Implicarea profesorului accentuează angajamentul elevilor în clasă, ceea ce îi determină pe profesori să devină mai implicați în activitatea de predare-învățare. Modul în care profesorii aleg să gestioneze comportamentele greșite ale elevilor la clasă este cheia spre dezvoltarea relațiilor normale în clasa de elevi. Managementul comportamentului profesorului în astfel de situații stipulează limite clare de toleranță a comportamentului elevilor în timpul activității instructiv-educative, întăresc ideea că profesorul va răspunde întotdeauna ferm la situații deviante de comportament din partea elevilor, creează oportunități de a da elevilor posibilitatea de a-și analiza singuri atitudinea și comportamentul și implementează atitudini din partea profesorului într-un mod care comunică grijă și respect pentru elevi.

O perspectivă a managementului comportamentului cadrului didactic ca formă distinctă de comportament aplică noțiunea că profesorii pot reduce numărul elevilor cu probleme comportamentale doar petrecând mai mult timp cu aceștia.

Încrederea în profesori permite elevilor să se simtă mult mai în siguranță în școală, să se simtă mai competenți, dornici de țeluri înalte și deținând convingeri pozitive. La polul opus, conflictele cu profesorii îi pot plasa pe elevi pe o traiectorie greșită pe care ei nu pot să se conecteze la resursele academice și sociale oferite de școală.

Dincolo de conţinuturile concrete care se transmit, în activitatea didactică este important tipul de interacţiune care se statornicește între clasa de elevi şi profesor, precum şi atitudinea acestuia în relaţia ca grupul şi cu fiecare elev în parte. Relaţia cu elevii nu trebuie să se reducă doar la aspect formal, fiind reglementată de coduri deontologice. Aceasta se va adecva şi personaliza neîncetat, se va relativiza la specificul grupului şcolar sau la menbrii acestuia.

Rezultatul unui raport pozitiv profesor-elevi înseamnă, pe de o parte, oamenii formaţi pentru o integrare eficientă în circuitul vieţii social-productive, iar pe de alta, educatori care-şi onorează misiunea socială asumată, profesori stimaţi de foştii lor elevi, de colegi, de societate. În caz contrar când relaţia profesor-elevi este una negativă, ca urmare a unor insuficiențe şi neîndepliniri ale muncii didactice sau a unei concepţii eronate sub aspect moral în legătură cu rolul educatorului în procesul de învăţământ, se ivesc carenţe în viaţa şcolară a copiilor şi cu deosebire a unora dintre ei, deoarece nu toţi reacţionează la fel de sensibil la situaţiile stresante, comportamentul rezultat fiind determinat de condiţiile particulare de viaţă în afara şcolii.

Sunt câteva întrebări la care avem nevoie de răspuns. Ce valoare are relația profesor-elev din următoarele puncte de vedere: comportament profesor-elev, ce alegeri fac elevii în rândul cadrelor didactice din perspectiva modului de a relaționa cu ei, care sunt scopurile personale și de învățare ale elevilor, cum își aleg prietenii și cum relaționează cu adulții/profesorii, care este comportamentul lor în școală și în afara ei, în viața de familie?

Cred că este interesantă focalizarea pe vocile elevilor pentru a exprima dinamica relației profesor-elev așa cum este ea vazută prin ochii acestora. Anul trecut școlar am solicitat elevii din două clase de gimnaziu să răspundă unui chestionar cu întrebări legate de relația lor cu cadrele didactice care predau la clasele respective. Răspunsurile elevilor la întrebările din chestionarele adresate lor furnizează o elocvență care nu ar fi posibilă în afara subiectivității acestora. Informațiile primite au un impact puternic asupra răspunsului privind rolul relației profesor- elev în viața elevilor așa cum este percepută ea chiar prin ochii lor, ceea ce ar trebui să îi determine pe profesori să acorde o mai mare atenție acestui factor vital al succesului elevului.

Din răspunsurile elevilor a reieșit faptul că nevoia de relații pozitive cu profesorii nu se diminuează odată cu trecerea spre clasele de gimnaziu. Profesorii care se comportă cu copiii cu caldură și care sunt dispuși să comunice cu aceștia, vor determina în rândul lor menținerea interesului pentru școală, ceea ce va conduce la note mai bune și la relații mai sănătoase atât în școală, cât și în afara ei.

În efortul de a înțelege mai bine această relație și caracteristicile ei pe care elevii le găsesc cele mai potrivite s-a ajuns la concluzia că elevii doresc din partea profesorilor lor să fie răbdători, să asculte ceea ce au de spus elevii și să aibă încredere în ei. Din experiența mea pot spune că primul pas în crearea unei relații pozitive este cunoașterea fiecărui elev, ceea ce permite profesorului o șansă mai bună de a dezvolta un raport pozitiv, care va putea facilita și întreține capacitatea elevului de a înmagazina cunoștințe.

Relația profesor-elev reprezintă modalitatea principală de mediere didactică în varianta umană, subiectivă și ea trebuie să fie una pozitivă.

• A spune NU fără să ai sentimentul vinovăţiei
• A avea încredere în tine şi în ceilalţi
• A le comunica şi celorlalţi opiniile şi experienţele personale
• A face complimente şi a şti să le accepţi
• A recunoaşte şi a respecta drepturile celorlalţi
• Este dreptul fiecăruia de a avea valori, convingeri sau opinii proprii.
• Este dreptul fiecăruia de a fi acceptat ca imperfect
• Este dreptul fiecăruia de a spune ”Nu.” sau ”Nu știu.” sau ”Nu înțeleg.” sau ”Nu mă interesează.”

Să fii asertiv înseamnă să spui celor din jur ce vrei, ce simţi, ce nevoi şi preferinţe ai, într-un fel care te ajută să şi obţii feedback pozitiv, dar totodată elevii vor învăța modul de rezolvarea a conflictului într-o formă pașnică de la profesor: “Spui clar şi cu multă încredere în tine ce vrei, fără să ameninţi, fără să îl faci pe celălalt să se simtă inferior sau dispreţuit.”

Oamenii au, în general, tendinţa de a pune întrebări datorită următoarelor trei motive:
1. Se simt ignoraţi. Fie nu au fost suficient de atenţi, fie nu sunt destul de capabili să înţeleagă deplin subiectul;
2. Sunt ignoranţi. Cunosc prea puţin sau nimic despre subiect şi nu pot aprecia dacă mesajul este incorect, incomplet sau interpretabil. Totul pare corect pentru că subiectul le este străin şi nu ştiu ce să întrebe;
3. Au rezerve în a evidenţia ignoranţa vorbitorului, mai ales dacă interesele lor viitoare depind de poziţia vorbitorului.

O altă cale de a obţine feedback-ul este ca profesorul să pună întrebări după ce transmite mesajul. Modalitatea cea mai potrivită de a verifica dacă mesajul a fost recepţionat şi înţeles corect este parafraza, adică să solicite elevuluui să reformuleze mesajul cu propriile sale cuvinte. 

Fiind unul din elementele cheie ale performantelor înalte, feedback-ul trebuie să fie imediat, cât mai apropiat de momentul realizării performanţei, concret şi precis, concentrat pe performanţă. Feedback-ul trebuie să se concentreze pe sarcină şi nu pe persoană. Faceţi distincţie între elevi şi performanţele lor.

Un feedback pozitiv produce efecte superioare celui negativ. Lumea înconjurătoare reprezintă o oglindă – toate reacţiile acesteia înseamnă feedback şi ne ajută să ne înţelegem pe noi inşine mai bine.

keep one's head above water=have just enough money to live
Example:
It's hard to keep my head above water with all of these medical bills.

fair-weather friend=a person who is only a friend in good times
Example:
I can't talk to Nancy about my boyfriend problems. She's only a fair-weather friend.

know which way the wind blows=know how things will turn out
Example:
Who knows which way the wind will blow? I just hope Jesse gets one of the jobs he's applied for.

(on) cloud nine=extremely happy
Example:
Emma was on cloud nine when she bought her new coat.

go downhill=get progressively worse
Example:
Mary`s grades started going downhill when she stopped studying.

make a mountain out of a molehill=make a small problem seem big
Example:
The boy was playing with his friends. You're making a mountain out of a molehill.

out of the woods=clear of danger
Example:
The doctor said mother`s heart is doing better, but she's not out of the woods yet.

dig deep=look hard for information
Example:
I had to dig deep to find my boy`s bike.

a field day=a very enjoyable time
Example:
The children had a field day in the park.

(as) quick as lightning=very fast
Example:
Your car was as quick as lightning.

Fiecare dintre noi abordăm problemele în stilul nostru, înţelegem conceptele în ritm propriu și răspundem diferit la diferite tipuri de feedback. Profesorii buni întotdeauna ţin cont de acest lucru. Nivelul de înțelegere așteptat este și el personalizat. Atunci când un profesor prezintă un material la o clasă mare şi apoi măsoară progresul procesului de învățare al fiecarui elev, de obicei, nu este suficient timp pentru a oferi fiecărui copil un curs de învăţare adaptat la aptitudinile individuale. Cu toate acestea, acest lucru începe să se schimbe datorită tehnologiei digitale.

Tehnologia a revoluționat relaţia noastră cu informațiile din lumea reală şi ni se garantează accesul la informație de oriunde, în orice moment. Acest lucru este chiar mai pronunţat pentru tinerii care au crescut cu tehnologia ca parte integrantă şi mereu prezentă în viaţa lor. Astăzi elevii sunt anchetatori înnăscuți, cercetători şi sintetizatori de informaţii. Aceste abilităţi pot fi utilizate mult în orice clasă.

În cadrul familiei moderne se produc unele mutaţii, care constau în înlocuirea familiei formată din trei generaţii cu familia formată din două generaţii. De aici se poate conchide că bunicii participă din ce în ce mai puţin la educaţia nepoţilor. Alte influenţe sociale mai pot fi şi migraţia de la sat la oraş şi urbanizarea satelor. Astfel, cresc posibilităţile de folosire a mijloacelor audio-vizuale, contactul cu tehnica, preocupările culturale şi sportive, rezultând o schimbare în mentalitatea familiei.

Nivelul de trai scăzut obligă ambii părinţi să îşi găsească cel puţin un loc de muncă pentru a putea asigura un trai decent copiilor. În asemenea condiţii supravegherea copiilor  este limitată sau este încredinţată altor persoane sau instituţii sociale (ex: creşă, grădiniţă) .

Un caz aparte îl constituie familiile în care unul dintre părinţi este şomer. Acest părinte se va putea ocupa mai mult de copii, dar problema majoră va fi asigurarea celor necesare pentru un trai modest. Situaţia familiilor în care ambii părinţi sunt fără loc de muncă este critică, deoarece cu două ajutoare de şomaj de abia se poate asigura hrana, neputându-se vorbi nici măcar despre un trai modest.

Indiferent dacă părinţii vor sau nu să transmită copilului valorile şi credinţele lor, el va absorbi o parte din ele prin simplu fapt că trăieşte împreună cu ei. El va participa la ritualurile şi tradiţiile familiei şi se va gândi la semnificaţia lor.