)
Profesorul le aduce aminte elevilor că în anotimpul primăvara păsările călătoare vin din alte țări calde și se cuibăresc la noi în țară. Apoi le arată cu ajutorul videoproiectorului, imagini cu aceste păsări ( berze, rândunele, nagâți sau ciocârlii) , acestea fiind amintite în poezia ce urmează a fi studiată. Elevii obțin informații cu privire la forma păsărilor, penaj, clasa din care fac parte, obiceiuri și comportamente specifice.
2. Realizarea sensului ( 33 de minute)
Profesorul lecturează poezia „ Oaspeții primăverii” de Vasile Alecsandri , iar elevii sunt atenți la mesajul literar. Ei completează în caiete răspunsuri referitoare la primele impresii de după lectură ( ce le-a plăcut, ce i-a surprins, ce nu au înțeles, ce întrebare i-ar pune autorului).
Profesorul lămurește sensul cuvintelor necunoscute , iar elevii le notează în caiete. Tot cu ajutorul elevilor se identifică tema poeziei( natura primăvara) și câmpurile lexicale ale pastelului. ( culori, natura, păsări). De asemeni , se identifică și se explică figurile de stil ale poeziei prin care eul liric transmite mesajul.
Se reia lectura fiecărei strofe pentru ca elevii să extragă ideile principale ale acestora pe care le scriu în caiete.
3. Reflecție ( 10 minute)
Elevii au sarcina de a crea un cvintet cu titlul „ Primăvara”. ( Profesorul le explică elevilor regulile creării cvintetului: primul vers e format dintr-un cuvânt ce se referă la subiectul ales , al doilea vers va avea două adjective, al treilea trei verbe, al patrulea va fi compus din patru cuvinte , iar al cincilea va fi un cuvânt sinteză.)
A doua activitate
Educație plastică ( 50 de minute)
1. Evocare (7 minute)
Elevii sunt întrebați ce pictori știu care au pictat anotimpul primăvara. Se proiectează câteva tablouri cu tema primăvara pentru a ilustra că acest anotimp i-a inspirat pe mulți artiști.
2. Realizarea sensului ( 23 de minute)
Elevii sunt îndemnați de profesor să privească cu atenție trei tablouri cu tema primăvara: „ Primăvara” de Sandro Botticelli, „ Primăvara” de Ștefan Luchian și „ Ramuri de migdale înflorite” de Vincent Van Gogh.
După un minut de conectare cu tabloul, elevul va împărtăși celorlați colegi părerea personală cu privire la ceea ce i-a transmis pictura. ( ce a văzut și ce a simțit fiecare).Profesorul redă ideea fiecărui elev cu propriile cuvinte , pentru ca mesajul fiecăruia să fie clar. După acest procedeu, profesorul le dă informații suplimentare despre tablou , cu ajutorul cărora fiecare copil să-și contureze o imagine mai clară a mesajului artistic ( autorul, anul creației, denumirea, curentul artistic în care se încadrează tabloul). Acum, în această etapă, elevul își exprimă părerea personală despre tablou, din perspectiva noilor informații. Profesorul doar încurajează ca elevii să-și exprime liber părerea , fără ca să intervină prin limitări de genul :corect, incorect, bine, rău.
3. Reflecție ( 20 minute)
Elevii au sarcina de a desena tablouri de primăvară inspirate din poezia „ Oaspeții primăverii ” de Vasile Alecsandri sau din propria imaginație. Pot fi folosite diferite tehnici de redare a mesajului artistic.
Prin cele două activități , s-a urmărit, în principal, dezvoltarea gândirii critice atât prin limbajul literar, cât și prin limbajul vizual, căci prin exprimarea părerii personale în legătură cu un text sau un tablou, elevii gândesc asupra realității date, în stil propriu. De asemenea, alte obiective au fost formarea unor comportamente de comunicare care să îmbine canale şi coduri diferite: scriere, imagini, reprezentări grafice și formarea unor deprinderi legate de tehnici variate de lucru cu textul.
]]>
