JOCUL DIDACTIC – METODA SI FORMĂ DE
ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII INSTRUCTIV-FORMATIVE
PROF.TRĂISTARU MARIA
Liceul Tehnologic Petre Ionescu Muscel
JUD.ARGEŞ
Jocul didactic constituie o metodă şi un procedeu deosebit de valoros deacumulare de noi cunoştinţe, de dezvoltare a vocabularului elevilor, precum şi decorectare a tulburărilor de vorbire a acestora. Îmbinarea armonioasă a elementuluiinstructiv şi a exerciţiului, pe de o parte, cu procedeele de joc, care-i oferă caracteruldistractiv, pe de altă parte, determină trăsătura fundamentală a acestui fel deactivitate.
Jocul didactic „contribuie sistematic la lărgirea, precizarea, fixarea,aprofundarea şi sistematizarea cunoştinţelor însuşite prin posibilitatea pe care o dă de a fireluat într-un cadru, într-un context sau o formă nouă (Ferina, 1976, p. 35).” Astfel,şcolarii au ocazia de a opera cu diferite cunoştinţe, de a le aplica în situaţii de viaţăprovocate în mod special prin acţiunea jocului. Ceea ce este mai important în legătură cuvaloarea jocului didactic este influenţa pe care acesta o exercită în stimularea şidezvoltarea tuturor proceselor psihice. Orientarea dominant formativă a jocului semanifestă în faptul că procesul de asimilare a cunoştinţelor este subordonat exersării şiperfecţionării senzaţiilor, percepţiilor, memoriei, imaginaţiei, atenţiei şi mai ales agândirii. Însăşi structura jocului didactic, prin problema didactică pe care o cuprinde,solicită de la copii cheltuirea unui efort intelectual pentru a stabili relaţii, pentru aefectua unele clasificări, pentru a face deducţii, comparaţii, generalizări sauabstractizări. Dacă ţinem seama că aceste operaţii intelectuale se realizează iniţial peplanul obiectual şi că, în majoritatea cazurilor, se verbalizează, putem afirma că fiecarejoc didactic încorporează o varietate de stimuli ai vieţii psihice.Faţă de alte activităţi de dezvoltarea vorbirii cu conţinut asemănător, „joculdidactic se diferenţiază prin atmosfera lui specifică, printr-o participare afectivă intensă acopiilor datorită caracterului său ludic. În acest scop, este necesar să se realizezeconcordanţa între procesul de învăţare şi activitatea de joc, deoarece, copiii participă cu mare plăcere la joc, fiind atraşi de aspectul distractiv şi prezintă mai puţin interes pentruaspectul instructiv, pentru a învăţa ceva.” Sarcina, ca şi regulile didactice, le realizează,dar mai puţin participă la asimilarea cunoştinţelor. O parte dintre copii respectă regulileşi sarcinile didactice, deşi acestea sunt uneori complexe şi impuse de educator. Ei acordăo mare atenţie rolului pe care îl au de interpretat, mai ales celui de adult, şi încearcă să-lrealizeze, prin activităţile lor.Unele jocuri didactice desfăşurate de cadrul didactic cu elevii cer o mai mareconcentrare, copiii conştientizează sarcina jocului, deşi nu neglijează aspectul distractiv.
Sensurile cuvântului joc sunt determinate de factorul social si de evolutiamotivatiei. Functiile jocului se schimba, în raport cu etapele de vârsta. Pentru opii, jocul este activitatea fundamentala, pentru adult, jocul reprezinta un înlocuitor al activitatii serioase. Jocul activeaza la copil functii mintale si motrice, functia principala fiind realizarea eului, manifestarea personalitatii. Functiile secundare au rolul de divertisment, de element odihnitor, de relaxare. Jocul este o forma de manifestare sociala si agent de transmitere a ideilor, a obiceiurilor de la ogeneratie la alta.
Jucându-se copilul actioneaza cu obiectele reale sau cu imaginile acestora, transpunând în joc anumite roluri si situatii întâlnite în mediul familial si cel înconjurator. Astfel, el se apropie de realitatea sociala, pentru ca orice activitate pentru copil este joc, iar orice joc este o metoda educativa.Cunoscând rolul pe care îl ocupa jocul în viata copilului, este de înteles eficienta folosirii lui în procesul instructiv-educativ. Asadar, este necesar sa-i antrenam în joc pe toti copiii, având în atentie mai ales pe aceia ce se lasa greu antrenati în activitati, întrucât jocul activeaza, deopotriva, atât functiile psihice, cât si pe cele biologice. Ca atare, jocul are la copil rolul pe care munca îl are la adult. De aici si rolul deosebit al jocului, deoarece formeaza si dezvolta personalitatea copilului. Desi aceasta se poate realiza prin diverse cai, jocul didactic este calea cea mai accesibila si placuta pentru copil.
Bibliografie
1. Ancuţa P. , "Contribuţia jocului de sah la educarea elevilor ambiopi, la şah", Timişoara 1986.
2. Ancuţa P. , "Educarea memoriei prin intermediul jocului de şah", Editura Română din Mannhcir, Germania, 1996.
]]>
Publicat în 25. 07. 2018 de Maria Trăistaru
Categorie: abordări teoretice
JOCUL DIDACTIC – METODA SI FORMĂ DE
ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII INSTRUCTIV-FORMATIVE
PROF.TRĂISTARU MARIA
Liceul Tehnologic Petre Ionescu Muscel
JUD.ARGEŞ
Jocul didactic constituie o metodă şi un procedeu deosebit de valoros deacumulare de noi cunoştinţe, de dezvoltare a vocabularului elevilor, precum şi decorectare a tulburărilor de vorbire a acestora. Îmbinarea armonioasă a elementuluiinstructiv şi a exerciţiului, pe de o parte, cu procedeele de joc, care-i oferă caracteruldistractiv, pe de altă parte, determină trăsătura fundamentală a acestui fel deactivitate.
Jocul didactic „contribuie sistematic la lărgirea, precizarea, fixarea,aprofundarea şi sistematizarea cunoştinţelor însuşite prin posibilitatea pe care o dă de a fireluat într-un cadru, într-un context sau o formă nouă (Ferina, 1976, p. 35).” Astfel,şcolarii au ocazia de a opera cu diferite cunoştinţe, de a le aplica în situaţii de viaţăprovocate în mod special prin acţiunea jocului. Ceea ce este mai important în legătură cuvaloarea jocului didactic este influenţa pe care acesta o exercită în stimularea şidezvoltarea tuturor proceselor psihice. Orientarea dominant formativă a jocului semanifestă în faptul că procesul de asimilare a cunoştinţelor este subordonat exersării şiperfecţionării senzaţiilor, percepţiilor, memoriei, imaginaţiei, atenţiei şi mai ales agândirii. Însăşi structura jocului didactic, prin problema didactică pe care o cuprinde,solicită de la copii cheltuirea unui efort intelectual pentru a stabili relaţii, pentru aefectua unele clasificări, pentru a face deducţii, comparaţii, generalizări sauabstractizări. Dacă ţinem seama că aceste operaţii intelectuale se realizează iniţial peplanul obiectual şi că, în majoritatea cazurilor, se verbalizează, putem afirma că fiecarejoc didactic încorporează o varietate de stimuli ai vieţii psihice.Faţă de alte activităţi de dezvoltarea vorbirii cu conţinut asemănător, „joculdidactic se diferenţiază prin atmosfera lui specifică, printr-o participare afectivă intensă acopiilor datorită caracterului său ludic. În acest scop, este necesar să se realizezeconcordanţa între procesul de învăţare şi activitatea de joc, deoarece, copiii participă cu mare plăcere la joc, fiind atraşi de aspectul distractiv şi prezintă mai puţin interes pentruaspectul instructiv, pentru a învăţa ceva.” Sarcina, ca şi regulile didactice, le realizează,dar mai puţin participă la asimilarea cunoştinţelor. O parte dintre copii respectă regulileşi sarcinile didactice, deşi acestea sunt uneori complexe şi impuse de educator. Ei acordăo mare atenţie rolului pe care îl au de interpretat, mai ales celui de adult, şi încearcă să-lrealizeze, prin activităţile lor.Unele jocuri didactice desfăşurate de cadrul didactic cu elevii cer o mai mareconcentrare, copiii conştientizează sarcina jocului, deşi nu neglijează aspectul distractiv.
Sensurile cuvântului joc sunt determinate de factorul social si de evolutiamotivatiei. Functiile jocului se schimba, în raport cu etapele de vârsta. Pentru opii, jocul este activitatea fundamentala, pentru adult, jocul reprezinta un înlocuitor al activitatii serioase. Jocul activeaza la copil functii mintale si motrice, functia principala fiind realizarea eului, manifestarea personalitatii. Functiile secundare au rolul de divertisment, de element odihnitor, de relaxare. Jocul este o forma de manifestare sociala si agent de transmitere a ideilor, a obiceiurilor de la ogeneratie la alta.
Jucându-se copilul actioneaza cu obiectele reale sau cu imaginile acestora, transpunând în joc anumite roluri si situatii întâlnite în mediul familial si cel înconjurator. Astfel, el se apropie de realitatea sociala, pentru ca orice activitate pentru copil este joc, iar orice joc este o metoda educativa.Cunoscând rolul pe care îl ocupa jocul în viata copilului, este de înteles eficienta folosirii lui în procesul instructiv-educativ. Asadar, este necesar sa-i antrenam în joc pe toti copiii, având în atentie mai ales pe aceia ce se lasa greu antrenati în activitati, întrucât jocul activeaza, deopotriva, atât functiile psihice, cât si pe cele biologice. Ca atare, jocul are la copil rolul pe care munca îl are la adult. De aici si rolul deosebit al jocului, deoarece formeaza si dezvolta personalitatea copilului. Desi aceasta se poate realiza prin diverse cai, jocul didactic este calea cea mai accesibila si placuta pentru copil.
Bibliografie
1. Ancuţa P. , "Contribuţia jocului de sah la educarea elevilor ambiopi, la şah", Timişoara 1986.
2. Ancuţa P. , "Educarea memoriei prin intermediul jocului de şah", Editura Română din Mannhcir, Germania, 1996.
]]>
JOCUL DIDACTIC – METODA SI FORMĂ DE
ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII INSTRUCTIV-FORMATIVE
PROF.TRĂISTARU MARIA
Liceul Tehnologic Petre Ionescu Muscel
JUD.ARGEŞ
Jocul didactic constituie o metodă şi un procedeu deosebit de valoros deacumulare de noi cunoştinţe, de dezvoltare a vocabularului elevilor, precum şi decorectare a tulburărilor de vorbire a acestora. Îmbinarea armonioasă a elementuluiinstructiv şi a exerciţiului, pe de o parte, cu procedeele de joc, care-i oferă caracteruldistractiv, pe de altă parte, determină trăsătura fundamentală a acestui fel deactivitate.
Jocul didactic „contribuie sistematic la lărgirea, precizarea, fixarea,aprofundarea şi sistematizarea cunoştinţelor însuşite prin posibilitatea pe care o dă de a fireluat într-un cadru, într-un context sau o formă nouă (Ferina, 1976, p. 35).” Astfel,şcolarii au ocazia de a opera cu diferite cunoştinţe, de a le aplica în situaţii de viaţăprovocate în mod special prin acţiunea jocului. Ceea ce este mai important în legătură cuvaloarea jocului didactic este influenţa pe care acesta o exercită în stimularea şidezvoltarea tuturor proceselor psihice. Orientarea dominant formativă a jocului semanifestă în faptul că procesul de asimilare a cunoştinţelor este subordonat exersării şiperfecţionării senzaţiilor, percepţiilor, memoriei, imaginaţiei, atenţiei şi mai ales agândirii. Însăşi structura jocului didactic, prin problema didactică pe care o cuprinde,solicită de la copii cheltuirea unui efort intelectual pentru a stabili relaţii, pentru aefectua unele clasificări, pentru a face deducţii, comparaţii, generalizări sauabstractizări. Dacă ţinem seama că aceste operaţii intelectuale se realizează iniţial peplanul obiectual şi că, în majoritatea cazurilor, se verbalizează, putem afirma că fiecarejoc didactic încorporează o varietate de stimuli ai vieţii psihice.Faţă de alte activităţi de dezvoltarea vorbirii cu conţinut asemănător, „joculdidactic se diferenţiază prin atmosfera lui specifică, printr-o participare afectivă intensă acopiilor datorită caracterului său ludic. În acest scop, este necesar să se realizezeconcordanţa între procesul de învăţare şi activitatea de joc, deoarece, copiii participă cu mare plăcere la joc, fiind atraşi de aspectul distractiv şi prezintă mai puţin interes pentruaspectul instructiv, pentru a învăţa ceva.” Sarcina, ca şi regulile didactice, le realizează,dar mai puţin participă la asimilarea cunoştinţelor. O parte dintre copii respectă regulileşi sarcinile didactice, deşi acestea sunt uneori complexe şi impuse de educator. Ei acordăo mare atenţie rolului pe care îl au de interpretat, mai ales celui de adult, şi încearcă să-lrealizeze, prin activităţile lor.Unele jocuri didactice desfăşurate de cadrul didactic cu elevii cer o mai mareconcentrare, copiii conştientizează sarcina jocului, deşi nu neglijează aspectul distractiv.
Sensurile cuvântului joc sunt determinate de factorul social si de evolutiamotivatiei. Functiile jocului se schimba, în raport cu etapele de vârsta. Pentru opii, jocul este activitatea fundamentala, pentru adult, jocul reprezinta un înlocuitor al activitatii serioase. Jocul activeaza la copil functii mintale si motrice, functia principala fiind realizarea eului, manifestarea personalitatii. Functiile secundare au rolul de divertisment, de element odihnitor, de relaxare. Jocul este o forma de manifestare sociala si agent de transmitere a ideilor, a obiceiurilor de la ogeneratie la alta.
Jucându-se copilul actioneaza cu obiectele reale sau cu imaginile acestora, transpunând în joc anumite roluri si situatii întâlnite în mediul familial si cel înconjurator. Astfel, el se apropie de realitatea sociala, pentru ca orice activitate pentru copil este joc, iar orice joc este o metoda educativa.Cunoscând rolul pe care îl ocupa jocul în viata copilului, este de înteles eficienta folosirii lui în procesul instructiv-educativ. Asadar, este necesar sa-i antrenam în joc pe toti copiii, având în atentie mai ales pe aceia ce se lasa greu antrenati în activitati, întrucât jocul activeaza, deopotriva, atât functiile psihice, cât si pe cele biologice. Ca atare, jocul are la copil rolul pe care munca îl are la adult. De aici si rolul deosebit al jocului, deoarece formeaza si dezvolta personalitatea copilului. Desi aceasta se poate realiza prin diverse cai, jocul didactic este calea cea mai accesibila si placuta pentru copil.
Bibliografie
1. Ancuţa P. , "Contribuţia jocului de sah la educarea elevilor ambiopi, la şah", Timişoara 1986.
2. Ancuţa P. , "Educarea memoriei prin intermediul jocului de şah", Editura Română din Mannhcir, Germania, 1996.
]]>
Publicat în 25. 07. 2018 de Maria Trăistaru
Categorie: abordări teoretice
JOCUL DIDACTIC – METODA SI FORMĂ DE
ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII INSTRUCTIV-FORMATIVE
PROF.TRĂISTARU MARIA
Liceul Tehnologic Petre Ionescu Muscel
JUD.ARGEŞ
Jocul didactic constituie o metodă şi un procedeu deosebit de valoros deacumulare de noi cunoştinţe, de dezvoltare a vocabularului elevilor, precum şi decorectare a tulburărilor de vorbire a acestora. Îmbinarea armonioasă a elementuluiinstructiv şi a exerciţiului, pe de o parte, cu procedeele de joc, care-i oferă caracteruldistractiv, pe de altă parte, determină trăsătura fundamentală a acestui fel deactivitate.
Jocul didactic „contribuie sistematic la lărgirea, precizarea, fixarea,aprofundarea şi sistematizarea cunoştinţelor însuşite prin posibilitatea pe care o dă de a fireluat într-un cadru, într-un context sau o formă nouă (Ferina, 1976, p. 35).” Astfel,şcolarii au ocazia de a opera cu diferite cunoştinţe, de a le aplica în situaţii de viaţăprovocate în mod special prin acţiunea jocului. Ceea ce este mai important în legătură cuvaloarea jocului didactic este influenţa pe care acesta o exercită în stimularea şidezvoltarea tuturor proceselor psihice. Orientarea dominant formativă a jocului semanifestă în faptul că procesul de asimilare a cunoştinţelor este subordonat exersării şiperfecţionării senzaţiilor, percepţiilor, memoriei, imaginaţiei, atenţiei şi mai ales agândirii. Însăşi structura jocului didactic, prin problema didactică pe care o cuprinde,solicită de la copii cheltuirea unui efort intelectual pentru a stabili relaţii, pentru aefectua unele clasificări, pentru a face deducţii, comparaţii, generalizări sauabstractizări. Dacă ţinem seama că aceste operaţii intelectuale se realizează iniţial peplanul obiectual şi că, în majoritatea cazurilor, se verbalizează, putem afirma că fiecarejoc didactic încorporează o varietate de stimuli ai vieţii psihice.Faţă de alte activităţi de dezvoltarea vorbirii cu conţinut asemănător, „joculdidactic se diferenţiază prin atmosfera lui specifică, printr-o participare afectivă intensă acopiilor datorită caracterului său ludic. În acest scop, este necesar să se realizezeconcordanţa între procesul de învăţare şi activitatea de joc, deoarece, copiii participă cu mare plăcere la joc, fiind atraşi de aspectul distractiv şi prezintă mai puţin interes pentruaspectul instructiv, pentru a învăţa ceva.” Sarcina, ca şi regulile didactice, le realizează,dar mai puţin participă la asimilarea cunoştinţelor. O parte dintre copii respectă regulileşi sarcinile didactice, deşi acestea sunt uneori complexe şi impuse de educator. Ei acordăo mare atenţie rolului pe care îl au de interpretat, mai ales celui de adult, şi încearcă să-lrealizeze, prin activităţile lor.Unele jocuri didactice desfăşurate de cadrul didactic cu elevii cer o mai mareconcentrare, copiii conştientizează sarcina jocului, deşi nu neglijează aspectul distractiv.
Sensurile cuvântului joc sunt determinate de factorul social si de evolutiamotivatiei. Functiile jocului se schimba, în raport cu etapele de vârsta. Pentru opii, jocul este activitatea fundamentala, pentru adult, jocul reprezinta un înlocuitor al activitatii serioase. Jocul activeaza la copil functii mintale si motrice, functia principala fiind realizarea eului, manifestarea personalitatii. Functiile secundare au rolul de divertisment, de element odihnitor, de relaxare. Jocul este o forma de manifestare sociala si agent de transmitere a ideilor, a obiceiurilor de la ogeneratie la alta.
Jucându-se copilul actioneaza cu obiectele reale sau cu imaginile acestora, transpunând în joc anumite roluri si situatii întâlnite în mediul familial si cel înconjurator. Astfel, el se apropie de realitatea sociala, pentru ca orice activitate pentru copil este joc, iar orice joc este o metoda educativa.Cunoscând rolul pe care îl ocupa jocul în viata copilului, este de înteles eficienta folosirii lui în procesul instructiv-educativ. Asadar, este necesar sa-i antrenam în joc pe toti copiii, având în atentie mai ales pe aceia ce se lasa greu antrenati în activitati, întrucât jocul activeaza, deopotriva, atât functiile psihice, cât si pe cele biologice. Ca atare, jocul are la copil rolul pe care munca îl are la adult. De aici si rolul deosebit al jocului, deoarece formeaza si dezvolta personalitatea copilului. Desi aceasta se poate realiza prin diverse cai, jocul didactic este calea cea mai accesibila si placuta pentru copil.
Bibliografie
1. Ancuţa P. , "Contribuţia jocului de sah la educarea elevilor ambiopi, la şah", Timişoara 1986.
2. Ancuţa P. , "Educarea memoriei prin intermediul jocului de şah", Editura Română din Mannhcir, Germania, 1996.
]]>
Legenda educatoarei
Septembrie va bătut la uşă! Este toamnă, am simţit-o zilele trecute şi dacă acum se numără bobocii, haideţi s-o facem!
Fiecare educatoare ştie că acolo unde copiii se simt bine, acolo pot creşte şi se pot dezvolta armonios. Noi ne-am pregătit cum am putut mai bine şi sperăm că am reuşit să mulţumim pe cei mai mulţi care au călcat pragul grădiniţei, atât copii cât şi părinţi. Rămâne să colaborăm cât mai strâns pentru a face plăcută frecventarea acestei trepte a învăţământului românesc. Nici noi, educatoarele, dar nici părinţii nu avem, voie să uităm ce vârstă au cei pe care dorim să îi formăm. Froebel spunea: „copiii nu sunt butoaie pe care să le umplem, ci focuri pe care să le aprindem!” Noi dorim să aprindem scânteia cunoaşterii şi ţine de mulţi adulţi ca focul aprins să nu se stingă!!!
Fiecare grădiniţă are o ofertă educaţională şi pentru cei care încă n-o cunosc cu siguranţă le va fi la cunoştinţă la prima întâlnire din cadrul grădiniţei. Am constatat în ultimii ani mari pretenţii la această vârstă: părinţi care doresc ca cei mici, copiii din grădiniţă să înveţe o limbă străină, să danseze, să cânte la pian, să mânuiască calculatorul, dar din păcate invers proporţional cu vârsta sunt aceste pretenţii, adică pe măsură ce copiii cresc cei mai mulţi părinţi scad din pretenţii vis-a-vis de ce trebuie să cunoască copiii lor. Ce pretenţii au părinţii copiilor din clasa a X-a, a XI-a? Comparativ cu cele din vremea grădiniţei?
A început un nou an şcolar: noi ne-am pregătit, v-am primit şi vă primim cu un zâmbet, înarmate pe lângă răbdare, cu multă creativitate şi, mai ales, competenţă. Iar pentru cei cărora li se pare că avem o profesie deosebit de uşoară, doresc să le istoricesc „Legenda educatoarei” – oricum ne pricepem la poveşti, nu?
Când Bunul Dumnezeu a creat educatoarea, lucra deja în a şasea zi peste program (erau ore suplimentare). Atunci apăru Îngerul şi spuse:
- Doamne, dar mult mai lucraţi la această figurină?
Bunul Dumnezeu spuse:
- Ai citit dorinţele speciale de pe comandă? Să fie uşor de îngrijit, dar să nu fie din plastic; să aibă 168 de părţi mobile, să aibă nervi de oţel şi o poală în care să şadă concomitent cel puţin 10 copii. Dar totuşi trebuie să încapă pe un scăunel de copil şi să trăiască cu precădere într-o poziţie plecată. Cuvântul ei să vindece totul, de la cucui până la durerea sufletească, şi să aibă 6 perechi de mâini.
Atunci Îngerul scutură din cap şi spuse: „- 6 perechi de mâini, nu cred că este posibil!”
- Nu mâinile îmi produc dureri de cap” , spuse Bunul Dumnezeu, „ci 3 perechi de ochi pe care educatoare trebuie să-i aibă.”
- Fac parte din modelul standard? Întrebă Îngerul pe Bunul Dumnezeu.
Acesta dădu din cap şi spuse: „- o pereche care să vadă prin uşa închisă, în timp ce întreabă: ce faceţi voi acolo, dincolo? – chiar dacă deja ştie. O a doua pereche în ceafă, cu care vede ce n-ar trebui să vadă, dar ce trebuie să ştie. Şi bineînţeles, cei 2 ochi aici, în faţă, cu care priveşte copilul care se comportă imposibil şi care totuşi exprimă: te înţeleg şi te iubesc tare mult, fără să spună un singur cuvânt.”
- O, Doamne, spuse Îngerul şi se trase uşor de mânecă, mergeţi la culcare şi continuaţi mâine.
- Nu pot, spuse Bunul Dumnezeu, pentru că sunt aproape de a crea ceva, ce într-o anumită măsură îmi seamănă. Am reuşit să creez o figurină care se poate vindeca singură, dacă este bolnavă, care poate mulţumi 30 de copii cu o mică prăjitură aniversară, care poate convinge un copil de 6 ani să se spele pe mâini înainte de mâncare, care convinge pe unul de 3 ani că plastilina nu este comestibilă şi care transmite inconfundabil că picioarele le-am conceput cu precădere pentru mers, şi nu pentru lovit.
Îngerul se plimbă încet de jur împrejurul modelului educatoarei.
- Prea moale, suspină el.
- Dar dârză, spuse Bunul Dumnezeu energic. Nici nu crezi câte poate realiza şi suporta această educatoare!
- Poate să şi gândească?
- Nu numai să gândească, ci poate încheia compromise şi judecăţi … şi poate uita!
În final Îngerul se aplecă uşor asupra figurinei şi trecu cu degetele sale peste obrajii modelului.
- Aici este o spărtură, spuse el. V-am spus eu: D-voastră încercaţi să introduceţi prea multe în acest model.
- Acolo nu este o spărtură, spuse Bunul Dumnezeu, acolo este o lacrimă.
- Pentru ce e bună?
- Ea curge la bucurie, necaz, dezamăgire, durere, părăsire.
- Sunteţi un adevărat geniu! spuse Îngerul.
Atunci Bunul Dumnezeu privi dus pe gânduri şi spuse:
- Lacrima … , păi da, ea este ventilul de supraplin.
Sperăm că v-am descreţit frunţile, dar nu este doar o legendă, ci există mult adevăr în această povestioară…. .
Dorim tuturor copiilor, părinţilor şi educatoarelor un an şcolar cu cât mai multe bucurii şi realizări şi nu uitaţi: doar împreună vom reuşi!!!
]]>
Publicat în 25. 07. 2018 de Maria Trăistaru
Categorie: experienţe pedagogice
Legenda educatoarei
Septembrie va bătut la uşă! Este toamnă, am simţit-o zilele trecute şi dacă acum se numără bobocii, haideţi s-o facem!
Fiecare educatoare ştie că acolo unde copiii se simt bine, acolo pot creşte şi se pot dezvolta armonios. Noi ne-am pregătit cum am putut mai bine şi sperăm că am reuşit să mulţumim pe cei mai mulţi care au călcat pragul grădiniţei, atât copii cât şi părinţi. Rămâne să colaborăm cât mai strâns pentru a face plăcută frecventarea acestei trepte a învăţământului românesc. Nici noi, educatoarele, dar nici părinţii nu avem, voie să uităm ce vârstă au cei pe care dorim să îi formăm. Froebel spunea: „copiii nu sunt butoaie pe care să le umplem, ci focuri pe care să le aprindem!” Noi dorim să aprindem scânteia cunoaşterii şi ţine de mulţi adulţi ca focul aprins să nu se stingă!!!
Fiecare grădiniţă are o ofertă educaţională şi pentru cei care încă n-o cunosc cu siguranţă le va fi la cunoştinţă la prima întâlnire din cadrul grădiniţei. Am constatat în ultimii ani mari pretenţii la această vârstă: părinţi care doresc ca cei mici, copiii din grădiniţă să înveţe o limbă străină, să danseze, să cânte la pian, să mânuiască calculatorul, dar din păcate invers proporţional cu vârsta sunt aceste pretenţii, adică pe măsură ce copiii cresc cei mai mulţi părinţi scad din pretenţii vis-a-vis de ce trebuie să cunoască copiii lor. Ce pretenţii au părinţii copiilor din clasa a X-a, a XI-a? Comparativ cu cele din vremea grădiniţei?
A început un nou an şcolar: noi ne-am pregătit, v-am primit şi vă primim cu un zâmbet, înarmate pe lângă răbdare, cu multă creativitate şi, mai ales, competenţă. Iar pentru cei cărora li se pare că avem o profesie deosebit de uşoară, doresc să le istoricesc „Legenda educatoarei” – oricum ne pricepem la poveşti, nu?
Când Bunul Dumnezeu a creat educatoarea, lucra deja în a şasea zi peste program (erau ore suplimentare). Atunci apăru Îngerul şi spuse:
- Doamne, dar mult mai lucraţi la această figurină?
Bunul Dumnezeu spuse:
- Ai citit dorinţele speciale de pe comandă? Să fie uşor de îngrijit, dar să nu fie din plastic; să aibă 168 de părţi mobile, să aibă nervi de oţel şi o poală în care să şadă concomitent cel puţin 10 copii. Dar totuşi trebuie să încapă pe un scăunel de copil şi să trăiască cu precădere într-o poziţie plecată. Cuvântul ei să vindece totul, de la cucui până la durerea sufletească, şi să aibă 6 perechi de mâini.
Atunci Îngerul scutură din cap şi spuse: „- 6 perechi de mâini, nu cred că este posibil!”
- Nu mâinile îmi produc dureri de cap” , spuse Bunul Dumnezeu, „ci 3 perechi de ochi pe care educatoare trebuie să-i aibă.”
- Fac parte din modelul standard? Întrebă Îngerul pe Bunul Dumnezeu.
Acesta dădu din cap şi spuse: „- o pereche care să vadă prin uşa închisă, în timp ce întreabă: ce faceţi voi acolo, dincolo? – chiar dacă deja ştie. O a doua pereche în ceafă, cu care vede ce n-ar trebui să vadă, dar ce trebuie să ştie. Şi bineînţeles, cei 2 ochi aici, în faţă, cu care priveşte copilul care se comportă imposibil şi care totuşi exprimă: te înţeleg şi te iubesc tare mult, fără să spună un singur cuvânt.”
- O, Doamne, spuse Îngerul şi se trase uşor de mânecă, mergeţi la culcare şi continuaţi mâine.
- Nu pot, spuse Bunul Dumnezeu, pentru că sunt aproape de a crea ceva, ce într-o anumită măsură îmi seamănă. Am reuşit să creez o figurină care se poate vindeca singură, dacă este bolnavă, care poate mulţumi 30 de copii cu o mică prăjitură aniversară, care poate convinge un copil de 6 ani să se spele pe mâini înainte de mâncare, care convinge pe unul de 3 ani că plastilina nu este comestibilă şi care transmite inconfundabil că picioarele le-am conceput cu precădere pentru mers, şi nu pentru lovit.
Îngerul se plimbă încet de jur împrejurul modelului educatoarei.
- Prea moale, suspină el.
- Dar dârză, spuse Bunul Dumnezeu energic. Nici nu crezi câte poate realiza şi suporta această educatoare!
- Poate să şi gândească?
- Nu numai să gândească, ci poate încheia compromise şi judecăţi … şi poate uita!
În final Îngerul se aplecă uşor asupra figurinei şi trecu cu degetele sale peste obrajii modelului.
- Aici este o spărtură, spuse el. V-am spus eu: D-voastră încercaţi să introduceţi prea multe în acest model.
- Acolo nu este o spărtură, spuse Bunul Dumnezeu, acolo este o lacrimă.
- Pentru ce e bună?
- Ea curge la bucurie, necaz, dezamăgire, durere, părăsire.
- Sunteţi un adevărat geniu! spuse Îngerul.
Atunci Bunul Dumnezeu privi dus pe gânduri şi spuse:
- Lacrima … , păi da, ea este ventilul de supraplin.
Sperăm că v-am descreţit frunţile, dar nu este doar o legendă, ci există mult adevăr în această povestioară…. .
Dorim tuturor copiilor, părinţilor şi educatoarelor un an şcolar cu cât mai multe bucurii şi realizări şi nu uitaţi: doar împreună vom reuşi!!!
]]>
Legenda educatoarei
Septembrie va bătut la uşă! Este toamnă, am simţit-o zilele trecute şi dacă acum se numără bobocii, haideţi s-o facem!
Fiecare educatoare ştie că acolo unde copiii se simt bine, acolo pot creşte şi se pot dezvolta armonios. Noi ne-am pregătit cum am putut mai bine şi sperăm că am reuşit să mulţumim pe cei mai mulţi care au călcat pragul grădiniţei, atât copii cât şi părinţi. Rămâne să colaborăm cât mai strâns pentru a face plăcută frecventarea acestei trepte a învăţământului românesc. Nici noi, educatoarele, dar nici părinţii nu avem, voie să uităm ce vârstă au cei pe care dorim să îi formăm. Froebel spunea: „copiii nu sunt butoaie pe care să le umplem, ci focuri pe care să le aprindem!” Noi dorim să aprindem scânteia cunoaşterii şi ţine de mulţi adulţi ca focul aprins să nu se stingă!!!
Fiecare grădiniţă are o ofertă educaţională şi pentru cei care încă n-o cunosc cu siguranţă le va fi la cunoştinţă la prima întâlnire din cadrul grădiniţei. Am constatat în ultimii ani mari pretenţii la această vârstă: părinţi care doresc ca cei mici, copiii din grădiniţă să înveţe o limbă străină, să danseze, să cânte la pian, să mânuiască calculatorul, dar din păcate invers proporţional cu vârsta sunt aceste pretenţii, adică pe măsură ce copiii cresc cei mai mulţi părinţi scad din pretenţii vis-a-vis de ce trebuie să cunoască copiii lor. Ce pretenţii au părinţii copiilor din clasa a X-a, a XI-a? Comparativ cu cele din vremea grădiniţei?
A început un nou an şcolar: noi ne-am pregătit, v-am primit şi vă primim cu un zâmbet, înarmate pe lângă răbdare, cu multă creativitate şi, mai ales, competenţă. Iar pentru cei cărora li se pare că avem o profesie deosebit de uşoară, doresc să le istoricesc „Legenda educatoarei” – oricum ne pricepem la poveşti, nu?
Când Bunul Dumnezeu a creat educatoarea, lucra deja în a şasea zi peste program (erau ore suplimentare). Atunci apăru Îngerul şi spuse:
- Doamne, dar mult mai lucraţi la această figurină?
Bunul Dumnezeu spuse:
- Ai citit dorinţele speciale de pe comandă? Să fie uşor de îngrijit, dar să nu fie din plastic; să aibă 168 de părţi mobile, să aibă nervi de oţel şi o poală în care să şadă concomitent cel puţin 10 copii. Dar totuşi trebuie să încapă pe un scăunel de copil şi să trăiască cu precădere într-o poziţie plecată. Cuvântul ei să vindece totul, de la cucui până la durerea sufletească, şi să aibă 6 perechi de mâini.
Atunci Îngerul scutură din cap şi spuse: „- 6 perechi de mâini, nu cred că este posibil!”
- Nu mâinile îmi produc dureri de cap” , spuse Bunul Dumnezeu, „ci 3 perechi de ochi pe care educatoare trebuie să-i aibă.”
- Fac parte din modelul standard? Întrebă Îngerul pe Bunul Dumnezeu.
Acesta dădu din cap şi spuse: „- o pereche care să vadă prin uşa închisă, în timp ce întreabă: ce faceţi voi acolo, dincolo? – chiar dacă deja ştie. O a doua pereche în ceafă, cu care vede ce n-ar trebui să vadă, dar ce trebuie să ştie. Şi bineînţeles, cei 2 ochi aici, în faţă, cu care priveşte copilul care se comportă imposibil şi care totuşi exprimă: te înţeleg şi te iubesc tare mult, fără să spună un singur cuvânt.”
- O, Doamne, spuse Îngerul şi se trase uşor de mânecă, mergeţi la culcare şi continuaţi mâine.
- Nu pot, spuse Bunul Dumnezeu, pentru că sunt aproape de a crea ceva, ce într-o anumită măsură îmi seamănă. Am reuşit să creez o figurină care se poate vindeca singură, dacă este bolnavă, care poate mulţumi 30 de copii cu o mică prăjitură aniversară, care poate convinge un copil de 6 ani să se spele pe mâini înainte de mâncare, care convinge pe unul de 3 ani că plastilina nu este comestibilă şi care transmite inconfundabil că picioarele le-am conceput cu precădere pentru mers, şi nu pentru lovit.
Îngerul se plimbă încet de jur împrejurul modelului educatoarei.
- Prea moale, suspină el.
- Dar dârză, spuse Bunul Dumnezeu energic. Nici nu crezi câte poate realiza şi suporta această educatoare!
- Poate să şi gândească?
- Nu numai să gândească, ci poate încheia compromise şi judecăţi … şi poate uita!
În final Îngerul se aplecă uşor asupra figurinei şi trecu cu degetele sale peste obrajii modelului.
- Aici este o spărtură, spuse el. V-am spus eu: D-voastră încercaţi să introduceţi prea multe în acest model.
- Acolo nu este o spărtură, spuse Bunul Dumnezeu, acolo este o lacrimă.
- Pentru ce e bună?
- Ea curge la bucurie, necaz, dezamăgire, durere, părăsire.
- Sunteţi un adevărat geniu! spuse Îngerul.
Atunci Bunul Dumnezeu privi dus pe gânduri şi spuse:
- Lacrima … , păi da, ea este ventilul de supraplin.
Sperăm că v-am descreţit frunţile, dar nu este doar o legendă, ci există mult adevăr în această povestioară…. .
Dorim tuturor copiilor, părinţilor şi educatoarelor un an şcolar cu cât mai multe bucurii şi realizări şi nu uitaţi: doar împreună vom reuşi!!!
]]>
Publicat în 25. 07. 2018 de Maria Trăistaru
Categorie: experienţe pedagogice
Legenda educatoarei
Septembrie va bătut la uşă! Este toamnă, am simţit-o zilele trecute şi dacă acum se numără bobocii, haideţi s-o facem!
Fiecare educatoare ştie că acolo unde copiii se simt bine, acolo pot creşte şi se pot dezvolta armonios. Noi ne-am pregătit cum am putut mai bine şi sperăm că am reuşit să mulţumim pe cei mai mulţi care au călcat pragul grădiniţei, atât copii cât şi părinţi. Rămâne să colaborăm cât mai strâns pentru a face plăcută frecventarea acestei trepte a învăţământului românesc. Nici noi, educatoarele, dar nici părinţii nu avem, voie să uităm ce vârstă au cei pe care dorim să îi formăm. Froebel spunea: „copiii nu sunt butoaie pe care să le umplem, ci focuri pe care să le aprindem!” Noi dorim să aprindem scânteia cunoaşterii şi ţine de mulţi adulţi ca focul aprins să nu se stingă!!!
Fiecare grădiniţă are o ofertă educaţională şi pentru cei care încă n-o cunosc cu siguranţă le va fi la cunoştinţă la prima întâlnire din cadrul grădiniţei. Am constatat în ultimii ani mari pretenţii la această vârstă: părinţi care doresc ca cei mici, copiii din grădiniţă să înveţe o limbă străină, să danseze, să cânte la pian, să mânuiască calculatorul, dar din păcate invers proporţional cu vârsta sunt aceste pretenţii, adică pe măsură ce copiii cresc cei mai mulţi părinţi scad din pretenţii vis-a-vis de ce trebuie să cunoască copiii lor. Ce pretenţii au părinţii copiilor din clasa a X-a, a XI-a? Comparativ cu cele din vremea grădiniţei?
A început un nou an şcolar: noi ne-am pregătit, v-am primit şi vă primim cu un zâmbet, înarmate pe lângă răbdare, cu multă creativitate şi, mai ales, competenţă. Iar pentru cei cărora li se pare că avem o profesie deosebit de uşoară, doresc să le istoricesc „Legenda educatoarei” – oricum ne pricepem la poveşti, nu?
Când Bunul Dumnezeu a creat educatoarea, lucra deja în a şasea zi peste program (erau ore suplimentare). Atunci apăru Îngerul şi spuse:
- Doamne, dar mult mai lucraţi la această figurină?
Bunul Dumnezeu spuse:
- Ai citit dorinţele speciale de pe comandă? Să fie uşor de îngrijit, dar să nu fie din plastic; să aibă 168 de părţi mobile, să aibă nervi de oţel şi o poală în care să şadă concomitent cel puţin 10 copii. Dar totuşi trebuie să încapă pe un scăunel de copil şi să trăiască cu precădere într-o poziţie plecată. Cuvântul ei să vindece totul, de la cucui până la durerea sufletească, şi să aibă 6 perechi de mâini.
Atunci Îngerul scutură din cap şi spuse: „- 6 perechi de mâini, nu cred că este posibil!”
- Nu mâinile îmi produc dureri de cap” , spuse Bunul Dumnezeu, „ci 3 perechi de ochi pe care educatoare trebuie să-i aibă.”
- Fac parte din modelul standard? Întrebă Îngerul pe Bunul Dumnezeu.
Acesta dădu din cap şi spuse: „- o pereche care să vadă prin uşa închisă, în timp ce întreabă: ce faceţi voi acolo, dincolo? – chiar dacă deja ştie. O a doua pereche în ceafă, cu care vede ce n-ar trebui să vadă, dar ce trebuie să ştie. Şi bineînţeles, cei 2 ochi aici, în faţă, cu care priveşte copilul care se comportă imposibil şi care totuşi exprimă: te înţeleg şi te iubesc tare mult, fără să spună un singur cuvânt.”
- O, Doamne, spuse Îngerul şi se trase uşor de mânecă, mergeţi la culcare şi continuaţi mâine.
- Nu pot, spuse Bunul Dumnezeu, pentru că sunt aproape de a crea ceva, ce într-o anumită măsură îmi seamănă. Am reuşit să creez o figurină care se poate vindeca singură, dacă este bolnavă, care poate mulţumi 30 de copii cu o mică prăjitură aniversară, care poate convinge un copil de 6 ani să se spele pe mâini înainte de mâncare, care convinge pe unul de 3 ani că plastilina nu este comestibilă şi care transmite inconfundabil că picioarele le-am conceput cu precădere pentru mers, şi nu pentru lovit.
Îngerul se plimbă încet de jur împrejurul modelului educatoarei.
- Prea moale, suspină el.
- Dar dârză, spuse Bunul Dumnezeu energic. Nici nu crezi câte poate realiza şi suporta această educatoare!
- Poate să şi gândească?
- Nu numai să gândească, ci poate încheia compromise şi judecăţi … şi poate uita!
În final Îngerul se aplecă uşor asupra figurinei şi trecu cu degetele sale peste obrajii modelului.
- Aici este o spărtură, spuse el. V-am spus eu: D-voastră încercaţi să introduceţi prea multe în acest model.
- Acolo nu este o spărtură, spuse Bunul Dumnezeu, acolo este o lacrimă.
- Pentru ce e bună?
- Ea curge la bucurie, necaz, dezamăgire, durere, părăsire.
- Sunteţi un adevărat geniu! spuse Îngerul.
Atunci Bunul Dumnezeu privi dus pe gânduri şi spuse:
- Lacrima … , păi da, ea este ventilul de supraplin.
Sperăm că v-am descreţit frunţile, dar nu este doar o legendă, ci există mult adevăr în această povestioară…. .
Dorim tuturor copiilor, părinţilor şi educatoarelor un an şcolar cu cât mai multe bucurii şi realizări şi nu uitaţi: doar împreună vom reuşi!!!
]]>
Activitatea de mentorat este o activitate necesarǎ tuturor oamenilor indiferent de domeniul de activitate pe care îl presteazǎ. Un mentor trebuie să cunoască foarte bine abilitățile pe care trebuie să le posede voluntarul la locul de muncă și să fie capabil să îl învețe pe voluntar eficient aceste abilități.
O alta concluzie care se desprinde din studiul realizat consideram că mentorul îşi va putea consolida statutul său în cadrul practicii pedagogice numai dacă :
- contribuie la îmbunătăţirea pregătirii teoretice si practice prin recomandări date studenţilor practicanţi si aplicarea unor standarde de calitate
- mentorul manifestă o preocupare constantă faţă de de propria perfecţionare monitorizeaza şi evalueaza activităţile practice ale studenţilor în practica pedagogică;
- consiliaza sistematic din punct de vedere psihopedagogic în mod individual dar şi ca grup de paractica;
- oferă studenţilor exemple de aplicaţii şi activităţi care stimulează creativitatea şi gândirea critică a elevilor;
- respectă principiul egalităţii de şanse egale în raporturile sale cu elevii şi studenţii;
- oferă modele de activităţi extracurriculare şi îi implică şi pe studenţi în derularea acestora;
- oferă feed-back imediat studenţilor pentru a-i ajuta să-şi îmbunătăţească performanţele didactice.
Mentorul de practică pedagogică are un statut recunoscut legislativ în România şi îşi câştigă prestigiul prin munca sa.
În România mentorul reprezintă un model profesional şi spiritual la care discipolul aspiră, fiind astfel, prin definiţie, unic pentru fiecare individ în parte. Mentorul este mai mult decât un sfătuitor,un consilier pasiv care poate oferi soluţii miraculoase. Mentorul trebuie văzut ca o persoana care joaca un rol vital în aspectele cele mai profunde ale pregătirii profesorilor,în formarea studentului practicant capabil să reflecteze la munca pe care o desfăşoara.
În practica pedagogică nu sunt reţete sau proceduri mecanice pe care să le urmezi că să ai success. Prin statutul său în şcoala românească apreciem că mentorul este un pilon pe care se poate sprijini sistemul educativ imprimandu-i acestuia calitatea de care are nevoie. Se poate spune ca mentorii reprezinta “modele”pentru studenţii practicanţi în ceea ce priveşte multitudinea de calităţi ale unui profesor performant.
Cel mai dificil este nu să alegi cei mai buni oameni, ci să le recunoşti celor pe care i-ai ales şi să-i ajuţi să-şi atingă maximul de potenţial. Mentorul, trebuie să vadă potenţialul din oameni şi să-i ajute să şi-l realizeze. Un mentor nu îşi va etala propria valoare, ci va reflecta valoarea celorlalţi
Mentorii sunt cei care te învaţă lucruri, te modeleaza, îţi traseaza o conduită morala şi profesionala. Mentorii îţi lanseaza provocări, te încurajeaza să îţi depăşeşti limitele şi te sprijina atunci când te îndoieşti de tine. Nu exista ajutor sau asistenta mai buna decat cele oferite de un model de intelegere si veridicitate.
,,Pentru a educa... trebuie mai întâi şi fără încetare să te educi pe tine. ‘’(A. Berge)
Mentorul este cel care trebuie să dea un nou sens verbului „ a educa”, ce este asociat, de cele mai multe ori cu noţiunea de formare în scopul de „ fabricare a oamenilor conform unui model comun, unic” ( Albu, G.2008.). Pentru mentor a educa înseamnă cunoaştere şi autocunoaştere,valorificare personală, precum şi valorificarea fiecărui cursant pornind de la atributele acestuia,de la aptitudinile sale definitorii.
Cadrele didactice intră în carierele lor cu grade variate de abilităţi despre designul instrucţional. Mentorii buni sunt dornici „să-i antreneze” pe debutanţi să-şi îmbunătăţească performanţele, oricare ar fi nivelul lor de abilităţi.
Tocmai cum un bun cadru didactic îşi ajustează comportamentele de predare şi comunicare pentru a veni în întâmpinarea nevoilor individuale ale elevilor, la fel şi un bun mentor îşi ajustează comportamentul pentru a veni în întâmpinarea nevoilor individuale ale persoanelor mentorate. Pentru a face asemenea adaptări, mentorii buni trebuie să posede o înţelegere profundă a stilurilor proprii de comunicare şi bunăvoinţa de a observa obiectiv comportamentul debutanţilor.
Mentorul are misiunea importantă pentru a-şi consolida statutul în organizaţia şcolară ,să fie un vector al schimbării ,al adaptării la nou şi al colaborării în şcoală şi în comunitatea educativă.
1. Cristea S. ( 1998) Dicţionar de termeni pedagogici, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică
2. Ezechil L., Dănescu E. (2009), Caiet de practică pedagogică, (NIVEL II ), Piteşti :Ed. Paralela 45, SeriaŞtiinţele educaţiei.
3. Ezechil, L., coord.,(2009) Piteşti :Ghidul metorului de practică pedagogică. Piteşti. :Ed. Paralela 45
4. Potolea, D., Carp, D., (coord.), (2008.) Calitatea programelor de formare continuă a cadrelor didactice; concepţie şi practici, în Profesionalizarea carierei didactice din pespectiva educaţiei continue, Bucureşti : Ed. Universităţii
]]>
Publicat în 21. 07. 2018 de Maria Trăistaru
Categorie: dezvoltare profesională
Activitatea de mentorat este o activitate necesarǎ tuturor oamenilor indiferent de domeniul de activitate pe care îl presteazǎ. Un mentor trebuie să cunoască foarte bine abilitățile pe care trebuie să le posede voluntarul la locul de muncă și să fie capabil să îl învețe pe voluntar eficient aceste abilități.
O alta concluzie care se desprinde din studiul realizat consideram că mentorul îşi va putea consolida statutul său în cadrul practicii pedagogice numai dacă :
- contribuie la îmbunătăţirea pregătirii teoretice si practice prin recomandări date studenţilor practicanţi si aplicarea unor standarde de calitate
- mentorul manifestă o preocupare constantă faţă de de propria perfecţionare monitorizeaza şi evalueaza activităţile practice ale studenţilor în practica pedagogică;
- consiliaza sistematic din punct de vedere psihopedagogic în mod individual dar şi ca grup de paractica;
- oferă studenţilor exemple de aplicaţii şi activităţi care stimulează creativitatea şi gândirea critică a elevilor;
- respectă principiul egalităţii de şanse egale în raporturile sale cu elevii şi studenţii;
- oferă modele de activităţi extracurriculare şi îi implică şi pe studenţi în derularea acestora;
- oferă feed-back imediat studenţilor pentru a-i ajuta să-şi îmbunătăţească performanţele didactice.
Mentorul de practică pedagogică are un statut recunoscut legislativ în România şi îşi câştigă prestigiul prin munca sa.
În România mentorul reprezintă un model profesional şi spiritual la care discipolul aspiră, fiind astfel, prin definiţie, unic pentru fiecare individ în parte. Mentorul este mai mult decât un sfătuitor,un consilier pasiv care poate oferi soluţii miraculoase. Mentorul trebuie văzut ca o persoana care joaca un rol vital în aspectele cele mai profunde ale pregătirii profesorilor,în formarea studentului practicant capabil să reflecteze la munca pe care o desfăşoara.
În practica pedagogică nu sunt reţete sau proceduri mecanice pe care să le urmezi că să ai success. Prin statutul său în şcoala românească apreciem că mentorul este un pilon pe care se poate sprijini sistemul educativ imprimandu-i acestuia calitatea de care are nevoie. Se poate spune ca mentorii reprezinta “modele”pentru studenţii practicanţi în ceea ce priveşte multitudinea de calităţi ale unui profesor performant.
Cel mai dificil este nu să alegi cei mai buni oameni, ci să le recunoşti celor pe care i-ai ales şi să-i ajuţi să-şi atingă maximul de potenţial. Mentorul, trebuie să vadă potenţialul din oameni şi să-i ajute să şi-l realizeze. Un mentor nu îşi va etala propria valoare, ci va reflecta valoarea celorlalţi
Mentorii sunt cei care te învaţă lucruri, te modeleaza, îţi traseaza o conduită morala şi profesionala. Mentorii îţi lanseaza provocări, te încurajeaza să îţi depăşeşti limitele şi te sprijina atunci când te îndoieşti de tine. Nu exista ajutor sau asistenta mai buna decat cele oferite de un model de intelegere si veridicitate.
,,Pentru a educa... trebuie mai întâi şi fără încetare să te educi pe tine. ‘’(A. Berge)
Mentorul este cel care trebuie să dea un nou sens verbului „ a educa”, ce este asociat, de cele mai multe ori cu noţiunea de formare în scopul de „ fabricare a oamenilor conform unui model comun, unic” ( Albu, G.2008.). Pentru mentor a educa înseamnă cunoaştere şi autocunoaştere,valorificare personală, precum şi valorificarea fiecărui cursant pornind de la atributele acestuia,de la aptitudinile sale definitorii.
Cadrele didactice intră în carierele lor cu grade variate de abilităţi despre designul instrucţional. Mentorii buni sunt dornici „să-i antreneze” pe debutanţi să-şi îmbunătăţească performanţele, oricare ar fi nivelul lor de abilităţi.
Tocmai cum un bun cadru didactic îşi ajustează comportamentele de predare şi comunicare pentru a veni în întâmpinarea nevoilor individuale ale elevilor, la fel şi un bun mentor îşi ajustează comportamentul pentru a veni în întâmpinarea nevoilor individuale ale persoanelor mentorate. Pentru a face asemenea adaptări, mentorii buni trebuie să posede o înţelegere profundă a stilurilor proprii de comunicare şi bunăvoinţa de a observa obiectiv comportamentul debutanţilor.
Mentorul are misiunea importantă pentru a-şi consolida statutul în organizaţia şcolară ,să fie un vector al schimbării ,al adaptării la nou şi al colaborării în şcoală şi în comunitatea educativă.
1. Cristea S. ( 1998) Dicţionar de termeni pedagogici, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică
2. Ezechil L., Dănescu E. (2009), Caiet de practică pedagogică, (NIVEL II ), Piteşti :Ed. Paralela 45, SeriaŞtiinţele educaţiei.
3. Ezechil, L., coord.,(2009) Piteşti :Ghidul metorului de practică pedagogică. Piteşti. :Ed. Paralela 45
4. Potolea, D., Carp, D., (coord.), (2008.) Calitatea programelor de formare continuă a cadrelor didactice; concepţie şi practici, în Profesionalizarea carierei didactice din pespectiva educaţiei continue, Bucureşti : Ed. Universităţii
]]>
Activitatea de mentorat este o activitate necesarǎ tuturor oamenilor indiferent de domeniul de activitate pe care îl presteazǎ. Un mentor trebuie să cunoască foarte bine abilitățile pe care trebuie să le posede voluntarul la locul de muncă și să fie capabil să îl învețe pe voluntar eficient aceste abilități.
O alta concluzie care se desprinde din studiul realizat consideram că mentorul îşi va putea consolida statutul său în cadrul practicii pedagogice numai dacă :
- contribuie la îmbunătăţirea pregătirii teoretice si practice prin recomandări date studenţilor practicanţi si aplicarea unor standarde de calitate
- mentorul manifestă o preocupare constantă faţă de de propria perfecţionare monitorizeaza şi evalueaza activităţile practice ale studenţilor în practica pedagogică;
- consiliaza sistematic din punct de vedere psihopedagogic în mod individual dar şi ca grup de paractica;
- oferă studenţilor exemple de aplicaţii şi activităţi care stimulează creativitatea şi gândirea critică a elevilor;
- respectă principiul egalităţii de şanse egale în raporturile sale cu elevii şi studenţii;
- oferă modele de activităţi extracurriculare şi îi implică şi pe studenţi în derularea acestora;
- oferă feed-back imediat studenţilor pentru a-i ajuta să-şi îmbunătăţească performanţele didactice.
Mentorul de practică pedagogică are un statut recunoscut legislativ în România şi îşi câştigă prestigiul prin munca sa.
În România mentorul reprezintă un model profesional şi spiritual la care discipolul aspiră, fiind astfel, prin definiţie, unic pentru fiecare individ în parte. Mentorul este mai mult decât un sfătuitor,un consilier pasiv care poate oferi soluţii miraculoase. Mentorul trebuie văzut ca o persoana care joaca un rol vital în aspectele cele mai profunde ale pregătirii profesorilor,în formarea studentului practicant capabil să reflecteze la munca pe care o desfăşoara.
În practica pedagogică nu sunt reţete sau proceduri mecanice pe care să le urmezi că să ai success. Prin statutul său în şcoala românească apreciem că mentorul este un pilon pe care se poate sprijini sistemul educativ imprimandu-i acestuia calitatea de care are nevoie. Se poate spune ca mentorii reprezinta “modele”pentru studenţii practicanţi în ceea ce priveşte multitudinea de calităţi ale unui profesor performant.
Cel mai dificil este nu să alegi cei mai buni oameni, ci să le recunoşti celor pe care i-ai ales şi să-i ajuţi să-şi atingă maximul de potenţial. Mentorul, trebuie să vadă potenţialul din oameni şi să-i ajute să şi-l realizeze. Un mentor nu îşi va etala propria valoare, ci va reflecta valoarea celorlalţi
Mentorii sunt cei care te învaţă lucruri, te modeleaza, îţi traseaza o conduită morala şi profesionala. Mentorii îţi lanseaza provocări, te încurajeaza să îţi depăşeşti limitele şi te sprijina atunci când te îndoieşti de tine. Nu exista ajutor sau asistenta mai buna decat cele oferite de un model de intelegere si veridicitate.
,,Pentru a educa... trebuie mai întâi şi fără încetare să te educi pe tine. ‘’(A. Berge)
Mentorul este cel care trebuie să dea un nou sens verbului „ a educa”, ce este asociat, de cele mai multe ori cu noţiunea de formare în scopul de „ fabricare a oamenilor conform unui model comun, unic” ( Albu, G.2008.). Pentru mentor a educa înseamnă cunoaştere şi autocunoaştere,valorificare personală, precum şi valorificarea fiecărui cursant pornind de la atributele acestuia,de la aptitudinile sale definitorii.
Cadrele didactice intră în carierele lor cu grade variate de abilităţi despre designul instrucţional. Mentorii buni sunt dornici „să-i antreneze” pe debutanţi să-şi îmbunătăţească performanţele, oricare ar fi nivelul lor de abilităţi.
Tocmai cum un bun cadru didactic îşi ajustează comportamentele de predare şi comunicare pentru a veni în întâmpinarea nevoilor individuale ale elevilor, la fel şi un bun mentor îşi ajustează comportamentul pentru a veni în întâmpinarea nevoilor individuale ale persoanelor mentorate. Pentru a face asemenea adaptări, mentorii buni trebuie să posede o înţelegere profundă a stilurilor proprii de comunicare şi bunăvoinţa de a observa obiectiv comportamentul debutanţilor.
Mentorul are misiunea importantă pentru a-şi consolida statutul în organizaţia şcolară ,să fie un vector al schimbării ,al adaptării la nou şi al colaborării în şcoală şi în comunitatea educativă.
1. Cristea S. ( 1998) Dicţionar de termeni pedagogici, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică
2. Ezechil L., Dănescu E. (2009), Caiet de practică pedagogică, (NIVEL II ), Piteşti :Ed. Paralela 45, SeriaŞtiinţele educaţiei.
3. Ezechil, L., coord.,(2009) Piteşti :Ghidul metorului de practică pedagogică. Piteşti. :Ed. Paralela 45
4. Potolea, D., Carp, D., (coord.), (2008.) Calitatea programelor de formare continuă a cadrelor didactice; concepţie şi practici, în Profesionalizarea carierei didactice din pespectiva educaţiei continue, Bucureşti : Ed. Universităţii
]]>
Publicat în 21. 07. 2018 de Maria Trăistaru
Categorie: dezvoltare profesională
Activitatea de mentorat este o activitate necesarǎ tuturor oamenilor indiferent de domeniul de activitate pe care îl presteazǎ. Un mentor trebuie să cunoască foarte bine abilitățile pe care trebuie să le posede voluntarul la locul de muncă și să fie capabil să îl învețe pe voluntar eficient aceste abilități.
O alta concluzie care se desprinde din studiul realizat consideram că mentorul îşi va putea consolida statutul său în cadrul practicii pedagogice numai dacă :
- contribuie la îmbunătăţirea pregătirii teoretice si practice prin recomandări date studenţilor practicanţi si aplicarea unor standarde de calitate
- mentorul manifestă o preocupare constantă faţă de de propria perfecţionare monitorizeaza şi evalueaza activităţile practice ale studenţilor în practica pedagogică;
- consiliaza sistematic din punct de vedere psihopedagogic în mod individual dar şi ca grup de paractica;
- oferă studenţilor exemple de aplicaţii şi activităţi care stimulează creativitatea şi gândirea critică a elevilor;
- respectă principiul egalităţii de şanse egale în raporturile sale cu elevii şi studenţii;
- oferă modele de activităţi extracurriculare şi îi implică şi pe studenţi în derularea acestora;
- oferă feed-back imediat studenţilor pentru a-i ajuta să-şi îmbunătăţească performanţele didactice.
Mentorul de practică pedagogică are un statut recunoscut legislativ în România şi îşi câştigă prestigiul prin munca sa.
În România mentorul reprezintă un model profesional şi spiritual la care discipolul aspiră, fiind astfel, prin definiţie, unic pentru fiecare individ în parte. Mentorul este mai mult decât un sfătuitor,un consilier pasiv care poate oferi soluţii miraculoase. Mentorul trebuie văzut ca o persoana care joaca un rol vital în aspectele cele mai profunde ale pregătirii profesorilor,în formarea studentului practicant capabil să reflecteze la munca pe care o desfăşoara.
În practica pedagogică nu sunt reţete sau proceduri mecanice pe care să le urmezi că să ai success. Prin statutul său în şcoala românească apreciem că mentorul este un pilon pe care se poate sprijini sistemul educativ imprimandu-i acestuia calitatea de care are nevoie. Se poate spune ca mentorii reprezinta “modele”pentru studenţii practicanţi în ceea ce priveşte multitudinea de calităţi ale unui profesor performant.
Cel mai dificil este nu să alegi cei mai buni oameni, ci să le recunoşti celor pe care i-ai ales şi să-i ajuţi să-şi atingă maximul de potenţial. Mentorul, trebuie să vadă potenţialul din oameni şi să-i ajute să şi-l realizeze. Un mentor nu îşi va etala propria valoare, ci va reflecta valoarea celorlalţi
Mentorii sunt cei care te învaţă lucruri, te modeleaza, îţi traseaza o conduită morala şi profesionala. Mentorii îţi lanseaza provocări, te încurajeaza să îţi depăşeşti limitele şi te sprijina atunci când te îndoieşti de tine. Nu exista ajutor sau asistenta mai buna decat cele oferite de un model de intelegere si veridicitate.
,,Pentru a educa... trebuie mai întâi şi fără încetare să te educi pe tine. ‘’(A. Berge)
Mentorul este cel care trebuie să dea un nou sens verbului „ a educa”, ce este asociat, de cele mai multe ori cu noţiunea de formare în scopul de „ fabricare a oamenilor conform unui model comun, unic” ( Albu, G.2008.). Pentru mentor a educa înseamnă cunoaştere şi autocunoaştere,valorificare personală, precum şi valorificarea fiecărui cursant pornind de la atributele acestuia,de la aptitudinile sale definitorii.
Cadrele didactice intră în carierele lor cu grade variate de abilităţi despre designul instrucţional. Mentorii buni sunt dornici „să-i antreneze” pe debutanţi să-şi îmbunătăţească performanţele, oricare ar fi nivelul lor de abilităţi.
Tocmai cum un bun cadru didactic îşi ajustează comportamentele de predare şi comunicare pentru a veni în întâmpinarea nevoilor individuale ale elevilor, la fel şi un bun mentor îşi ajustează comportamentul pentru a veni în întâmpinarea nevoilor individuale ale persoanelor mentorate. Pentru a face asemenea adaptări, mentorii buni trebuie să posede o înţelegere profundă a stilurilor proprii de comunicare şi bunăvoinţa de a observa obiectiv comportamentul debutanţilor.
Mentorul are misiunea importantă pentru a-şi consolida statutul în organizaţia şcolară ,să fie un vector al schimbării ,al adaptării la nou şi al colaborării în şcoală şi în comunitatea educativă.
1. Cristea S. ( 1998) Dicţionar de termeni pedagogici, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică
2. Ezechil L., Dănescu E. (2009), Caiet de practică pedagogică, (NIVEL II ), Piteşti :Ed. Paralela 45, SeriaŞtiinţele educaţiei.
3. Ezechil, L., coord.,(2009) Piteşti :Ghidul metorului de practică pedagogică. Piteşti. :Ed. Paralela 45
4. Potolea, D., Carp, D., (coord.), (2008.) Calitatea programelor de formare continuă a cadrelor didactice; concepţie şi practici, în Profesionalizarea carierei didactice din pespectiva educaţiei continue, Bucureşti : Ed. Universităţii
]]>
Numele unității de învățământ, localitatea, țara
Liceul Tehnologic ,,Petre Ionescu Muscel” Domneşti
Str. Vlaicu Vodă, Nr. 2, Domneşti, Tel / Fax 0248269963/România
e-mail: gsdomnesti@yahoo.com
Proiectul: Împreună vom reuși
Echipa de proiect
Primăria comunei Domnești
Poliţia din comună
Casa De Cultură,,Luca Paul’’
Parohia
Consiliul reprezentativ al părinţilor
Motivaţia proiectului:
În această lume în permanentă schimbare, aflată sub presiunea competiţiilor de orice fel, părinţii, cadrele didactice, comunitatea locală se străduiesc împreună să încurajeze sistemele de îmbunătăţire a educaţiei, pentru a-i ajuta pe copii să se dezvolte.
Colaborarea dintre familie şi şcoală este un factor esenţial în procesul de educare a şcolarilor. Numai împreună putem reuşi să dăm societăţii un cetăţean pregătit , gata să înfrunte problemele inerente ce apar, capabil să relaţioneze, să se integreze în colectivitate , să facă faţă cerinţelor acesteia.
Familiile în societatea modernă se confruntă cu solicitări ridicate, cu o competiţie crescută pentru obţinerea atenţiei copiilor şi, uneori, din dorinţa de a le oferi siguranţa economică, petrec mai puţin timp cu cei mici. Dacă mai există şi lipsă de comunicare între şcoală şi familie , situaţia devine mai complicată. De aceea, şcolile încearcă să vină în întâmpinarea părinţilor prin organizarea unor activităţi comune, un rol important avându-l lectoratele deoarece prin intermediul acestora cadrele didactice îi pot îndruma pe părinţi, îi pot face să înţeleagă rolul pe care îl are parteneriatul şcoală-familie în procesul de instruire a copiilor.
Scopul:
Comunicarea cu părinţii şi autorităţile locale în vederea reducerii abandonului şcolar, a delicvenţei juvenile, a comportamentelor marginale, formarea la elevi a unor deprinderi de comportare care să întărească siguranţa persoanei.
Participarea activă alături de şcoală a familiei şi autorităţilor locale în educarea copiilor prin implicarea acestora (părinţi, Poliţie, Primăria comunei Domnești,, Biserică, în activităţi şcolare şi extraşcolare.
Obiective specifice:
1.Stabilirea unor relatii de colaborare intre scoala-familie-institutii guvernamentale
2.Cunoasterea riscurilor ce pot aparea in cazul nerespectarii unor reguli,pentru prevenirea acestora;
3.Cunoasterea si respectarea dreptului persoanei de a trăi in siguranta ;
4.Eliminarea violentei in randul elevilor ;
5.Educarea elevilor in spiritul toleranței
Grup ţintă:
Direct: preșcolari
Învăţătorii şi directorul
Părinţii elevilor din clasele primare mai sus menţionate;
Reprezentanţi ai autorităţilor locale;
Elevi din ciclul primar
Indirect: sponsori
Perioada de desfăşurare:
01.01.2018-31.08.2018
Parteneri:
Primăria comunei Domnești
Poliţia din comună
Casa de Cultură,,Luca Paul’’
Parohia
Consiliul reprezentativ al părinţilor
Resurse :
umane: elevi, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai autorităţilor implicate;
materiale: suport pentru expoziţii, foi desen, acuarele, creioane colorate, carioca, plante uscate, fructe, legume, cereale, carton, radiocasetofon, CD-uri, calculator, panouri pentru afişe, aparat foto, dosare, diverse materiale folosite la activităţi;
informaţionale:
articole in reviste de specaltate
postere
publicare site
Rezultate aşteptate:
Copiii petrec mai mult timp acasă decât la şcoală , de aceea părinţii îi cunosc foarte bine, interacţionează cu fiecare şi nu se aşteaptă la vreo răsplată dacă îşi ajută copilul să reuşească;
Mediul familial oferă momente de predare de care cadrele didactice nu pot beneficia;
Când părinţii îşi învaţă copilul, se observă o schimbare semnificativă, imediată a copiilor;
Copiii ai căror părinţi se implică au note mai mari, achiziţii academice pe termen lung, atitudini şi comportamente pozitive;
Implicarea părinţilor corelată cu cea de la şcoală adânceşte achiziţiile elevilor;
Părinţii care îşi ajută copiii obţin un câştig în încrederea în ei înşişi şi în copii;
Părinţii care colaborează cu şcoala sunt avocaţi puternici pentru comunitatea din jurul şcolii.
Planul de activitate:
Agenda de lucru a proiectului 01.01.2018-31.08.2018
(cuprinde activităţile care duc la îndeplinirea obiectivelor propuse)
1.Necesitatea parteneriatului scoala- familie-comunitate
Întâlnire de proiect -se prezentă scopul şi motivul lansării acestui proiect,
analiza obiectivelor , propuneri pentru activităţi;
Ianuarie 2018
2.Activitate şcoală- Primăria comunei Domnești
Concursul de desene “VALENTINE*S DAY”
-concurs iniţiat de Primăria comunei Domnești care se va ocupa de premierea câştigătorilor;14 februarie 2018
3Activitate şcoală-familie- Primăria comunei Domnești
“Ziua mamei” -spectacol prezentat în sala de sport cu prilejul zilei de 8 Martie;
-concursuri pe teme de primăvară;
-expoziţii de lucrări pe teme de primăvară; 8 martie 2018
4.Activitate şcoală-Asociaţia Umanitară "Paraschiva’’
“Mărţişoare umanitare”
-expoziţii de mărţişoare cu vânzare (cu fondurile strânse au fost ajutate două )
1 martie 2018
5.Activitate şcoală-biserică
PAŞTELE – sărbătoare creştină
-întâlnire cu preotul paroh din comuna
-explicarea semnificaţiei sărbătorii de Paşti
-expoziţii de lucrări, felicitări Pascale Aprilie 2018
6.Activitate şcoală-poliţie
„Siguranţa în şcoală”
„Ne pregătim pentru vacanţă” -dezbateri;
-analiza unor probleme concrete;
-activităţi de prevenire a accidentelor de circulaţie; Mai 2018
Iunie 2018
7.Activitate şcoală-familie- Primăria comunei Domnești
1 IUNIE- La mulţi ani, copii! - concurs, joc şi voie bună
Concurs de desene, întreceri sportive, premii Iunie 2018
8.Activitate şcoală-familie- Primăria Domnești
“Cei mai buni dintre noi”-festivitatea de premiere la sfărşit de an şcolar ;
-prezentarea portofoliului proiectului cu activităţile desfăşurate ; Iunie 2018
9.Activitate şcoală-familie
“Alături de voi şi in vacanta” - organizarea de excursii, tabere
-educaţia elevilor în tabere, excursii. Vacanţa de vară 2018
10.Activitate şcoală-Casa de cultura Domnești
“Şcoala altfel” -organizarea şi susţinerea unor activităţi extraşcolare; vacanţe 2018
Evaluarea proiectului:
Portofolii;
Albume foto, creaţii literare şi plastice;
Publicaţii în ziare locale şi revista şcolii;
CD-ul care să cuprindă întreaga activitate desfăşurată în cadrul proiectului,
Concursuri pe diferite teme ce sunt înscrise în agenda de proiect;
Acordarea unor diplome pentru lucrările, desenele realizate în cadrul concursurilor;
Expoziţii tematice.
]]>
Publicat în 19. 07. 2018 de Maria Trăistaru
Categorie: proiectul scoala pentru comunitate
Numele unității de învățământ, localitatea, țara
Liceul Tehnologic ,,Petre Ionescu Muscel” Domneşti
Str. Vlaicu Vodă, Nr. 2, Domneşti, Tel / Fax 0248269963/România
e-mail: gsdomnesti@yahoo.com
Proiectul: Împreună vom reuși
Echipa de proiect
Primăria comunei Domnești
Poliţia din comună
Casa De Cultură,,Luca Paul’’
Parohia
Consiliul reprezentativ al părinţilor
Motivaţia proiectului:
În această lume în permanentă schimbare, aflată sub presiunea competiţiilor de orice fel, părinţii, cadrele didactice, comunitatea locală se străduiesc împreună să încurajeze sistemele de îmbunătăţire a educaţiei, pentru a-i ajuta pe copii să se dezvolte.
Colaborarea dintre familie şi şcoală este un factor esenţial în procesul de educare a şcolarilor. Numai împreună putem reuşi să dăm societăţii un cetăţean pregătit , gata să înfrunte problemele inerente ce apar, capabil să relaţioneze, să se integreze în colectivitate , să facă faţă cerinţelor acesteia.
Familiile în societatea modernă se confruntă cu solicitări ridicate, cu o competiţie crescută pentru obţinerea atenţiei copiilor şi, uneori, din dorinţa de a le oferi siguranţa economică, petrec mai puţin timp cu cei mici. Dacă mai există şi lipsă de comunicare între şcoală şi familie , situaţia devine mai complicată. De aceea, şcolile încearcă să vină în întâmpinarea părinţilor prin organizarea unor activităţi comune, un rol important avându-l lectoratele deoarece prin intermediul acestora cadrele didactice îi pot îndruma pe părinţi, îi pot face să înţeleagă rolul pe care îl are parteneriatul şcoală-familie în procesul de instruire a copiilor.
Scopul:
Comunicarea cu părinţii şi autorităţile locale în vederea reducerii abandonului şcolar, a delicvenţei juvenile, a comportamentelor marginale, formarea la elevi a unor deprinderi de comportare care să întărească siguranţa persoanei.
Participarea activă alături de şcoală a familiei şi autorităţilor locale în educarea copiilor prin implicarea acestora (părinţi, Poliţie, Primăria comunei Domnești,, Biserică, în activităţi şcolare şi extraşcolare.
Obiective specifice:
1.Stabilirea unor relatii de colaborare intre scoala-familie-institutii guvernamentale
2.Cunoasterea riscurilor ce pot aparea in cazul nerespectarii unor reguli,pentru prevenirea acestora;
3.Cunoasterea si respectarea dreptului persoanei de a trăi in siguranta ;
4.Eliminarea violentei in randul elevilor ;
5.Educarea elevilor in spiritul toleranței
Grup ţintă:
Direct: preșcolari
Învăţătorii şi directorul
Părinţii elevilor din clasele primare mai sus menţionate;
Reprezentanţi ai autorităţilor locale;
Elevi din ciclul primar
Indirect: sponsori
Perioada de desfăşurare:
01.01.2018-31.08.2018
Parteneri:
Primăria comunei Domnești
Poliţia din comună
Casa de Cultură,,Luca Paul’’
Parohia
Consiliul reprezentativ al părinţilor
Resurse :
umane: elevi, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai autorităţilor implicate;
materiale: suport pentru expoziţii, foi desen, acuarele, creioane colorate, carioca, plante uscate, fructe, legume, cereale, carton, radiocasetofon, CD-uri, calculator, panouri pentru afişe, aparat foto, dosare, diverse materiale folosite la activităţi;
informaţionale:
articole in reviste de specaltate
postere
publicare site
Rezultate aşteptate:
Copiii petrec mai mult timp acasă decât la şcoală , de aceea părinţii îi cunosc foarte bine, interacţionează cu fiecare şi nu se aşteaptă la vreo răsplată dacă îşi ajută copilul să reuşească;
Mediul familial oferă momente de predare de care cadrele didactice nu pot beneficia;
Când părinţii îşi învaţă copilul, se observă o schimbare semnificativă, imediată a copiilor;
Copiii ai căror părinţi se implică au note mai mari, achiziţii academice pe termen lung, atitudini şi comportamente pozitive;
Implicarea părinţilor corelată cu cea de la şcoală adânceşte achiziţiile elevilor;
Părinţii care îşi ajută copiii obţin un câştig în încrederea în ei înşişi şi în copii;
Părinţii care colaborează cu şcoala sunt avocaţi puternici pentru comunitatea din jurul şcolii.
Planul de activitate:
Agenda de lucru a proiectului 01.01.2018-31.08.2018
(cuprinde activităţile care duc la îndeplinirea obiectivelor propuse)
1.Necesitatea parteneriatului scoala- familie-comunitate
Întâlnire de proiect -se prezentă scopul şi motivul lansării acestui proiect,
analiza obiectivelor , propuneri pentru activităţi;
Ianuarie 2018
2.Activitate şcoală- Primăria comunei Domnești
Concursul de desene “VALENTINE*S DAY”
-concurs iniţiat de Primăria comunei Domnești care se va ocupa de premierea câştigătorilor;14 februarie 2018
3Activitate şcoală-familie- Primăria comunei Domnești
“Ziua mamei” -spectacol prezentat în sala de sport cu prilejul zilei de 8 Martie;
-concursuri pe teme de primăvară;
-expoziţii de lucrări pe teme de primăvară; 8 martie 2018
4.Activitate şcoală-Asociaţia Umanitară "Paraschiva’’
“Mărţişoare umanitare”
-expoziţii de mărţişoare cu vânzare (cu fondurile strânse au fost ajutate două )
1 martie 2018
5.Activitate şcoală-biserică
PAŞTELE – sărbătoare creştină
-întâlnire cu preotul paroh din comuna
-explicarea semnificaţiei sărbătorii de Paşti
-expoziţii de lucrări, felicitări Pascale Aprilie 2018
6.Activitate şcoală-poliţie
„Siguranţa în şcoală”
„Ne pregătim pentru vacanţă” -dezbateri;
-analiza unor probleme concrete;
-activităţi de prevenire a accidentelor de circulaţie; Mai 2018
Iunie 2018
7.Activitate şcoală-familie- Primăria comunei Domnești
1 IUNIE- La mulţi ani, copii! - concurs, joc şi voie bună
Concurs de desene, întreceri sportive, premii Iunie 2018
8.Activitate şcoală-familie- Primăria Domnești
“Cei mai buni dintre noi”-festivitatea de premiere la sfărşit de an şcolar ;
-prezentarea portofoliului proiectului cu activităţile desfăşurate ; Iunie 2018
9.Activitate şcoală-familie
“Alături de voi şi in vacanta” - organizarea de excursii, tabere
-educaţia elevilor în tabere, excursii. Vacanţa de vară 2018
10.Activitate şcoală-Casa de cultura Domnești
“Şcoala altfel” -organizarea şi susţinerea unor activităţi extraşcolare; vacanţe 2018
Evaluarea proiectului:
Portofolii;
Albume foto, creaţii literare şi plastice;
Publicaţii în ziare locale şi revista şcolii;
CD-ul care să cuprindă întreaga activitate desfăşurată în cadrul proiectului,
Concursuri pe diferite teme ce sunt înscrise în agenda de proiect;
Acordarea unor diplome pentru lucrările, desenele realizate în cadrul concursurilor;
Expoziţii tematice.
]]>
Numele unității de învățământ, localitatea, țara
Liceul Tehnologic ,,Petre Ionescu Muscel” Domneşti
Str. Vlaicu Vodă, Nr. 2, Domneşti, Tel / Fax 0248269963/România
e-mail: gsdomnesti@yahoo.com
Proiectul: Împreună vom reuși
Echipa de proiect
Primăria comunei Domnești
Poliţia din comună
Casa De Cultură,,Luca Paul’’
Parohia
Consiliul reprezentativ al părinţilor
Motivaţia proiectului:
În această lume în permanentă schimbare, aflată sub presiunea competiţiilor de orice fel, părinţii, cadrele didactice, comunitatea locală se străduiesc împreună să încurajeze sistemele de îmbunătăţire a educaţiei, pentru a-i ajuta pe copii să se dezvolte.
Colaborarea dintre familie şi şcoală este un factor esenţial în procesul de educare a şcolarilor. Numai împreună putem reuşi să dăm societăţii un cetăţean pregătit , gata să înfrunte problemele inerente ce apar, capabil să relaţioneze, să se integreze în colectivitate , să facă faţă cerinţelor acesteia.
Familiile în societatea modernă se confruntă cu solicitări ridicate, cu o competiţie crescută pentru obţinerea atenţiei copiilor şi, uneori, din dorinţa de a le oferi siguranţa economică, petrec mai puţin timp cu cei mici. Dacă mai există şi lipsă de comunicare între şcoală şi familie , situaţia devine mai complicată. De aceea, şcolile încearcă să vină în întâmpinarea părinţilor prin organizarea unor activităţi comune, un rol important avându-l lectoratele deoarece prin intermediul acestora cadrele didactice îi pot îndruma pe părinţi, îi pot face să înţeleagă rolul pe care îl are parteneriatul şcoală-familie în procesul de instruire a copiilor.
Scopul:
Comunicarea cu părinţii şi autorităţile locale în vederea reducerii abandonului şcolar, a delicvenţei juvenile, a comportamentelor marginale, formarea la elevi a unor deprinderi de comportare care să întărească siguranţa persoanei.
Participarea activă alături de şcoală a familiei şi autorităţilor locale în educarea copiilor prin implicarea acestora (părinţi, Poliţie, Primăria comunei Domnești,, Biserică, în activităţi şcolare şi extraşcolare.
Obiective specifice:
1.Stabilirea unor relatii de colaborare intre scoala-familie-institutii guvernamentale
2.Cunoasterea riscurilor ce pot aparea in cazul nerespectarii unor reguli,pentru prevenirea acestora;
3.Cunoasterea si respectarea dreptului persoanei de a trăi in siguranta ;
4.Eliminarea violentei in randul elevilor ;
5.Educarea elevilor in spiritul toleranței
Grup ţintă:
Direct: preșcolari
Învăţătorii şi directorul
Părinţii elevilor din clasele primare mai sus menţionate;
Reprezentanţi ai autorităţilor locale;
Elevi din ciclul primar
Indirect: sponsori
Perioada de desfăşurare:
01.01.2018-31.08.2018
Parteneri:
Primăria comunei Domnești
Poliţia din comună
Casa de Cultură,,Luca Paul’’
Parohia
Consiliul reprezentativ al părinţilor
Resurse :
umane: elevi, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai autorităţilor implicate;
materiale: suport pentru expoziţii, foi desen, acuarele, creioane colorate, carioca, plante uscate, fructe, legume, cereale, carton, radiocasetofon, CD-uri, calculator, panouri pentru afişe, aparat foto, dosare, diverse materiale folosite la activităţi;
informaţionale:
articole in reviste de specaltate
postere
publicare site
Rezultate aşteptate:
Copiii petrec mai mult timp acasă decât la şcoală , de aceea părinţii îi cunosc foarte bine, interacţionează cu fiecare şi nu se aşteaptă la vreo răsplată dacă îşi ajută copilul să reuşească;
Mediul familial oferă momente de predare de care cadrele didactice nu pot beneficia;
Când părinţii îşi învaţă copilul, se observă o schimbare semnificativă, imediată a copiilor;
Copiii ai căror părinţi se implică au note mai mari, achiziţii academice pe termen lung, atitudini şi comportamente pozitive;
Implicarea părinţilor corelată cu cea de la şcoală adânceşte achiziţiile elevilor;
Părinţii care îşi ajută copiii obţin un câştig în încrederea în ei înşişi şi în copii;
Părinţii care colaborează cu şcoala sunt avocaţi puternici pentru comunitatea din jurul şcolii.
Planul de activitate:
Agenda de lucru a proiectului 01.01.2018-31.08.2018
(cuprinde activităţile care duc la îndeplinirea obiectivelor propuse)
1.Necesitatea parteneriatului scoala- familie-comunitate
Întâlnire de proiect -se prezentă scopul şi motivul lansării acestui proiect,
analiza obiectivelor , propuneri pentru activităţi;
Ianuarie 2018
2.Activitate şcoală- Primăria comunei Domnești
Concursul de desene “VALENTINE*S DAY”
-concurs iniţiat de Primăria comunei Domnești care se va ocupa de premierea câştigătorilor;14 februarie 2018
3Activitate şcoală-familie- Primăria comunei Domnești
“Ziua mamei” -spectacol prezentat în sala de sport cu prilejul zilei de 8 Martie;
-concursuri pe teme de primăvară;
-expoziţii de lucrări pe teme de primăvară; 8 martie 2018
4.Activitate şcoală-Asociaţia Umanitară "Paraschiva’’
“Mărţişoare umanitare”
-expoziţii de mărţişoare cu vânzare (cu fondurile strânse au fost ajutate două )
1 martie 2018
5.Activitate şcoală-biserică
PAŞTELE – sărbătoare creştină
-întâlnire cu preotul paroh din comuna
-explicarea semnificaţiei sărbătorii de Paşti
-expoziţii de lucrări, felicitări Pascale Aprilie 2018
6.Activitate şcoală-poliţie
„Siguranţa în şcoală”
„Ne pregătim pentru vacanţă” -dezbateri;
-analiza unor probleme concrete;
-activităţi de prevenire a accidentelor de circulaţie; Mai 2018
Iunie 2018
7.Activitate şcoală-familie- Primăria comunei Domnești
1 IUNIE- La mulţi ani, copii! - concurs, joc şi voie bună
Concurs de desene, întreceri sportive, premii Iunie 2018
8.Activitate şcoală-familie- Primăria Domnești
“Cei mai buni dintre noi”-festivitatea de premiere la sfărşit de an şcolar ;
-prezentarea portofoliului proiectului cu activităţile desfăşurate ; Iunie 2018
9.Activitate şcoală-familie
“Alături de voi şi in vacanta” - organizarea de excursii, tabere
-educaţia elevilor în tabere, excursii. Vacanţa de vară 2018
10.Activitate şcoală-Casa de cultura Domnești
“Şcoala altfel” -organizarea şi susţinerea unor activităţi extraşcolare; vacanţe 2018
Evaluarea proiectului:
Portofolii;
Albume foto, creaţii literare şi plastice;
Publicaţii în ziare locale şi revista şcolii;
CD-ul care să cuprindă întreaga activitate desfăşurată în cadrul proiectului,
Concursuri pe diferite teme ce sunt înscrise în agenda de proiect;
Acordarea unor diplome pentru lucrările, desenele realizate în cadrul concursurilor;
Expoziţii tematice.
]]>
Publicat în 19. 07. 2018 de Maria Trăistaru
Categorie: proiectul scoala pentru comunitate
Numele unității de învățământ, localitatea, țara
Liceul Tehnologic ,,Petre Ionescu Muscel” Domneşti
Str. Vlaicu Vodă, Nr. 2, Domneşti, Tel / Fax 0248269963/România
e-mail: gsdomnesti@yahoo.com
Proiectul: Împreună vom reuși
Echipa de proiect
Primăria comunei Domnești
Poliţia din comună
Casa De Cultură,,Luca Paul’’
Parohia
Consiliul reprezentativ al părinţilor
Motivaţia proiectului:
În această lume în permanentă schimbare, aflată sub presiunea competiţiilor de orice fel, părinţii, cadrele didactice, comunitatea locală se străduiesc împreună să încurajeze sistemele de îmbunătăţire a educaţiei, pentru a-i ajuta pe copii să se dezvolte.
Colaborarea dintre familie şi şcoală este un factor esenţial în procesul de educare a şcolarilor. Numai împreună putem reuşi să dăm societăţii un cetăţean pregătit , gata să înfrunte problemele inerente ce apar, capabil să relaţioneze, să se integreze în colectivitate , să facă faţă cerinţelor acesteia.
Familiile în societatea modernă se confruntă cu solicitări ridicate, cu o competiţie crescută pentru obţinerea atenţiei copiilor şi, uneori, din dorinţa de a le oferi siguranţa economică, petrec mai puţin timp cu cei mici. Dacă mai există şi lipsă de comunicare între şcoală şi familie , situaţia devine mai complicată. De aceea, şcolile încearcă să vină în întâmpinarea părinţilor prin organizarea unor activităţi comune, un rol important avându-l lectoratele deoarece prin intermediul acestora cadrele didactice îi pot îndruma pe părinţi, îi pot face să înţeleagă rolul pe care îl are parteneriatul şcoală-familie în procesul de instruire a copiilor.
Scopul:
Comunicarea cu părinţii şi autorităţile locale în vederea reducerii abandonului şcolar, a delicvenţei juvenile, a comportamentelor marginale, formarea la elevi a unor deprinderi de comportare care să întărească siguranţa persoanei.
Participarea activă alături de şcoală a familiei şi autorităţilor locale în educarea copiilor prin implicarea acestora (părinţi, Poliţie, Primăria comunei Domnești,, Biserică, în activităţi şcolare şi extraşcolare.
Obiective specifice:
1.Stabilirea unor relatii de colaborare intre scoala-familie-institutii guvernamentale
2.Cunoasterea riscurilor ce pot aparea in cazul nerespectarii unor reguli,pentru prevenirea acestora;
3.Cunoasterea si respectarea dreptului persoanei de a trăi in siguranta ;
4.Eliminarea violentei in randul elevilor ;
5.Educarea elevilor in spiritul toleranței
Grup ţintă:
Direct: preșcolari
Învăţătorii şi directorul
Părinţii elevilor din clasele primare mai sus menţionate;
Reprezentanţi ai autorităţilor locale;
Elevi din ciclul primar
Indirect: sponsori
Perioada de desfăşurare:
01.01.2018-31.08.2018
Parteneri:
Primăria comunei Domnești
Poliţia din comună
Casa de Cultură,,Luca Paul’’
Parohia
Consiliul reprezentativ al părinţilor
Resurse :
umane: elevi, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai autorităţilor implicate;
materiale: suport pentru expoziţii, foi desen, acuarele, creioane colorate, carioca, plante uscate, fructe, legume, cereale, carton, radiocasetofon, CD-uri, calculator, panouri pentru afişe, aparat foto, dosare, diverse materiale folosite la activităţi;
informaţionale:
articole in reviste de specaltate
postere
publicare site
Rezultate aşteptate:
Copiii petrec mai mult timp acasă decât la şcoală , de aceea părinţii îi cunosc foarte bine, interacţionează cu fiecare şi nu se aşteaptă la vreo răsplată dacă îşi ajută copilul să reuşească;
Mediul familial oferă momente de predare de care cadrele didactice nu pot beneficia;
Când părinţii îşi învaţă copilul, se observă o schimbare semnificativă, imediată a copiilor;
Copiii ai căror părinţi se implică au note mai mari, achiziţii academice pe termen lung, atitudini şi comportamente pozitive;
Implicarea părinţilor corelată cu cea de la şcoală adânceşte achiziţiile elevilor;
Părinţii care îşi ajută copiii obţin un câştig în încrederea în ei înşişi şi în copii;
Părinţii care colaborează cu şcoala sunt avocaţi puternici pentru comunitatea din jurul şcolii.
Planul de activitate:
Agenda de lucru a proiectului 01.01.2018-31.08.2018
(cuprinde activităţile care duc la îndeplinirea obiectivelor propuse)
1.Necesitatea parteneriatului scoala- familie-comunitate
Întâlnire de proiect -se prezentă scopul şi motivul lansării acestui proiect,
analiza obiectivelor , propuneri pentru activităţi;
Ianuarie 2018
2.Activitate şcoală- Primăria comunei Domnești
Concursul de desene “VALENTINE*S DAY”
-concurs iniţiat de Primăria comunei Domnești care se va ocupa de premierea câştigătorilor;14 februarie 2018
3Activitate şcoală-familie- Primăria comunei Domnești
“Ziua mamei” -spectacol prezentat în sala de sport cu prilejul zilei de 8 Martie;
-concursuri pe teme de primăvară;
-expoziţii de lucrări pe teme de primăvară; 8 martie 2018
4.Activitate şcoală-Asociaţia Umanitară "Paraschiva’’
“Mărţişoare umanitare”
-expoziţii de mărţişoare cu vânzare (cu fondurile strânse au fost ajutate două )
1 martie 2018
5.Activitate şcoală-biserică
PAŞTELE – sărbătoare creştină
-întâlnire cu preotul paroh din comuna
-explicarea semnificaţiei sărbătorii de Paşti
-expoziţii de lucrări, felicitări Pascale Aprilie 2018
6.Activitate şcoală-poliţie
„Siguranţa în şcoală”
„Ne pregătim pentru vacanţă” -dezbateri;
-analiza unor probleme concrete;
-activităţi de prevenire a accidentelor de circulaţie; Mai 2018
Iunie 2018
7.Activitate şcoală-familie- Primăria comunei Domnești
1 IUNIE- La mulţi ani, copii! - concurs, joc şi voie bună
Concurs de desene, întreceri sportive, premii Iunie 2018
8.Activitate şcoală-familie- Primăria Domnești
“Cei mai buni dintre noi”-festivitatea de premiere la sfărşit de an şcolar ;
-prezentarea portofoliului proiectului cu activităţile desfăşurate ; Iunie 2018
9.Activitate şcoală-familie
“Alături de voi şi in vacanta” - organizarea de excursii, tabere
-educaţia elevilor în tabere, excursii. Vacanţa de vară 2018
10.Activitate şcoală-Casa de cultura Domnești
“Şcoala altfel” -organizarea şi susţinerea unor activităţi extraşcolare; vacanţe 2018
Evaluarea proiectului:
Portofolii;
Albume foto, creaţii literare şi plastice;
Publicaţii în ziare locale şi revista şcolii;
CD-ul care să cuprindă întreaga activitate desfăşurată în cadrul proiectului,
Concursuri pe diferite teme ce sunt înscrise în agenda de proiect;
Acordarea unor diplome pentru lucrările, desenele realizate în cadrul concursurilor;
Expoziţii tematice.
]]>
Bună practică în desfășurarea activităților de învățare
1.Titlul activității ,,DE PE CÂMP ,PE MASA NOASTRA’’
2.Contextul activității Trăistaru Maria- Liceul Tehnologic,, Petre Ionescu Muscel’’ Domnești
3.Vârsta elevilor 5-6 ani
4.Grupul țintă (caracteristicile elevilor, dimensiunea grupului) 21
5.Disciplina/ disciplinele. Tema DS:„ Povestea pâinii ” – convorbire cu suport intuitiv
DOS: Domeniul Om şi Societate – activitate practic - gospodărească „Pâine pentru Petrică ”
6.Obiective •să descrie pe baza observaţiilor directe transformările bobului de grâu în etape succesive până la obţinerea pâinii: aratul pământului, semănatul grâului, întreţinerea culturii, secerat, treierat, măcinat, frământat, copt – pâine;
• să descopere elementele componente ale pâinii: făină, drojdie, apă, sare;
•să inteleagă fazele procesului de preparare a pâinii;
•să dunumească materialele de lucru specifice activităţilor practic-gospodăreşti
7.Durata 1 zi
8.Locul Atelier,,colinele argeșului’’
9.Scurtă descriere a activității : ,,Petrică trebuie să ştie povestea pâinii!”
Jocuri și activități didactice alese1. La sectorul Joc de rol: copiii vor juca jocul ”La biliotecă” în care vor găsi diferite cărți cu poezii sau povești, vor discuta despre meseriile parintilor. Ei vor trebui să selecteze imaginile adecvate și să creeze un poster. La sectorul Artă copiii vor descoperi imagini din poeziile învățate anterior pe care le vor colora/picta.
Pentru urmatoarea proba vor fi conduși spre spațiul special destinat desfășurării activității de (Domeniul Limbă și Comunicare) copiii trebuie să vina în ajutor lui Petrică să nu mai creadă că pâinea creşte într-un pom ca merele, ci să înţeleagă şi el Povestea pâinii până ajunge pe masa noastră, întrucât noi locuim la ţară şi am mai aflat câte ceva despre aceasta.
DOS-Punem făina într-un vas adânc, turnăm apa caldă, sare ți drojdie. Amestecăm bine compoziția, frământăm bine șsi acoperim vasul cu un prosop. Îl lăsăm la căldură să dospească și să crească pâinea. O să coacem pâinea în cuptorul din fața atelierului.
Jocuri și activități didactice alese- ,,Scoate Mama Turta-dans popular.Se va juca un joc popular precum făceau bunicii copiilor după ce terminau munca de făcut ca să vadă şi Petrică cum era viaţa la ţară.
10.Evaluare Expoziție cu produsele finale
11.Materiale, resurse, specificații tehnice surpriza, observarea dirijată, conversatia, explicatia, brainstorming, demonstraţia, exercitiul, turul galeriei, învăţarea prin descoperire, experimentul, metoda ciorchinelui
- boabe de grâu, vase cu grâu pus la încolţit, spice de grâu,planşe
- un coş cu: pâine proaspătă, pâine veche, pâine albă şi neagră, cornuri, chifle, împletituri, colaci,
12.Sugestii pentru cadre didactice. Context teoretic (dacă este cazul) sau context curricular Expoziție cu materiale din proiect
- Postere
]]>
Publicat în 17. 07. 2018 de Maria Trăistaru
Categorie: proiectul tttnet
Bună practică în desfășurarea activităților de învățare
1.Titlul activității ,,DE PE CÂMP ,PE MASA NOASTRA’’
2.Contextul activității Trăistaru Maria- Liceul Tehnologic,, Petre Ionescu Muscel’’ Domnești
3.Vârsta elevilor 5-6 ani
4.Grupul țintă (caracteristicile elevilor, dimensiunea grupului) 21
5.Disciplina/ disciplinele. Tema DS:„ Povestea pâinii ” – convorbire cu suport intuitiv
DOS: Domeniul Om şi Societate – activitate practic - gospodărească „Pâine pentru Petrică ”
6.Obiective •să descrie pe baza observaţiilor directe transformările bobului de grâu în etape succesive până la obţinerea pâinii: aratul pământului, semănatul grâului, întreţinerea culturii, secerat, treierat, măcinat, frământat, copt – pâine;
• să descopere elementele componente ale pâinii: făină, drojdie, apă, sare;
•să inteleagă fazele procesului de preparare a pâinii;
•să dunumească materialele de lucru specifice activităţilor practic-gospodăreşti
7.Durata 1 zi
8.Locul Atelier,,colinele argeșului’’
9.Scurtă descriere a activității : ,,Petrică trebuie să ştie povestea pâinii!”
Jocuri și activități didactice alese1. La sectorul Joc de rol: copiii vor juca jocul ”La biliotecă” în care vor găsi diferite cărți cu poezii sau povești, vor discuta despre meseriile parintilor. Ei vor trebui să selecteze imaginile adecvate și să creeze un poster. La sectorul Artă copiii vor descoperi imagini din poeziile învățate anterior pe care le vor colora/picta.
Pentru urmatoarea proba vor fi conduși spre spațiul special destinat desfășurării activității de (Domeniul Limbă și Comunicare) copiii trebuie să vina în ajutor lui Petrică să nu mai creadă că pâinea creşte într-un pom ca merele, ci să înţeleagă şi el Povestea pâinii până ajunge pe masa noastră, întrucât noi locuim la ţară şi am mai aflat câte ceva despre aceasta.
DOS-Punem făina într-un vas adânc, turnăm apa caldă, sare ți drojdie. Amestecăm bine compoziția, frământăm bine șsi acoperim vasul cu un prosop. Îl lăsăm la căldură să dospească și să crească pâinea. O să coacem pâinea în cuptorul din fața atelierului.
Jocuri și activități didactice alese- ,,Scoate Mama Turta-dans popular.Se va juca un joc popular precum făceau bunicii copiilor după ce terminau munca de făcut ca să vadă şi Petrică cum era viaţa la ţară.
10.Evaluare Expoziție cu produsele finale
11.Materiale, resurse, specificații tehnice surpriza, observarea dirijată, conversatia, explicatia, brainstorming, demonstraţia, exercitiul, turul galeriei, învăţarea prin descoperire, experimentul, metoda ciorchinelui
- boabe de grâu, vase cu grâu pus la încolţit, spice de grâu,planşe
- un coş cu: pâine proaspătă, pâine veche, pâine albă şi neagră, cornuri, chifle, împletituri, colaci,
12.Sugestii pentru cadre didactice. Context teoretic (dacă este cazul) sau context curricular Expoziție cu materiale din proiect
- Postere
]]>
Bună practică în desfășurarea activităților de învățare
1.Titlul activității ,,DE PE CÂMP ,PE MASA NOASTRA’’
2.Contextul activității Trăistaru Maria- Liceul Tehnologic,, Petre Ionescu Muscel’’ Domnești
3.Vârsta elevilor 5-6 ani
4.Grupul țintă (caracteristicile elevilor, dimensiunea grupului) 21
5.Disciplina/ disciplinele. Tema DS:„ Povestea pâinii ” – convorbire cu suport intuitiv
DOS: Domeniul Om şi Societate – activitate practic - gospodărească „Pâine pentru Petrică ”
6.Obiective •să descrie pe baza observaţiilor directe transformările bobului de grâu în etape succesive până la obţinerea pâinii: aratul pământului, semănatul grâului, întreţinerea culturii, secerat, treierat, măcinat, frământat, copt – pâine;
• să descopere elementele componente ale pâinii: făină, drojdie, apă, sare;
•să inteleagă fazele procesului de preparare a pâinii;
•să dunumească materialele de lucru specifice activităţilor practic-gospodăreşti
7.Durata 1 zi
8.Locul Atelier,,colinele argeșului’’
9.Scurtă descriere a activității : ,,Petrică trebuie să ştie povestea pâinii!”
Jocuri și activități didactice alese1. La sectorul Joc de rol: copiii vor juca jocul ”La biliotecă” în care vor găsi diferite cărți cu poezii sau povești, vor discuta despre meseriile parintilor. Ei vor trebui să selecteze imaginile adecvate și să creeze un poster. La sectorul Artă copiii vor descoperi imagini din poeziile învățate anterior pe care le vor colora/picta.
Pentru urmatoarea proba vor fi conduși spre spațiul special destinat desfășurării activității de (Domeniul Limbă și Comunicare) copiii trebuie să vina în ajutor lui Petrică să nu mai creadă că pâinea creşte într-un pom ca merele, ci să înţeleagă şi el Povestea pâinii până ajunge pe masa noastră, întrucât noi locuim la ţară şi am mai aflat câte ceva despre aceasta.
DOS-Punem făina într-un vas adânc, turnăm apa caldă, sare ți drojdie. Amestecăm bine compoziția, frământăm bine șsi acoperim vasul cu un prosop. Îl lăsăm la căldură să dospească și să crească pâinea. O să coacem pâinea în cuptorul din fața atelierului.
Jocuri și activități didactice alese- ,,Scoate Mama Turta-dans popular.Se va juca un joc popular precum făceau bunicii copiilor după ce terminau munca de făcut ca să vadă şi Petrică cum era viaţa la ţară.
10.Evaluare Expoziție cu produsele finale
11.Materiale, resurse, specificații tehnice surpriza, observarea dirijată, conversatia, explicatia, brainstorming, demonstraţia, exercitiul, turul galeriei, învăţarea prin descoperire, experimentul, metoda ciorchinelui
- boabe de grâu, vase cu grâu pus la încolţit, spice de grâu,planşe
- un coş cu: pâine proaspătă, pâine veche, pâine albă şi neagră, cornuri, chifle, împletituri, colaci,
12.Sugestii pentru cadre didactice. Context teoretic (dacă este cazul) sau context curricular Expoziție cu materiale din proiect
- Postere
]]>
Publicat în 17. 07. 2018 de Maria Trăistaru
Categorie: proiectul tttnet
Bună practică în desfășurarea activităților de învățare
1.Titlul activității ,,DE PE CÂMP ,PE MASA NOASTRA’’
2.Contextul activității Trăistaru Maria- Liceul Tehnologic,, Petre Ionescu Muscel’’ Domnești
3.Vârsta elevilor 5-6 ani
4.Grupul țintă (caracteristicile elevilor, dimensiunea grupului) 21
5.Disciplina/ disciplinele. Tema DS:„ Povestea pâinii ” – convorbire cu suport intuitiv
DOS: Domeniul Om şi Societate – activitate practic - gospodărească „Pâine pentru Petrică ”
6.Obiective •să descrie pe baza observaţiilor directe transformările bobului de grâu în etape succesive până la obţinerea pâinii: aratul pământului, semănatul grâului, întreţinerea culturii, secerat, treierat, măcinat, frământat, copt – pâine;
• să descopere elementele componente ale pâinii: făină, drojdie, apă, sare;
•să inteleagă fazele procesului de preparare a pâinii;
•să dunumească materialele de lucru specifice activităţilor practic-gospodăreşti
7.Durata 1 zi
8.Locul Atelier,,colinele argeșului’’
9.Scurtă descriere a activității : ,,Petrică trebuie să ştie povestea pâinii!”
Jocuri și activități didactice alese1. La sectorul Joc de rol: copiii vor juca jocul ”La biliotecă” în care vor găsi diferite cărți cu poezii sau povești, vor discuta despre meseriile parintilor. Ei vor trebui să selecteze imaginile adecvate și să creeze un poster. La sectorul Artă copiii vor descoperi imagini din poeziile învățate anterior pe care le vor colora/picta.
Pentru urmatoarea proba vor fi conduși spre spațiul special destinat desfășurării activității de (Domeniul Limbă și Comunicare) copiii trebuie să vina în ajutor lui Petrică să nu mai creadă că pâinea creşte într-un pom ca merele, ci să înţeleagă şi el Povestea pâinii până ajunge pe masa noastră, întrucât noi locuim la ţară şi am mai aflat câte ceva despre aceasta.
DOS-Punem făina într-un vas adânc, turnăm apa caldă, sare ți drojdie. Amestecăm bine compoziția, frământăm bine șsi acoperim vasul cu un prosop. Îl lăsăm la căldură să dospească și să crească pâinea. O să coacem pâinea în cuptorul din fața atelierului.
Jocuri și activități didactice alese- ,,Scoate Mama Turta-dans popular.Se va juca un joc popular precum făceau bunicii copiilor după ce terminau munca de făcut ca să vadă şi Petrică cum era viaţa la ţară.
10.Evaluare Expoziție cu produsele finale
11.Materiale, resurse, specificații tehnice surpriza, observarea dirijată, conversatia, explicatia, brainstorming, demonstraţia, exercitiul, turul galeriei, învăţarea prin descoperire, experimentul, metoda ciorchinelui
- boabe de grâu, vase cu grâu pus la încolţit, spice de grâu,planşe
- un coş cu: pâine proaspătă, pâine veche, pâine albă şi neagră, cornuri, chifle, împletituri, colaci,
12.Sugestii pentru cadre didactice. Context teoretic (dacă este cazul) sau context curricular Expoziție cu materiale din proiect
- Postere
]]>
