Literatura de specialitate indică faptul că dacă în familie nu există legatură emoțională între părinte și copil, experiențele școlare joacă un rol critic în adaptarea elevului. Profesorii care acordă sprijin emoțional, recompensează competența și promovează implicarea și curajul propriilor idei și opinii ale elevilor sunt considerați a fi factorii care diminuează riscul existenței elevilor care răspund negativ în situații de stres școlar.

Câteva caracteristici ale elevilor sunt legate de relația profesor-elev. Competențele ridicate de socializare ale elevului sunt pozitiv legate de relația călduroasă și deschisă cu învățătorul din clasele primare (Pianta, Steinberg andRollins 1995). Probleme comportamentale ale elevului, cum ar fi neatenția, interiorizarea și probleme de conduită, sunt corelate negativ cu nivelul și calitatea relației profesor-elev.

Deși pedeapsa care urmează unui comportament neadecvat poate fi necesară pentru a reduce posibilitatea ca acest comportament să se repete, în absența unui comportament pozitiv din partea profesorului,  elevul se va expune în mod repetat la pedeapsă.

Investigațiile actuale asupra acestui subiect demonstrează faptul că atașamentul educatorului față de elevi în clasele primare și responsabilitatea și implicarea lui în procesul de educare a elevului dau verdictul calității relației profesor- elev (Kesner, J. E. 2000). Nu este surprinzător faptul că profesorii implicați emoțional în activitatea de predare-învățare au relații mai bune cu elevii.

Afirmațiile pot aduce un plus de valoare în acest proces de descoperire, ajutându-te să devii calm și împăcat cu tine în momentul prezent. Acestea creează cadrul propice gândirii pozitive, diminuează gândurile negative și te ajută să conștientizezi cuvintele rostite. Îți va fi mai ușor să fii binevoitor și înțelegător atât cu tine însuți, cât și cu elevii tăi. Când îți începi ziua cu o atitudine pozitivă, vei avea energia necesară să găsești soluții în momentele în care înainte ai fi avut tendința să vezi numai obstacole.

Afirmațiile pozitive îți întăresc convingerile și valorile, pe care, uneori, le treci cu vederea din cauza gândurilor negative, copleșitoare. Afirmațiile pozitive pot constitui o barieră, care oprește spirala gândurilor negative ce crește cu o viteză uluitoare; acestea se întipăresc în memorie prin repetare și te ajută să depășești momentele dificile.

Putem folosi afirmațiile pozitive pentru a ne însuși o mentalitate deschisă, acceptând mai ușor provocările care vin în viața noastră și transformând tiparele de gândire negativă în unele constructive, pozitive. Astfel, de câte ori vom auzi în mintea noastră gânduri precum nu pot, nu sunt în stare, aceasta nu va funcționa, vom putea să le înlocuim cu alte expresii:  voi putea, sunt în stare, voi găsi soluții.

Același limbaj ne dorim să-l insuflăm și elevilor noștri, ajutându-i  să-și construiască un mod de gândire deschis și flexibil. Așadar, afirmațiile pozitive îți pot fi de folos atât ție, cât și elevilor tăi, întrucât ele deschid o lume a posibilităților. Astfel, încrederea și motivația elevilor crește, iar învățarea devine o plăcere, atitudine ce le va deschide ușa către noi oportunități.

Pregătirea şi desăvârşirea profesională continuă a dascălului prin studiu individual şi participarea la formele de perfecţionare este o datorie deontologică pe care mulţi o duc la îndeplinire. Simţul umorului ca atitudine constantă a educatorului în relaţia cu educatul reprezintă de asemenea o modalitate de optimizare a relaţiei. Umorul ironic, satiric exprimă nemulţumiri. Umorul neutru are valoare educativă. Există în unele situaţii pericolul unor exagerări. Învăţarea nu trebuie transformată în divertisment. Atitudinea agreabilă, deschisă, sinceră, destinsă şi modul interesant de a preda întăreşte autoritatea naturală a cadrului didactic, demonstrează bun simţ, simţul răspunderii, seriozitate şi dragoste de elevi.

Evoluţia în carieră a personalului didactic din invatamantul preuniversitar se realizează prin promovarea examenelor de definitivare în învăţământ şi obţinere a gradelor didactice II şi I. În corelare cu reglementările specifice educaţiei adulţilor şi educaţiei permanente, perfecţionarea cadrelor didactice se realizeaza prin stagii de formare obligatorii.

Personalul didactic, precum şi personalul de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar este obligat să participe periodic la programe de formare continuă, astfel încât să acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani, considerat de la data promovării examenului de definitivare în învăţământ, minimum 90 de credite profesionale transferabile (Legea 1/2011, art.245).

Conform Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar (ART. 4), formarea continuă se realizează în principal prin:

a) programe şi activităţi de perfecţionare a pregătirii ştiinţifice, psihopedagogice şididactice;

b) programe de formare în domeniile conducerii, îndrumării şi evaluării învăţământului;

c) cursuri de pregătire şi susţinerea examenelor de obţinere a gradelor didactice II şi I;

d) programe de conversie profesională;

e) studii corespunzătoare unei specializări din alt domeniu de licenţă.

Formarea continuă asigură actualizarea şi dezvoltarea competenţelor personalului didactic, inclusiv dobândirea de noi competenţe, în funcţie de evoluţiile din planul nevoilor de educaţie şi al curriculum-ului educaţional, precum şi în funcţie de exigenţele privind adaptarea competenţelor personalului didactic la schimbările din structurile/procesele de educaţie.

Principalele domenii în care se definesc competenţele corespunzătoare profesiei didactice sunt:

a) domeniul specializării şi al didacticii specializării corespunzător disciplinelor de învăţământ şi funcţiei deţinute de cadrul didactic;

b) domeniul pedagogiei şi psihologiei educaţiei;

c) domeniul managementului educaţional şi al legislaţiei şcolare;

d) domeniul tehnicilor de informare şi de comunicare aplicate în procesele de predare şi învăţare, în managementul instituţional şi gestionarea datelor;

e) domenii inter-trans-disciplinare şi cross-curriculare vizând strategiile alternative şi complementare de instruire, cercetarea şi inovarea, comunicarea şi parteneriatele cu mediul social etc.

Conform Legii 1/2011 (Art. 477), în cadrul programelor de formare continuă a personalului didactic se vor introduce sesiuni de informare/cursuri de perfecţionare asupra problemelor legate de tulburările de învăţare, în vederea dobândirii de competenţe în identificarea acestora şi a capacităţii de aplicare a unor strategii didactice potrivite.

Nivelul de competenţă vizat prin programele şi activităţile de formare continuă/perfecţionare este evaluat în funcţie de:

capacitatea cadrului didactic de a mobiliza, a combina şi a utiliza în mod autonom capacităţile de cunoaştere, abilităţile şi competenţele generale şi cele profesionale în acord cu evoluţia curriculum-ului naţional şi cu nevoile de educaţie.
capacitatea cadrului didactic de a face faţă schimbării, situaţiilor complexe precum şi unor situaţii de criză.

Într-o lume în continuă transformare, formarea competențelor de comunicare constituie un imperativ al învățământului românesc, atât pentru cadrele didactice, cât și pentru elevi.

Ziua Limbilor Europei este o manifestare care celebrează diversitatea lingvistică, plurilingvismul / multilingvismul, învățarea limbilor străine pe durata vieții. Ziua Europeană a Limbilor are ca obiectiv să atragă atenția publicului asupra importanței învățării limbilor străine și să îl sensibilizeze cu privire la existența și valoarea tuturor limbilor vorbite în Europa, încurajând învățarea lor.

Obiectivele generale ale Zilei Europene a Limbilor includ conștientizarea publicului asupra importanței învățării limbilor străine și diversificarea gamei de limbi învățate în scopul de înțelegere interculturală, precum și promovarea diversității lingvistice și culturale a Europei, care trebuie să fie păstrată și încurajată. Tematica multilingvismului a devenit tot mai prezentă în dezbaterea europeană, în special din 2007, când a fost creat în cadrul Comisiei Europene portofoliul multilingvismului.

În Europa se vorbesc 24 de limbi oficiale. Mai mult de jumătate dintre cetățenii europeni declară că vorbesc și o limbă străină, iar mai mult de un sfert vorbesc chiar două limbi străine. 

În această lume centrifugă, popoarele lumii,  aşa cum spune I. Druţă, tot mai des şi mai des se vor întâlni la o masă rotundă a viitorului. Ruşii îl vor lua cu ei pe Puşkin, francezii pe Hugo, germanii pe Goethe,  polonezii pe Copernic, românii pe Eminescu, iar englezii, vor merge cu Shakespeare, cel care a valorificat resurse nebănuite ale limbii engleze penrtu a-i sublinia frumuseţea, muzicalitatea şi puterea.

În instituţiile de învățământ din România elevii învață mai multe limbi de circulaţie universală precum limba engleză, limba franceză, limba germană, limba  polonă  și limba ucraineană.

Învățarea limbilor  permite să ne înțelegem mai bine unii pe alții și să depășim diferențele culturale. Întrucât limba este principalul mijloc de comunicare, cu certitudine, cunoașterea limbilor străine garantează un succes și, astfel, ne ajută să conștientizăm necesitatea învățării acestora.

Să punem preț pe diversitatea culturală și cunoașterea limbilor europene!

https://wakelet.com/wake/S0Vax13A9LYPs0GLjDuss 

Copiii vor putea:
-Să împărtășească diferite aspecte ale anotimpurilor țării în care trăiesc şi sărbători specifice fiecărui anotimp
- Să dezvolte empatie pentru natură și frumusețea ei în diferite anotimpuri;
-Să creează produse caracteristice pentru cele 4 anotimpuri ;
- Să împărtășiți viziunea lor despre natură, creativitate și imaginație cu alți copii

Proiectul începe în septembrie și se încheie în iunie.
Elevii vor realiza desene, postere despre anotimpuri și condițiile meteorologice, vor picta și vor crea postere şi desene, vor învăța poezie și vor cânta.

Proiectul nostru este împărțit în patru părți, la fel ca anotimpurile: toamna, iarna, primăvara și vara. Am dori să descoperim natura pe tot parcursul fiecărui anotimp. Vom prezenta rezultatele ca imagini, fotografii, descrieri, texte creative şi produse colaborative.

Proiectul va fi finalizat cu realizarea unui portofoliu cu imaginile, create de parteneri, cărți electronice, poeme acrostice şi filmulete cu activităţile colaborative.

Pentru a afla mai multe, urmăriți linkul https://twinspace.etwinning.net/188007/home .

OBIECTIVE
1.Stimularea interesului elevilor pentru arta plastică, creație literară, limba română.
2.Dezvoltarea potențialului creator al elevilor prin realizarea de lucrări în diferite tehnici și materiale;
3.Formarea laturii estetice a personalității copilului;
4. Valorificarea şi promovarea artei şi creaţiei plastice și literare, TIC.
5. Cultivarea individualităţii în gîndire şi exprimare plastică;
6. Promovarea tinerilor talente ;
7. Stimularea creativităţii inovatoare şi expresive;
8. Asigurarea schimbului de experienţă;
9. Dezvoltarea abilităților informatice (ITC) și realizarea importanței utilizării acestei abilități în scopuri educaționale.
10. Îmbunătăţirea relaţiilor de comunicare între copii şi între copii şi adulţi.

PROCEDURĂ DE LUCRU
Proiectul începe în septembrie 2021 și se încheie în noiembrie 2021.
Vom prezenta rezultatele ca imagini, fotografii și descrieri
SEPTEMBRIE
Întâlnirea partenerilor de proiect.
Crearea LOGO-UL PROIECTULUI „Dor de toamnă, dor de școală”.
Realizarea felicitărilor despre toamnă, dedicațe- Zilei profesorului
OCTOMBRIE
Elevii vor realiza desene, postere despre toamnă, despre viața școlară vor picta și vor crea meserii, vor învăța poezie și vor cânta.
NOIEMBRIE
Realizarea unui portofoliu cu imaginile, create de parteneri, cărți electronice,
întâlniri.
Evaluarea proiectului.

REZULTATE PRECONIZATE
Proiectul va fi finalizat cu realizarea unui portofoliu cu imaginile, create de parteneri, cărți electronice, printre alte elemente, care apar în acest fel.

https://twinspace.etwinning.net/191228/home 

Iată câteva obstacole care stau în calea comunicării între elev şi dascăl. Condiţiile materiale insuficiente, necorespunzătoare, nefuncţionale, inestetice ca şi absenţa lor în școală reprezintă un obstacol obiectiv al eficienţei educaţiei. Spaţiile de ocrotire socială a copiilor şi cele de învăţământ corespunzătoare creează ambianţa necesară desfăşurării optime a procesului educativ. La fel de necesar este şi materialul pedagogic. Este adevărat că performanţe învăţării s-au obţinut şi în condiţii materiale precare, acestea au fost compensate de o motivaţie puternică a învăţării, de munca plină de pasiune şi de dăruire.

Deficienţele comportamentale ale educatorului reprezintă un alt obstacol în calea comunicării. Disponibilitatea în actul comunicării e redusă în cazurile firii închise, taciturne, iritante şi rigide, deprimante sau exaltate. La aceste trăsături de fire şi comportament se asociază uneori carenţe ale competenţei profesionale: nivel profesional redus, lipsă de interes şi dorinţă de perfecţionare, absenţa experienţei, incapacitatea de a se face accesibil în predare, erori în notare.

Particularităţi comportamentale ale educatului ridică dificultăţi relației educaţionale: starea precară de sănătate fizică şi mentală, deficienţe ale structurii psihice de cunoaştere, ale structurii afectiv emoţionale, descurajarea din cauza eşecului.

Lacunele în cunoştinţe împiedică procesul învăţării. La fel și defectele de voinţă şi caracter: nehotărârea, încăpăţânarea, minciuna. Oboseala acumulată din cauza suprasolicitării şi nerecuperarea dispoziţiei de a învăţa prin odihnă împiedică efortul învăţării. Iluminatul necorespunzător, temperaturi extreme, zgomotele, ticurile și alte elemente care distrag atenția sunt câțiva din factorii fizici perturbatori în comunicare.

Cele mai frecvente obstacole care apar în comunicarea didactică sunt: utilizarea unui limbaj greu accesibil elevilor, dozarea neuniformă în timp a materialului de predat, supraîncărcarea determinată de criza de timp, dar și de dorința unor profesori de a nu omite unele aspecte importante ale materiei, starea de oboseală a elevilor sau a profesorului, climatul zgomotos.

Comportamentul empatic are la bază predispoziţia de a comunica. Valorificarea funcţiilor terapeutice ale sugestiei în relaţia educaţională oferă şanse de optimizare a acesteia. Folosirea sugestiei în activitatea didactică se justifică prin efectul curativ al cuvântului, rolul imitaţiei şi al imaginaţiei,implicarea mecanismelor emoţionale.

Educaţia se bazează pe comunicare. În fiecare oră educatorul transmite elevilor cunoştinţe noi, le descoperă şi mai apoi le cizelează diferite aptitudini, ia atitudine atunci când observă comportamente deviante şi prin intermediul cuvintelor le insuflă noţiunile de bine şi rău, de corect şi greşit, adică diferite concepte morale.

Poezioara „Sandalele lui Săndel” vă ajută să corectați pronunția sunetelor „s” și „ș”. mai jos este un fragment din poezie.

Pe o frunza de spanac

Stă Săndel cam supărat.

Și-a pierdut a lui sandale

Intr-o oala cu sarmale.

Cine m-o fi pus pe mine,

O lăcustă mititică,

De pisică să n-am frică

Și s-ascult de-a mea burtică?

Ca materiale puteți folosi plastilina colorată galbenă și roșie.(așa am facut eu)

Băieții au facut oala cu sarmale și fetele au pregătit din plastilină galbenă sărmăluțele. Am făcut și papuceii roșii ai lăcustei Săndel. Ne-am jucat un joculeț haios. Pe palma mea am desenat o pisică și pe palmele lor, fețișoara lăcustei Săndel.

Săndel trebuia să își recupereze papuceii din oala cu sarmale. Dar, ca să facă asta, copiii trebuiau să spună un cuvânt cu litera „s” înainte de a-i prinde pisica.  Aveau mânuța deasupra castronașului cu biluțele din plastilină(sarmalele). Când spuneau repede un cuvant cu litera „s” , puteau scoate o sărmăluță de acolo. Când le terminau pe toate, aveau voie să ia papuceii :). L-am jucat pe rând, cu fiecare dintre ei și s-au distrat.

Apoi l-am rugat pe un băiețel să scrie pe tablă , după dictare, cuvinte care încep cu litera „s” si „ș”. Am împărțit tabla în două coloane. El trebuia să le treacă pe cele care încep cu „s” într-o parte și pe cele care conțineau sunetul „ș” în cealaltă coloană. Pentru că el pronunța de multe ori „ș” în loc de „s” , unele cuvinte care încep cu „s” , le-a scris gresit, cu „ș”. Dar, după multe exercitii, in timp se va corecta :).

Moodle este o platformă de eLearning axată pe învățare colaborativă și include mai multe instrumente care facilitează acest tip de învățare. Probabil cel mai cunoscut este forumul. Alte activități cu rol în învățarea colaborativă sunt Wiki, baza de date, seminarul, glosarul.

După ce am planificat modul în care pot transpune în cursul online activitățile pe care le realizam până acum la clasă, mi-am îndreptat atenția spre modul în care aș putea permite cursanților să contribuie la fiecare lecție. Este un aspect la care țin foarte mult pentru că, dacă reușesc să-i implic pe elevi în realizarea și dezvoltarea lecției, înseamnă că am reușit să le stimulez curiozitatea și să îi implic într-o învățare activă.
În primele lecții arăt elevilor de câteva ori cum să folosească instrumentele/platformele. După ce mă voi asigura că știu cum să răspundă la provocările și discuțiile pe care le lansez, voi încerca să depășesc alte provocări pe care le ridică învățarea colaborativă.

Pentru a evita lipsa de implicare, va trebui să arăt că sunt prima care se implică. Acest lucru înseamnă să pregătesc ceva nou în fiecare săptăm Cert este că pentru a avea elevi care se implică, aceștia trebuie să vadă că și eu mă implic foarte mult. Voi stabili un sistem de puncte suplimentare pentru activitatea online pentru a-i motiva pe elevi să se implice. Știu că nu este cea mai bună variantă pe termen lung, dar este o soluție de a-i face să se implice și să descopere beneficiile lecțiilor online. 

Unele lecții se vor preta mai mult decât altele la a căuta surse de informații online. Astfel, la unele lecții le voi cere să contribuie cu exemple personale, la altele cu informații. Nu mă aștept să vină la fiecare lecție cu o contribuție nouă. Dar sunt sigură că elevii curioși și interesați vor avea contribuții și când nu le voi cere. Pe aceștia va fi important să îi încurajez și recompensez.

Profesorul poate câștiga încrederea elevilor adaptând lecția pe baza feedback-ului primit de la aceștia. Elevii vor fi încântați să-și audă vocile, vor căpăta încredere în forțele proprii, nu le va mai fi teamă de greșelile de gramatică sau de exprimare pe care le-ar putea face și vor fi mândri că toată clasa s-a bazat pe ideile lor în a dobândi cunoștințe noi. Totodată îl vor respecta pe profesorul care a fost alături de ei și le-a susținut teoria sau părerile.

Lecțiile care aduc pe tavă problema, procedurile de urmat și tipul de analiză nu lasă loc elevilor să-și aducă contribuția prin gândire proprie. Mecanismul de încurajare a soluțiilor creatoare care sintetizează contextul creează un mediu divers centrat pe experiența elevului, care generează soluții alternative și încurajează diferite moduri de interpretare din partea elevului.

Este necesar ca elevii să aibă destul timp să proceseze informația din clasă și să o transfere noilor concepte achiziționate. Astfel elevii pleacă cu lecția învățată din clasă și profesorul va primi recunoștința lor de a fi numit „cel mai bun profesor”. Și într-adevăr el este cel mai bun, datorită faptului că informația este captată în totalitate în clasă și elevii nu mai trebuie să învețe lecția acasă.

Metoda expunerii utilizată la clasă nu furnizează oportunități de a încuraja gândirea critică a elevilor. Nu este oportun ca profesorul să ia în considerare primele răspunsuri primite, adesea de la aceiași elevi, sau să răspundă singur și prea repede la întrebări. El trebuie să dea timp de gândire elevilor, sa asculte opinia lor și să-i încurajeze să gândească și să exprime cu voce tare ceea ce gândesc.

Dacă lecțiile sunt centrate mai mult pe elev, în timpul activităților elevii pot să formuleze opinii despre concepte, pot să primească feedback de la profesor sau de la colegi și să participe la discuții care pot ghida direcția lecției. Feedback-ul este dat de componentele discuțiilor din desfășurarea momentelor lecției, permițând informației să fie integrată în buclele feedback-ului. Această perspectivă face explicită legatura dintre interacțiune și felul în care participanții interpretează informația focalizată pe analiza relațională.

Interacțiunile dintre profesor și elev relaționează cu motivația elevului. Elevii au o percepție pozitivă asupra educatorului lor, când acesta este mai implicat în activitățile din mediul social al elevilor. O asociere reciprocă a fost găsită între cadrul didactic și comportamentul elevului: implicarea profesorului crește angajamentul elevilor în timpul orelor și acel angajament, la rândul său, conduce la o și mai mare implicare a cadrului didactic în activitatea de la clasă.

Unele activități pot da elevilor libertatea de a se angaja în propria lor educație, de exemplu căutările online pentru informații relevante pot implica elevii în folosirea calculatorului ca resursă de furnizare a informației dorite.

Pentru ca învățarea să fie una de succes, ora trebuie structurată astfel încât:
• Să conțină activități în care educatorul să primească feedback de la elev pentru a determina necesitatea adaptării direcției lecției;
• Să se focalizeze pe diversitatea experienței elevului de a genera soluții problemelor și de a explora ideile privind contextul lecției;
• Să prezinte multiple posibilități de interacțiune între profesor, elev, perechi de elevi, grupuri și întreaga clasă;
• Să includă suficient timp pentru a avea discuții referitoare la activitățile elevilor și concluziile aferente.