<?xml version='1.0'?>

<rss version="2.0" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:georss="http://www.georss.org/georss"  >
	<channel>
		<title><![CDATA[iTeach: Blog Luminița Melania Dîngă]]></title>
		<link>https://iteach.ro:443/pg/blog/luminita.dinga?offset=20</link>
				
	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/luminita.dinga/read/114097/writing-numbers-and-years</guid>
	  <pubDate>Mon, 07 Mar 2022 21:30:07 +0200</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/luminita.dinga/read/114097/writing-numbers-and-years</link>
	  <title><![CDATA[Writing Numbers and Years]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	1: It&#39;s correct to hyphenate all compound numbers from &#39;twenty-one&#39; (21) through &#39;ninety-nine&#39; (99). The hyphen is the minus sign, as in &#39;thirty-four&#39; (34).<br />
	2: In American English, unlike British English, when writing out years of three or more digits, the word &#39;and&#39; is not used after &#39;hundred&#39; or &#39;thousand&#39;.</p>
<p>
	Example: 975 is written out as &#39;nine seventy-five&#39; (American English) and &#39;nine hundred and seventy-five&#39; (British English);</p>
<p>
	2028 is &#39;two thousand twenty-eight&#39; (American English) and &#39;two thousand and twenty-eight&#39; (British English).</p>
<p>
	3. Up to 1999 the years are spoken as hundreds, but for shortening, the words &#39;hundred and&#39; are omitted. Foe example: 1999 = &#39;nineteen (hundred and) ninety-nine&#39; = &#39;nineteen ninety-nine&#39;.</p>
<p>
	4. After the year 2000 the years are spoken as normal numbers. But for shortening, in colloquial language, the years are pronounced in groups of two. Example: 2000 = &#39;two thousand&#39;; 2004 = &#39;two thousand (and) four&#39;, but also &#39;twenty oh four&#39;.</p>
<p>
	5. Do not use commas when writing out in words numbers above 999. Example: 1272 is &quot;twelve seventy-two&quot; and not &quot;twelve, seventy-two&quot;.</p>
<p>
	6. Do not use commas when writing in digits years above 999. It is 1339; 1979, 2022, and not 1,339; 1,979, 2,022.</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Luminița Melania Dîngă</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/luminita.dinga/read/113809/the-dissemination-of-the-etwinning-project-`sarbatorile-de-iarna`</guid>
	  <pubDate>Sun, 27 Feb 2022 23:06:00 +0200</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/luminita.dinga/read/113809/the-dissemination-of-the-etwinning-project-`sarbatorile-de-iarna`</link>
	  <title><![CDATA[The Dissemination of the eTwinning Project `Sărbătorile de iarnă`]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	The eTwinning project&nbsp;`Sărbătorile de iarnă` came to its end. It started in November and it lasts up to the arrival of spring. It developed students and teachers knowledge of traditions and customs in the context of winter holidays in different countries. It enlarged a feeling of love and admiration for ancestors. It spread the feeling of appreciation and preservation of national and international cultural values. Here you can enjoy the story jumper book in which we put all our inspiration and innovation.</p>
<p>
	<a href="https://www.storyjumper.com/book/read/126636882/Srbtorile-de-iarn">https://www.storyjumper.com/book/read/126636882/Srbtorile-de-iarn</a></p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Luminița Melania Dîngă</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/luminita.dinga/read/112062/calendar-date-in-american-and-british-english</guid>
	  <pubDate>Sun, 06 Feb 2022 19:37:25 +0200</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/luminita.dinga/read/112062/calendar-date-in-american-and-british-english</link>
	  <title><![CDATA[Calendar Date in American and British English]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	How to Write Out Calendar Date (i.e. Birthday) 1-31-2022 (Month-Day-Year) = January 31st, 2022 in Words in American (US) &amp; British English (UK)</p>
<p>
	American English (US)<br />
	1-31-2022 = January 31st, 2022:<br />
	Month is said first in American English.<br />
	Format: Month day, year.<br />
	January the thirty-first, twenty twenty-two<br />
	or: January the thirty-first, two thousand twenty-two<br />
	* The definite article &quot;the&quot; can be left out.<br />
	January thirty-first, twenty twenty-two<br />
	or: January thirty-first, two thousand twenty-two.</p>
<p>
	British English (UK)<br />
	31-1-2022 = 31st January, 2022:<br />
	Day is said first in British English.<br />
	Format: day Month, year.<br />
	the thirty-first of January, twenty twenty-two<br />
	or: the thirty-first of January, two thousand and twenty-two.</p>
<p>
	The date<br />
	In American English date representation, usually the month comes before the day, then followed by year.<br />
	This is called middle endian representation: the middle significant value, the month, comes first. The day is the least significant value and the year is the most significant value in the sequence.<br />
	In British English, as in the most of Europe, usually the day comes before the month, then followed by year.<br />
	This is called little endian representation: the least significant value, the day, comes first. The month has middle significance and the year is the most significant.<br />
	Big-endian is a term which is related to an order in which the most significant value in the sequence comes first, so, in our case, the year comes first, usually followed by month and then by day.</p>
<p>
	&nbsp;</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Luminița Melania Dîngă</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/luminita.dinga/read/111479/24-ianuarie-1859-mica-unire-scurta-lectie-de-istorie</guid>
	  <pubDate>Tue, 25 Jan 2022 00:18:47 +0200</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/luminita.dinga/read/111479/24-ianuarie-1859-mica-unire-scurta-lectie-de-istorie</link>
	  <title><![CDATA[24 ianuarie 1859, Mica Unire- scurtă lecție de istorie]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	Ziua de 24 ianuarie 1859, ziua alegerii lui Alexandru Ioan Cuza la Bucureşti ca domnitor al Ţării Rom&acirc;neşti, după ce la 5 ianuarie fusese ales la Iaşi domnitor al Moldovei, este ziua c&acirc;nd s-au &icirc;mplinit aspiraţiile naţionale ale revoluţionarilor de la 1848 care &icirc;nscriseseră &icirc;n programele lor idealul unirii Principatelor drept &bdquo;cheia de boltă fără de care s-ar prăbuşi &icirc;ntreg idealul naţional&rdquo;.<br />
	Actul istoric al Unirii de la 24 ianuarie 1859, despre care Mihail Kogălniceanu spunea că este &bdquo;actul &icirc;ntregii naţiuni rom&acirc;ne&quot;, a rămas un moment decisiv &icirc;n istoria rom&acirc;nilor, pentru că recunoaşterea internaţională a Unirii şi măsurile adoptate &icirc;n anii care au urmat au dus la obţinerea şi recunoaşterea independenţei Rom&acirc;niei &icirc;n anii 1877 - 1878 şi la &icirc;ndeplinirea idealului naţional de unire a tuturor rom&acirc;nilor &icirc;n 1918. &Icirc;n egală măsură, momentul 24 ianuarie 1859 a fost primul pas făcut de naţiunea rom&acirc;nă pe drumul modernităţii şi al integrării europene.<br />
	Dubla alegere a colonelului Alexandru Ioan Cuza domn al Moldovei, la 5/17 ianuarie 1859, şi apoi, al Ţării Rom&acirc;neşti la 12/24 ianuarie 1859 a &icirc;nsemnat un succes hotăr&acirc;tor &icirc;n lupta pentru unire, dubla alegere reprezent&acirc;nd &icirc;nceputul procesului de constituire, pe baze moderne, a statului naţional rom&acirc;n.<br />
	Cu toate că se aflau, &icirc;ncă, sub suzeranitatea Porţii şi sub garanţia colectivă a puterilor (Franţa, Rusia, Marea Britanie, Prusia şi Regatul Sardiniei), Principatele Rom&acirc;ne au desfăşurat &icirc;ntre 1859-1861 o serie de acţiuni de politică externă de o deosebită importanţă pentru desăv&acirc;rşirea unităţii statale a &icirc;ntregii naţiuni: desăv&acirc;rşirea unirii, apărarea autonomiei ţării şi pregătirea cuceririi independenţei.<br />
	&Icirc;ntr-o primă etapă, Principatele Unite au beneficiat de sprijinul a cinci puteri europene, doar Imperiile otoman şi habsburgic au refuzat să accepte acest fapt &icirc;mplinit. Astfel, pentru a se obţine &icirc;nvestitura puterii suzerane şi a se acţiona eficient &icirc;n vederea obţinerii recunoaşterii unirii, au fost trimise la Constantinopol două delegaţii, ulterior contopite &icirc;ntr-una singură, condusă de Costache Negri, şi s-a folosit sistemul misiunilor speciale, Principatele neav&acirc;nd dreptul reprezentării diplomatice permanente. Cei cărora li se datorează recunoaşterea dublei alegere au fost &icirc;nsărcinaţii cu misiuni speciale - Vasile Alecsandri, Ştefan Golescu, Ludovic Steege, Dumitru Brătianu, Ioan Bălăceanu etc. - precum şi delegaţilor de la Constantinopol.<br />
	Conferinţa reprezentanţilor Puterilor garante (Franţa, Rusia, Marea Britanie, Prusia şi Regatul Sardiniei) a &icirc;nceput la 26 martie/7 aprilie 1859, la Paris. Puterile garante au recunoscut dubla alegere la data de 1/13 aprilie, mai puţin imperiile otoman şi habsburgic. Complicarea situaţiei internaţionale &icirc;n urma izbucnirii războiului franco-austro-sard a &icirc;nt&acirc;rziat recunoaşterea dublei alegeri de către ultimele două puteri garante, dar ele au fost obligate să &icirc;ncerce atenuarea asperităţilor.<br />
	Austria a recunoscut, la 2/14 mai 1859, dubla alegere, relu&acirc;nd legăturile cu cele două guverne rom&acirc;neşti. Tărăgănarea negocierilor privind recunoaşterea dublei alegeri de către Imperiul otoman, l-a determinat pe Alexandru I. Cuza să aibă &icirc;n vedere şi eventualitatea definitivării unirii printr-o acţiune naţională, concentr&acirc;nd cele două armate &icirc;n tabăra de la Floreşti, &icirc;n judeţul Prahova.<br />
	&Icirc;n cadrul celei de-a treia şedinţe a Conferinţei de la Paris, din 25 august/6 septembrie, toate cele şapte puteri au recunoscut dubla alegere. Principatele Unite au arătat Europei că Unirea realizată &icirc;n persoana domnitorului era opera poporului rom&acirc;n şi că se urmărea o nouă afirmare a ţării printre statele europene.<br />
	&Icirc;n vara anului 1860, Alexandru Ioan Cuza a pregătit un memoriu către puteri, prin care cerea desăv&acirc;rşirea Unirii. La 19 aprilie/1 mai 1861 o circulară otomană a invitat puterile garante la o &icirc;nţelegere diplomatică &icirc;n cadrul unei conferinţe consacrate problemelor puse de Principate şi, &icirc;ndeosebi, problemei Unirii. Poarta limita &icirc;nsă durata Unirii administrative la domnia lui Cuza şi &icirc;ncerca să dob&acirc;ndească un drept de intervenţie peste Dunăre.<br />
	&Icirc;n vara anului 1861 s-au folosit alte două delegaţii speciale. Prima, sosită la Constantinopol cu prilejul &icirc;nscăunării noului sultan Abdul-Aziz, a discutat fără succes eventualitatea proclamării Unirii doar cu asentimentul tacit al Porţii. Cea de-a doua, trimisă la Livadia, &icirc;n Crimeea, a fost bine primită, Rusia neopun&acirc;ndu-se realizării Unirii depline, deşi guvernul ţarist făcea presiuni pentru ca guvernele Principatelor să fie &icirc;ncredinţate grupărilor conservatoare.<br />
	La 13/25 septembrie 1861 şi-a deschis lucrările Conferinţa reprezentanţilor Porţii Otomane şi ai Puterilor garante. Negocierile au durat foarte mult deoarece Poarta pretindea dreptul de intervenţie militară &icirc;n Principate. &Icirc;ntr-un sf&acirc;rşit, un consens a fost stabilit &icirc;n cadrul Conferinţei la 22 decembrie/4 decembrie, c&acirc;nd Poarta Otomană admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor: reunirea ministerelor de la Iaşi şi Bucureşti &icirc;ntr-un singur guvern şi a Adunărilor Elective &icirc;ntr-una singură.<br />
	Proclam&acirc;nd Unirea la 11/23 decembrie 1861, domnitorul Alexandru I. Cuza a prezentat-o ca izb&acirc;ndă a poporului rom&acirc;n şi nu ca un dar al puterilor din afară: &#39;&bdquo;Unirea este &icirc;ndeplinită, naţionalitatea rom&acirc;nă este &icirc;ntemeiată. Acest fapt măreţ, dorit de generaţiile trecute, aclamat de corpurile legiuitoare, chemat cu căldură de noi, s-a recunoscut de &Icirc;nalta Poartă şi de puterile garante... Alesul vostru vă dă astăzi o singură Rom&acirc;nie&#39;&#39;, potrivit lucrărilor &#39;&#39;O istorie sinceră a poporului rom&acirc;n&#39;&#39; (Florin Constantiniu, Ed. Univers Enciclopedic, 2008) şi &#39;&#39;Istoria Rom&acirc;niei &icirc;n date&#39;&#39; (Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2003).<br />
	Izb&acirc;nda s-a materializat prin crearea primului guvern unitar al Rom&acirc;niei, la 22 ianuarie/3 februarie 1862, şi a primului Parlament al Rom&acirc;niei, deschis la 24 ianuarie/5 februarie la Bucureşti, devenit capitala ţării.</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Luminița Melania Dîngă</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/luminita.dinga/read/111163/15-ianuarie-ziua-poetului-mihai-eminescu-ziua-culturii-nationale</guid>
	  <pubDate>Sat, 15 Jan 2022 17:21:10 +0200</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/luminita.dinga/read/111163/15-ianuarie-ziua-poetului-mihai-eminescu-ziua-culturii-nationale</link>
	  <title><![CDATA[15 ianuarie - Ziua poetului Mihai Eminescu, Ziua Culturii Naționale]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	&Icirc;n fiecare an, pe data de 15 ianuarie, Mihai Eminescu, &bdquo;Luceafărul poeziei rom&acirc;nești&rdquo; ajunge la inimile celor care &icirc;l omagiază. Anul acesta se &icirc;mplinesc 172 de ani de la nașterea celui mai mare poet rom&acirc;n, care, chiar dacă &icirc;l trecem cu vederea de-a lungul anului, se face simțit prin poemele cunoscute.</p>
<p>
	Elevii Liceului Teoretic Ghelari l-au sărbătorit pe Mihai Eminescu prin activități care arată dragostea și respectul pentru poeziile și proza lui și au scopul de a promova cultura și arta poetică. Aceștia au citit cele mai frumoase poezii scrise de poet, au transpus prin desene temele prezentate &icirc;n poezii și au vorbit despre activitatea și viața lui.</p>
<p>
	Poet, prozator și publicist, Mihai Eminescu a fost un scriitor de &icirc;naltă ținută filosofică și artistică și a rămas p&acirc;nă astăzi figura cea mai marcantă a culturii rom&acirc;nești. A publicat prima sa poezie la v&acirc;rsta de 16 ani. Poezia &bdquo;De-aș avea&rdquo; a apărut la data de 25 februarie 1866 &icirc;n revista &bdquo;Familia&rdquo;. A fost considerat, &icirc;ncă din timpul vieții, drept un poet de geniu și un om cu spirit modern. &bdquo;Luceafărul poeziei rom&acirc;nești&rdquo;, așa cum a fost supranumit, a adus o direcție nouă &icirc;n literatura națională, remarc&acirc;ndu-se și peste hotare, drept un reprezentant desăv&acirc;rșit al poeziei romantice, alături de scriitorii germani, englezi sau francezi.</p>
<p>
	Constantin Noica spunea: &quot;Prin Eminescu şi moştenirea miraculos rămasă de la el, ni s-a făcut un dar de care n-au avut parte alte culturi, fie şi cele mari. La scara culturii noastre, funcţia lui Eminescu poate fi mai vie dec&acirc;t cea a lui Shakespeare &icirc;n Anglia, sau a lu Goethe &icirc;n Germania, căci el nu e un simplu poet, nici un suflet chinuit, ci o conştiinţă de cultură completă, de la deschiderea către matematici, pe care abia le cunoştea, p&acirc;nă la aceea către istorie&rdquo;.</p>
<p>
	Mihai Eminescu a adus o contribuție importantă limbii rom&acirc;ne literare. Prin opera sa bogată, rezultat al unui efort intens de creație, concentrat pe parcursul a mai puțin de douăzeci de ani, poetul a dat formă poeziei și prozei și a fost considerat de către cititorii rom&acirc;ni și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura rom&acirc;nă. Cele mai frumoase poezii de Mihai Eminescu sunt recitate și astăzi.Astfel, &icirc;n semn de omagiu, ziua de 15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii Naționale.</p>
<p>
	Printre cele mai cunoscute poezii ale lui Mihai Eminescu amintim &bdquo;Somnoroase păsărele&rdquo;, &bdquo;Floare albastră&rdquo;, &bdquo;Luceafărul&rdquo;, &bdquo;Scrisoarea I&rdquo; &bdquo;Scrisoarea II&rdquo;, &bdquo;Scrisoarea III&rdquo;, &bdquo;Scrisoarea IV&rdquo;, &bdquo;Lacul&rdquo;, &bdquo;Revedere&rdquo;, &bdquo;Pe l&acirc;ngă plopii fără soț&rdquo;, dar și altele care cu siguranță au rămas &icirc;n memoria oricărui iubitor de poezie și nu numai.</p>
<p>
	Operele lui Mihai Eminescu au influențat generații de scriitori rom&acirc;ni și i-au adus titlul de poetul național al Rom&acirc;niei.</p>
<p>
	https://youtu.be/5ji8OGeHvX0&nbsp;</p>
<p>
	https://youtu.be/YaQH821M2n8&nbsp;</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Luminița Melania Dîngă</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/luminita.dinga/read/111097/parteneriat-intre-parinti-profesori-si-toti-specialistii-pentru-a-ajuta-copiii-cu-ces</guid>
	  <pubDate>Thu, 13 Jan 2022 18:26:03 +0200</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/luminita.dinga/read/111097/parteneriat-intre-parinti-profesori-si-toti-specialistii-pentru-a-ajuta-copiii-cu-ces</link>
	  <title><![CDATA[Parteneriat între părinți, profesori și toți specialiștii pentru a ajuta copiii cu CES]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	Copiii sunt o categorie socială care, &icirc;n ciuda aparenţelor, nu au timp să aştepte. Dacă sunt lăsaţi să crească fără ajutorul de care au nevoie, personalitatea viitorului adult are cu siguranţă de suferit.</p>
<p>
	Familia e cea care află prima de eventualele deficienţe, dificultăţi care afectează viaţa, sănătatea, educaţia propriului copil. Din moment ce ea este informată de persoane precum medic, cadre didactice, consilier şcolar, &icirc;n legătură cu problemele copilului, ea este cea care trebuie să realizeze o serie de acţiuni &icirc;n vederea clarificării situaţiei. &Icirc;n acest sens, familia poate recurge la un control de specialitate şi, pe baza rezultatelor, se poate adresa Serviciului de Evaluare şi Orientare Şcolară şi Profesională (SEOSP) din cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE).</p>
<p>
	Aceasta ar fi ordinea logică şi firească de abordare responsabilă a situaţiei propriului copil:<br />
	1. părintele remarcă faptul că elevul are dificultăţi la şcoală prin observaţie personală sau este anunţat de &icirc;nvăţător/diriginte/ psiholog<br />
	2. părintele stabileşte &icirc;mpreună cu &icirc;nvăţătorul/profesorul/ psihologul/directorul şcolii oportunitatea de şcolarizare care ar fi: curriculum adaptat cu profesor de sprijin sau &icirc;nvăţăm&acirc;nt special.<br />
	3. Părintele merge la Serviciul de Evaluare şi Orientare Şcolară şi Profesională din cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională unde primeşte o listă cu actele necesare pentru &icirc;ntocmirea dosarului.&nbsp;</p>
<p>
	Traseul de urmat pentru &icirc;ntocmirea dosarului pentru eliberarea certificatului copilului cu CES:<br />
	- medicul de familie realizează evaluarea medicală iniţială, &icirc;ntocmeşte fişa medicală şi eliberează biletul de trimitere către spitalul de unde va primi certificatul medical de la medicul specialist şi buletinul de evaluare psihologică<br />
	- primăria de domiciliu/CJRAE/asistentul social al şcolii (după caz) &ndash; &icirc;ntocmeşte şi eliberează ancheta socială<br />
	- şcoala de provenienţă (&icirc;n cazul &icirc;n care copilul este deja &icirc;ntr-o şcoală de masă): evaluare psihologică, evaluare logopedică, caracterizare/fişă psihopedagogică, traseu educaţional, fişa de evaluare continuă, adeverinţă elev<br />
	- copii acte personale: certificat de naştere copil, carte de identitate copil, carte de identitate părinţi, sentinţă divorţ, certificat căsătorie, certificat deces, decizie DGASPC de plasament - după caz.</p>
<p>
	Toate acestea se pun &icirc;n dosarul care este predat la SEOSP. Părintele va fi anunţat c&acirc;nd are loc şedinţa Comisiei de Orientare Şcolară şi Profesională, prin care se va emite Certificatul de Expertiză şi Orientare Şcolară şi Planul de Servicii. Certificatul se eliberează pe cicluri şcolare I-IV şi V-VIII.<br />
	Comisia de Orientare Şcolară şi Profesională poate să orienteze copilul spre şcoală specială sau spre şcoală de masă.</p>
<p>
	Pentru copilul cu CES, &icirc;n cls a VIII-a, are loc Orientarea Şcolară şi Profesională (OSP) care se realizează prin :<br />
	- şedinţă &icirc;n care li se comunică părinţilor posibilităţile de şcolarizare (locuri &icirc;n clasele speciale la şcolile profesionale pentru copii cu CES),<br />
	- exprimarea opţiunii scrise a părinţilor pentru forma de &icirc;nvăţăm&acirc;nt,<br />
	- reluarea demersului pentru eliberare COŞ(certificat de orientare școlară).</p>
<p>
	Familia are un rol foarte important &icirc;n identificarea şi diagnosticarea situaţiei de CES a copilului. Cadrele didactice sunt cele care aduc la cunoştinţa părinţilor dificultăţile de adaptare şcolară pe care le observă la copiii lor. Ei sunt ajutaţi de consilierii şcolari, de comisia internă, de toate cadrele didactice. &Icirc;n şcoli există o comisie internă de evaluare continuă care &icirc;ntocmeşte documentaţia necesară pentru Serviciul de Evaluare şi Comisia de Orientare Şcolară şi Profesională din cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională.Comisia internă evaluează/ diagnostichează/ asistă elevii &icirc;n mediul lor şcolar.</p>
<p>
	Pentru identificarea şi evaluarea timpurie a elevilor cu deficienţe, CJRAE şi CSEI pot să depisteze copiii preşcolari cu CES prin realizarea unui recensăm&acirc;nt anual. Instituţia care se ocupă de identificarea copiilor cu CES este CJRAE. Ea eliberează certificatele de expertiză şi orientare şcolară.</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Luminița Melania Dîngă</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/luminita.dinga/read/110594/gala-premiantilor-la-ghelari-tinutul-padurenilor</guid>
	  <pubDate>Tue, 28 Dec 2021 20:42:27 +0200</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/luminita.dinga/read/110594/gala-premiantilor-la-ghelari-tinutul-padurenilor</link>
	  <title><![CDATA[„Gala premianților” la Ghelari, Ținutul Pădurenilor]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	Comuna Ghelari din Ținutul Pădurenilor are o instituţie de &icirc;nvăţăm&acirc;nt care pune accent pe principiile curriculumului si care &icirc;nvaţă şi se dezvoltă continuu, ghid&acirc;nd profesori şi elevi spre a-şi atinge potenţialul, spre fericirea şi libetatea de a deveni cea mai bună versiunea a lor.</p>
<p>
	&Icirc;nvăţarea &icirc;n sens clasic, &icirc;nvăţarea academică, este doar punctul de plecare. La Liceul Teoretic Ghelari, copiii beneficiază de o multitudine de experienţe care &icirc;i vor ajuta să &icirc;şi descopere &icirc;ntregul potenţial: acela de elev, artist, atlet, membru al comunităţii şi, mai presus de toate, individ unic şi extraordinar &icirc;n unicitatea sa.</p>
<p>
	La Ghelari, comunitatea locală susține educaţia ca fiind cea mai rapidă şi necesară cale către cunoaşterea de sine, leadership şi autonomie, unul dintre cele mai responsabile şi creative acte umane, miza fiind identitatea &icirc;nsăşi. Pentru profesori, Liceul Teoretic Ghelari este o structură &icirc;n care ei pot crea noi arhitecturi de &icirc;nvăţare.</p>
<p>
	Parteneriatul Primăriei comunei Ghelari cu școala este construit &icirc;n jurul modelului de măiestrie şi &icirc;ncurajează performanța școlară, cea sportivă și nu numai, inspir&acirc;nd-i pe copii să &icirc;ncerce lucruri noi și competitive, performanța fiind asociată cu niveluri mari de motivaţie şi implicare.</p>
<p>
	Ieri, 27 decembrie 2021, primarul comunei Ghelari, Toma Iancu -Emerson, a premiat excelența &icirc;n activitatea educațională și sportivă a elevilor, profesorilor și antrenorilor din comuna noastră.</p>
<p>
	La Gala premianților am avut alături pe doamna deputat Natalia Intotero și pe domnul deputat Ilie Toma. Gazda evenimentul a fost renumitul gazetar Nicolae Gavrea. Formația 𝘿𝙍𝘼𝙂𝘼𝙎 a acompaniat evenimentul cu colinde și c&acirc;ntece tradiționale din Ținutul Pădurenilor.&nbsp;</p>
<p>
	https://www.facebook.com/102033658339924/posts/395019552374665/&nbsp;</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Luminița Melania Dîngă</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/luminita.dinga/read/110045/proiect-etwinning-in-desfasurare-sarbatorile-de-iarna</guid>
	  <pubDate>Tue, 07 Dec 2021 23:07:15 +0200</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/luminita.dinga/read/110045/proiect-etwinning-in-desfasurare-sarbatorile-de-iarna</link>
	  <title><![CDATA[Proiect eTwinning în desfășurare „Sărbătorile de iarnă”]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	Vă prezint c&acirc;teva aspecte despre proiect. Cunoașterea tradițiilor și obiceiurilor &icirc;n contextul sărbătorilor de iarnă din diferite țări; dezvoltarea sentimentului de dragoste și admirație față de strămoșii; formarea și dezvoltarea sentimentului de apreciere, pastrare si transmitere din generatie &icirc;n generatie a valorilor culturale naționale și internaționale sunt țintele acestui proiect.</p>
<p>
	Obiectivele sunt:<br />
	-sa aprecieze costumul național, tradițiile locale, să le transmită și ei la r&acirc;ndul lor;<br />
	-să cunoască elemente de folclor local: cantece , colinde, poezii, strigături;<br />
	-sa inteleaga mesajul transmis prin colinde;<br />
	-sa pună &icirc;n valoare cultura populară prin activitățile specifice desfășurate la clasa.</p>
<p>
	Este un proiect care durează trei luni, din noiembrie p&acirc;nă la sf&acirc;rșitul lunii ianuarie.<br />
	Pentru noiembrie<br />
	1.Agenda proiectului<br />
	2.Cunoașterea participanților.<br />
	3.Crearea LOGO-ului.<br />
	4.&Icirc;mpărțirea responsabilităților.</p>
<p>
	Pentru decembrie<br />
	1.Scrierea scrisorilor lui Moș Nicolae.<br />
	2. Crearea ciubotelelor moșului.<br />
	3. Sesiune online despre &icirc;mpărtășirea impresiilor.<br />
	4.Atelier de creare a jucăriilor pentru Pomul de Crăciun, felicitări dedicate sărbătorilor de iarnă.<br />
	5.Sesiune online de colinde și poezii.</p>
<p>
	Pentru ianuarie<br />
	1.Creare de secvențe video despre sărbătorile de iarnă.<br />
	2.Creare Padlet despre măști și costume naționale.<br />
	3. Crearea unei cărți &icirc;n Storyjumper.<br />
	4. Evaluarea proiectului. sesiune online.</p>
<p>
	<img alt="" src="https://iteach.ro/mod/CKEditor/image_viewer.php?file_guid=110044" style="width: 533px; height: 400px;" /></p>
<p>
	&nbsp;</p>
<p>
	REZULTATE PRECONIZATE<br />
	-schimb de experienţă eficient ;<br />
	-stabilirea unor relaţii de prietenie &icirc;ntre elevi;<br />
	-formarea de abilităţi de comunicare;<br />
	-promovarea unei imagini pozitive a celor două instituţii implicate,<br />
	-expoziţie cu materialele realizate., broșura Storyjumper.</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Luminița Melania Dîngă</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/luminita.dinga/read/109452/evaluare-proiect-etwinning-dor-de-toamna-dor-de-scoala-septembrie-noiembrie-2021</guid>
	  <pubDate>Mon, 22 Nov 2021 21:40:33 +0200</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/luminita.dinga/read/109452/evaluare-proiect-etwinning-dor-de-toamna-dor-de-scoala-septembrie-noiembrie-2021</link>
	  <title><![CDATA[Evaluare proiect eTwinning „Dor de toamnă, dor de școală” septembrie-noiembrie 2021]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	Proiectul e Twinning &bdquo;Dor de toamnă, dor de școală&rdquo; a ajuns la final. Si-a propus să cultive și să valorifice potențialul creator al elevilor, să descopere și să promoveze noi talente, să stimuleze elevii pentru dedicarea timpului liber către manifestarea talentului lor și cultivarea valorilor universale exprimate prin desen, culoare și creație literară, TIC. Și a reușit să facă tot ceea ce și-au propus organizatorii proiectului.</p>
<p>
	Toamna are un farmec special, iar acest proiect a fost o călătorie printre frumusețile și bogățiile ei. &Icirc;nceputul de an școlar ne-a adus iar &icirc;mpreună, elevi, părinți, cadre didactice, la distanță, dar totuși aproape.</p>
<p>
	Acest proiect ne-a apropiat prin creativitate, generozitate, un timp &icirc;nc&acirc;ntător petrecut &icirc;mpreună. Activitățile propuse au fost foarte interesante și plăcute pentru copii. Aceștia au fost entuziasmați și nerăbdători să se implice &icirc;n proiect. La fel și profesorii. Proiectul le-a stimulat creativitatea și le-a cultivat iubirea și grija pentru frumusețea și culorile naturii. Ei au fost foarte &icirc;nc&acirc;ntați de temele propuse-toamna și școala-dar și de lucrările realizate. Au &icirc;nvățat să lucreze cu noi aplicații. Cu toții ne-am facut prieteni noi de la care am &icirc;nvățat ce este cooperarea, colaborarea, munca &icirc;n echipă, tenacitatea, perseverența, empatia.&nbsp;</p>
<p>
	A fost o experiență plăcută &icirc;n care am colaborat, &icirc;mpreună cu doamna profesor Gherghel Livia Marilena, cu parteneri din alte țări, precum Republica Moldova(Chișinău, Cahul, Popeștii de Sus-Drochia) și Turcia, &icirc;n total un număr de 70 de cadre didactice. A fost o colaborare fructuoasă cu cadrele didactice din foarte multe localități din Rom&acirc;nia: Timișoara, Reșița, Arad, Cluj-Napoca, Caransebeș, Reșița, Onești, Vaslui, Bacău, Maramureș, Galați, Alexandria, Piatra Neamț, Argeș, Ploiești, Bistrița, Suceava, Baia Sprie, D&acirc;mbovița.</p>
<p>
	A fost un proiect distinct cu profesori și elevi minunați, un proiect realizat de oameni iubitori de frumos, de culoare, de inovație.&nbsp;</p>
<p>
	https://en.pixiz.com/mimage/0b7a3da14e8f2073de3a3698340e25c4.gif&nbsp;</p>
<p>
	&nbsp;</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Luminița Melania Dîngă</dc:creator>
	  	  	</item>

	<item>
	  <guid isPermaLink='true'>https://iteach.ro/pg/blog/luminita.dinga/read/108281/abilitatile-si-competentele-profesorului-consilier</guid>
	  <pubDate>Sat, 23 Oct 2021 20:37:37 +0300</pubDate>
	  <link>https://iteach.ro/pg/blog/luminita.dinga/read/108281/abilitatile-si-competentele-profesorului-consilier</link>
	  <title><![CDATA[Abilitățile și competențele profesorului consilier]]></title>
	  <description><![CDATA[<p>
	COMPETENȚELE PROFESORULUI-CONSILIER<br />
	Atitudini<br />
	1. Acceptare necondiționată<br />
	Te voi aprecia dacă....????<br />
	&bull; Toate persoanele sunt speciale și valoroase pentru că sunt unice<br />
	&bull; Fiecare persoană este responsabilă pentru propriile decizii<br />
	&bull; Diferită de aprobare/dezaprobare, ignorare, simpatie, toleranță<br />
	&bull; Nu ar trebui să simți așa/Băieții nu trebuie să pl&acirc;ngă, etc &ndash; consecință:<br />
	perceperea valorii personale prin ochii profesorului.</p>
<p>
	Non-acceptarea &icirc;nseamnă:<br />
	&bull; A da sfaturi, soluţii: &quot;De ce nu faci aşa...&quot;<br />
	&bull; A evalua, a &icirc;nvinovăţi: &quot;Aici greşeşti cu siguranţă...&quot;<br />
	&bull; A interpreta, a analiza: &quot;Ceea ce ai tu nevoie este...&quot;<br />
	&bull; A eticheta &quot;Eşti prost pentru că ai făcut...&quot;<br />
	&bull; A comanda, a fi directiv: &quot;Trebuie să...&quot;<br />
	&bull; A fi de acord, a lăuda: &quot;Ai dreptate 100%.&quot;</p>
<p>
	&bull; A moraliza: &quot;Trebuia să faci asta şi asta...&quot;<br />
	&bull; A pune &icirc;ntrebări de genul &quot;De ce ai făcut ... ?&quot;<br />
	&bull; A simpatiza, a acorda suportul la modul general: &quot;Totul va fi bine...&quot;<br />
	&bull; A ameninţa, a avertiza: &quot;Dacă se mai &icirc;nt&acirc;mplă să....&quot;<br />
	&bull; A evita: &quot;Hai să uităm asta...&quot;<br />
	&bull; A condiţiona: &quot;Te voi aprecia numai dacă vei lua note mari....&quot;</p>
<p>
	2. Empatia &ndash; a &icirc;nțelege modul cum g&acirc;ndește, simte și se comportă o persoană<br />
	&bull; A fi cu persoana, nu ca ea<br />
	&bull; &Icirc;ntrebări deschise<br />
	&bull; Lipsa &icirc;ntrebărilor de ce<br />
	&bull; Evitarea moralizării<br />
	&bull; Evitarea &icirc;ntreruprerilor<br />
	&bull; Evitarea feedbackului negativ<br />
	&bull; Evitarea criticii sarcastice<br />
	&bull; Sugestii constructive</p>
<p>
	3. Congruența &ndash; concordanța dintre comportament, convingeri, emoții și valori (autenticitate)<br />
	&bull; Incongruența- pierderea relației de &icirc;ncredere cu elevii<br />
	4. Colaborarea &ndash; implicarea grupului &icirc;n deciziile de dezvoltare personală<br />
	&bull; Relație de facilitare, nu expert/novice<br />
	&bull; Soluții proprii la problemele cu care se confruntă</p>
<p>
	5. G&acirc;ndirea pozitivă<br />
	&bull; Filosofia personală a consilierului &ndash; omul ca ființă pozitivă care poate fi susținută să-și atingă potențialul<br />
	&bull; &Icirc;ncredere &icirc;n noi &icirc;nșine și &icirc;n oameni<br />
	&bull; Ajutarea elevilor să-și dezvolte imaginea și respectul de sine, responsabilitatea personală</p>
<p>
	6. Responsabilitatea<br />
	&bull; Respectarea principiilor consilierii<br />
	&bull; Asumarea consecințelor<br />
	&bull; A nu face rău celorlați<br />
	&bull; A se asigura de starea de bine a elevilor</p>
<p>
	Abilități<br />
	1. Ascultarea activă<br />
	&bull; comunicarea nonverbală (tonul şi intensitatea vocii, mimica, gestica) să fie adecvată conţinutului şi stării afective a interlocutorului; contact vizual cu interlocutorul, fără &icirc;nsă a-1 fixa cu privirea; asiguraţi- vă că aţi &icirc;nţeles corect ceea ce v-a comunicat interlocutorul prin formule de genul &quot;Ceea ce vrei tu să &icirc;mi spui este că...&quot;;<br />
	&bull; ascultaţi interlocutorul fără a fi preocupat de răspunsurile pe care doriţi să le daţi;<br />
	&bull; puteţi apela la afirmaţii de genul &quot;hmm&quot;, &quot;da&quot;, &quot;&icirc;nţeleg&quot;; nu vorbiţi continuu, daţi interlocutorului ocazia să vorbească şi să pună &icirc;ntrebări;<br />
	&bull; ascultarea să fie autentică - consilierul să fie sincer interesat de problema/subiectul abordat; ascultarea să nu fie evaluativă - nu faceţi judecăţi de valoare &icirc;n funcţie de propriile atitudini şi convingeri, &icirc;n termeni de &quot;bine&quot; sau &quot;rău&ldquo;,&quot;acceptabil&quot; sau &quot;neacceptabil&quot;, &quot;potrivit&quot; sau &quot;nepotrivit&quot;, &quot;interesant&quot; sau &quot;neinteresant&quot;;</p>
<p>
	&bull; nu filtraţi informaţiile &icirc;n funcţie de interesele şi convingerile dvs. personale;<br />
	&bull; nu utilizaţi etichete din dorinţa de a integra interlocutorul &icirc;ntr-o categorie;<br />
	&bull; ascultarea să nu se centreze numai pe mesajul verbal - cele mai multe informaţii le obţinem din mesajele non-verbale pe care le transmite persoana: paloarea sau roşeaţa feţei, tonul vocii, gestica etc.</p>
<p>
	2. Observarea &ndash; comportament verbal și non-verbal; emisfera st&acirc;ngă &ndash; limbaj verbal, dreapta &ndash; emoție; observarea fără interpretare, etichetare<br />
	3. Adresarea &icirc;ntrebărilor &ndash; de clarificare personală a elevului, nu de interogare<br />
	&bull; Inchise<br />
	&bull; Justificative<br />
	&bull; Ipotetice<br />
	&bull; Deschise</p>
<p>
	4. Oferirea de feed-back<br />
	&bull; Constructiv, centrat pe aspectele pozitive<br />
	&bull; Specific și concret<br />
	&bull; Descriptiv, nu evaluativ sau critic<br />
	&bull; Pentru comportamente care pot fi schimbate<br />
	&bull; Imediat după comportament<br />
	&bull; Vizează comportamentul și nu persoana</p>
<p>
	5. Oferirea de informații<br />
	6. Parafrazarea<br />
	7. Sumarizarea<br />
	8. Reflectarea</p>
<p>
	&nbsp;</p>
]]></description>
	  	  <dc:creator>Luminița Melania Dîngă</dc:creator>
	  	  	</item>
	</channel>
</rss>