iTeach: Blog Maria Trăistaru

Managementul proiectelor

Maria Trăistaru — Mon, 28 Jun 2021 20:12:58 +0300

Managementul proiectelor reprezintă utilizarea unui set de cunoştinţe, competenţe, deprinderi, instrumente şi tehnici specifice în vederea îndeplinirii obiectivelor generale şi specifice ale unui proiect anume. Scopul managementului proiectelor îl reprezintă obţinerea unui anumit rezultat, respectând constrângerile financiare, de timp, de calitate şi cele de natură tehnică impuse proiectului. Întrebările cele mai frecvente la care managementul proiectelor trebuie să ofere răspuns sunt următoarele:
• Cât va dura proiectul?
• Întârzierea unei anumite activităţi/a unui set de activităţi va provoca întârzierea întregului proiect?
• Resursele puse la dispoziţie sunt suficiente pentru a putea respecta planificarea iniţială?
• Standardele de calitate şi cele de natură tehnică pot fi respectate în contextul constrângerilor financiare şi de timp?

Programul reprezintă un grup de proiecte independente administrate în mod coordonat/concertat pentru a obţine rezultate care nu ar fi posibile prin derularea de sine stătătoare a fiecărui proiect în parte. În mod frecvent, proiectele sunt împărţite în componente - subproiecte - pentru a putea fi mai uşor administrate. Subproiectele sunt de multe ori subcontractate către terţi -fie că este vorba despre o entitate exterioară organizaţiei sau despre un departament al organizaţiei respective care iniţial nu era planificat să participe în proiect.

Cultivarea inteligenței emoționale a copiilor

Maria Trăistaru — Sun, 27 Jun 2021 22:23:08 +0300

https://drive.google.com/file/d/11iWSE2nbgkmJKF0LUW_PqbphSOMt3arO/view?usp=sharing

Emotiile sunt esentiale in viata copiilor. Ele se manifesta de la o varsta frageda si au o influenta decisiva asupra intregii vieti. In primii ani, starile emotionale experimentate de cel mic se manifesta intr-o forma preponderent haotica, iar dezvoltarea emotionala a copilului are rolul de a conferi claritate si de a creiona unui profil emotional sanatos.

INSTRUMENTE DIGITALE FOLOSITE ÎN ÎNVĂTAREA ONLINE ÎN ACTVITĂȚILE ONLINE CU PREȘCOLARII

Maria Trăistaru — Sun, 27 Jun 2021 17:31:13 +0300

Jocuri didactice - instrumente care facilitează munca în sincron în cadrul conferințelor on-line. Dintre instrumente recomandate puteti utiliza: Worldwall sau Learningapps. Worldwall - este o aplicație utilă pentru cadrele didactice deoarece se pot crea jocuri interactive pentru susținerea învățării, fiind posibile de la 1 la 8 modele. ( De exemplu: Cuvântul lipsă, Anagrame, Puzzle, Rebus, Adevărat sau Fals, Sortează, Chestionare, Deschide cutia et c); Este un instrument digital ușor de utilizat şi plăcut de copii datorită elementelor ludice inserate.Jocuri on-line – sunt aplicaţii plăcute de către copii şi de cadrele didactice doarece îşi păstrează simţul ludic. Cele mai utilizate la vârstele timpurii sunt puzzle-urile on-line.
Jingsawplanet- este o aplicaţie care permite încărcarea unui fişier de tip text sau fotografie şi decuparea sub forme de piese în funcţie de complexitatea dorită( de la 3 la câteva sute de bucaţi). Este o aplicaţie gratuită şi nu necesită crearea de cont de utilizator.

Ce este educaţia incluzivă?

Maria Trăistaru — Sat, 26 Jun 2021 20:35:07 +0300

Incluziunea este un proces care poate creşte practic la nesfârşit nivelul învăţării şi al participării pentru toţi elevii. De fapt incluziunea are loc concomitent cu creşterea gradului de participare. O şcoală incluzivă este o şcoală în mişcare.

Educaţia incluzivă presupune:

• Valorizarea egală a tuturor elevilor şi a personalului
• Creşterea participării tuturor elevilor la educaţie şi, totodată, reducerea numărului celor excluşi din cultura, curricula şi valorile comunităţii promovate prin şcoala de masă
• Restructurarea culturii, a politicilor şi a practicilor din şcoli, astfel încât ele să răspundă diversităţii elevilor din localitate
• Reducerea barierelor în învăţare şi participare pentru toţi elevii, nu doar pentru cei cu dizabilităţi sau cei etichetaţi ca având „nevoi educaţionale speciale”
• Însușirea învăţămintelor rezultate din încercările de depăşire a barierelor de accesare a şcolii şi de participare din partea unor elevi
• Înţelegerea diferenţelor dintre elevi ca resursă pentru procesul de învăţare, nu ca o problemă ce trebuie depăşită
• Recunoaşterea dreptului elevilor la educaţie în propria lor localitate
• Evoluţia gradului de incluziune în şcoli, atât în privinţa personalului, cât şi în privinţa elevilor
• Creşterea rolului şcolilor în construirea comunităţilor şi a valorilor lor, precum şi în creşterea performanţelor
• Cultivarea unor relaţii de susţinere reciprocă între şcoli şi comunităţi
• Recunoaşterea faptului că incluziunea în educaţie este un aspect al incluziunii în societate

Participarea şcolară înseamnă învăţarea alături de ceilalţi copii şi colaborarea cu ei, prin împărtăşirea experienţelor de învăţare. Ea presupune implicarea activă în învăţare şi dreptul la opinie în ceea ce priveşte modul în care educaţia este trăită de către fiecare copil. Mai mult, participarea înseamnă recunoaşterea, acceptarea şi valorizarea ca personalitate.

Educaţia preşcolară şi perspectivele dezvoltării personalităţii

Maria Trăistaru — Fri, 25 Jun 2021 12:14:24 +0300

Grădiniţa de copii a avut şi are un loc important în procesul de pregătire a copiilor. Scopurile educaţiei preşcolare sunt orientate pe întregirea şi accelerarea formării unor capacităţi ce conturează personalitatea, în raport cu specificul vârstei cronologice şi individuale, urmărind deschiderea orizontului cultural şi pregătirea copilului pentru şcoală. Din perspectiva punerii unei temelii solide a viitoarei personalităţi dinamice, creatoare, active aşa cum este prefigurată în finalităţile educaţiei, grădiniţa de copii împreună cu familia şi cu societatea civilă îşi concentrează eforturile pentru asigurarea unui învăţământ preşcolar de calitate, cu valenţe preponderent formative, eficient şi centrat pe trebuinţele copiilor. După familie, grădiniţa constituie prima experienţă de viaţă a copilului în societate. Grădiniţa este o instituţie de educaţie cu o viaţă socială proprie, structural diferită de cea de familie, chair dacă păstrează amprenta atmosferei familiare. Această instituţie îl aşează într-un cadru nou prin dimensiunile şi conţinutul său. Aici copilul ia cunoştinţă cu activităţi şi obiecte care-i stimulează gustul pentru investigaţie şi acţiune, îl provoacă să se exprime şi îi propune incipient, angajarea în relaţii sociale de grup. Copilul preşcolar începe să-şi definească treptat începutul personalităţii sale. Cu toate că în ţările avansate s-a reuşit coborârea vârstei de integrare în şcoală la 6 ani, în România post-decembristă s-a luat măsura revenirii la şcolarizarea copiilor de la 7 ani. Tendinţa actuală în ţara noastră este de a coborî din nou vârsta de integrare în şcoală la 6 ani. Care este vârsta optimă a solicitărilor fizice şi psihice organizate de adult pentru dezvoltarea optimă a copilului? Cu cât copilul este mai solicitat de factorii excitatori cognitivi, psihomotori, afectivi cu o intensitate optimă, cu alternanţă tonică, cu atât acumulările asimilatorii sporesc, se formează structurile intelectuale şi, prin consum energetic, sporesc funcţiile segmentelor psihice receptoare de informaţii şi ale capacităţilor intelectuale de esenţializare, conexiune, sinteze şi restructurare dinamică a competenţei creative şi adaptative. Un copil nu este niciodată prea tânăr ca să înveţe cu condiţia ca modul de solicitare intelectuală să fie pe măsura dezvoltării sale biopsihice şi să se potrivească cu lumea sa.Copilul trebuie apărat nu de propria-i dezvoltare, de propriile-i capacităţi de achiziţie, el trebuie protejat de felul în care se concepe învăţarea în şcoală, inabilă a se modela vârstelor. Nu copilul trebuie să-şi întârzie intrarea în clasa întâi, ci clasa întâi şi şcoala primară, în ansamblu, trebuie să-şi modifice viziunea şi comportamentul educaţional de întâmpinare a copilului mai mult sau mai puţin pregătit să-şi păşească pragul.”6 Educaţia preşcolară organizată este concepută astfel încât să se realizeze în funcţie de două aspecte dominante: o primă treaptă a socializării şi cea de-a doua a pregătirii pentru şcoală. Preşcolarul reprezintă o personalitate în devenire, un viitor adult şi nicidecum un adult în miniatură. El trebuie cunoscut şi educat în consecinţă, stimulat în devenirea sa umană, sprijinit în educaţie să-şi dezvolte potenţialul bio-psihic.

Ziua Iei

Maria Trăistaru — Thu, 24 Jun 2021 17:57:04 +0300

Ziua Universală a Iei este sărbătorită, în fiecare an, pe 24 iunie. Sărbătoarea iei promovează cămașa din pânză cu broderii impresionante, care amintește de lada cu zestre a bunicii. Bluza tradițională românească este celebrată de români odată cu Sânzienele și cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.

CE ESTE ÎNVĂȚAREA RĂSTURNATĂ?-FLIPPED LEARNING

Maria Trăistaru — Fri, 18 Jun 2021 21:53:38 +0300

Ce este Învățarea Răsturnată?-Flipped Learning
În timp ce este definită deseori ca ”munca școlii făcută acasă și munca de acasă făcută la școală” flipped learning este un concept care permite profesorilor să implementeze în clasele lor o metodologie, sau metodologii variate.
Datorită unor neînțelegeri promovate de unii profesori, de media și câteodată de cercetători, liderii care au decis să ofere o definiție explicită a conceptului au dorit să facă și diferența între Flipped Classrooom (clasa răsturnată) și Flipped Learning (învățarea răsturnată).Învățarea răsturnată (Flipped Learning) este o abordare pedagogică în care instruirea directă se mută din spațiul de învățare în grup către spațiul de învățare individual, iar spațiul de grup care rezultă (clasa) este transformat într-un mediu de învățare dinamic, interactiv unde educatorul ghidează elevii / studenții pe măsură ce ei aplică conceptele și se angajează creativ cu subiectul materiei.

Răsturnarea unei clase poate, dar nu este neapărat necesar să conducă la învățarea răsturnată. Mulți dintre profesori ar putea deja să fi aplicat ideea răsturnării unei clase, punând elevii să citească texte în afara clasei, să privească filme video suplimentare sau să rezolve probleme în plus, dar pentru a își angaja elevii în învățarea răsturnată, profesorii trebuie să incorporeze în practica lor următorii patru piloni.
Cei patru piloni ai F – L – I – P
F – Mediu Flexibil (Flexible Environment)
Învățarea răsturnată permite adoptarea unor moduri variate de învățare; educatorii deseori rearanjează spațiile de învățare pentru a se acomoda cu specificul lecției sau capitolului, pentru a susține fie munca de grup, fie studiul independent.
Ei creează spații flexibile în care elevii aleg când și unde să învețe.
Mai mult, educatorii care își ”răstoarnă” clasele au așteptări flexibile față de derularea în timp a învățării elevilor și în evaluarea învățării elevilor.

APLICAŢIILE ȘI INSTRUMENTELE DIGITALE UTILIZATE ÎN FACILITAREA ÎNVĂȚĂRII ON-LINE ȘI ÎN SUSȚINEREA GRĂDINIȚEI DE ACASĂ

Maria Trăistaru — Mon, 14 Jun 2021 22:06:54 +0300

Integrarea noilor tehnologii – dependente de capacitatea de asistenţă pedagogic
De o foarte mare importanţă pentru copiii preşcolari sunt primele noţiuni pe care aceştia şi le însuşesc şi, mai ales, calitatea acestora. Procesul de învăţare devine mai plăcut şi mai interesant prin intermediul calculatorului. Activitățile însoţite de texte sugestive şi de imagini viu colorate şi expresive, care permit dezvoltarea limbajului si a vocabularului, pot fi cu uşurinţă asimilate de cei mici. Aceste activități se referă la noţiunile de bază, care orice copil trebuie să le cunoască. Pe măsură ce este parcurs, bagajul de cunoştinţe generale creşte pornind de la noţiuni simple, cum ar fi culorile, şi ajungând până la cunoaşterea de poezioare, cântecele precum şi a unor proverbe şi zicători. Noţiunile elementare, precum animale domestice şi sălbatice, anotimpuri, litere şi cifre, familie şi multe altele încep să aibă înţeles de la vârste fragede, dându-le astfel posibilitatea celor mici nu numai să le înveţe, ci să se familiarizeze cu calculatorul şi, în mod special, cu lucrul cu mouse-ul. Programele trebuie astfel structurate încât copilul să poate alege orice lecţie din cele prezentate cu ajutorul mouse-ului sau poate repeta anumite părţi dintr-o lecţie până când ajunge să cunoască şi să înţeleagă toate noţiunile cuprinse în lecţia respectivă. Ştim că jocul este principala formă de organizare a procesului educativ din învăţământul preșcolarr, iar utilizarea calculatorului nu este pentru copii decât un alt mod de a învăţa jucându-se. Calculatorul face parte din spaţiul socio-cultural al copilului alături de televizor, cărţi, reviste, ziare, afişe, firme luminoase; toate acestea „bombardează” spaţiul vizual al copilului, îi influenţează limbajul şi comunicarea non-verbală, îl pun în situaţia de a găsi rapid soluţii, de a se orienta şi adapta la o lume în care informaţia circulă rapid, iar schimbarea este accelerată. De aceea, ne-am propus să fim organizatorii experienţelor cognitive şi de exprimare care îl introduc pe copil în lumea oferită de programele de calculator, ţinând seama şi de mediul educaţional din care provin copiii (unii beneficiind de calculator în familie, alţii nu) şi încercând prin aceste activităţi să oferim dreptul copiilor la şanse egale de educaţie, indiferent de mediul din care ei provin. Fără să uit că unul dintre obiectivele importante ale activităţii din grădiniţă este pregătirea pentru şcoală, cu multitudinea de aspecte pe care le îmbracă: motivaţional, afectiv, intelectual, acţional, fizic, ea este completată alături de celelalte forme de organizare şi prin activităţi comune, complementare, individuale în care utilizăm calculatorul ca mijloc de învăţământ integrat în cadrul acestor activităţi. Folosit cu îndemânare şi fără exces, calculatorul, a devenit un mijloc prin care s-a îmbunătăţit simţitor eficienţa unor activităţi folosite în vederea pregătirii preşcolarilor pentru şcoală. Principalele aspecte ce vizează trecerea spre învăţarea şcolară, sunt legate de realizarea obiectivelor privind educarea limbajului şi a comunicării orale (cu aspectele fonetic, lexical şi gramatical) precum şi educarea comunicării scrise prin pregătirea pentru scris-citit alături de cunoştinţele matematice şi cele de cunoaştere a mediului, am considerat că mai ales în cadrul acestor activităţi este necesară integrarea calculatorului. Utilizez calculatorul în toate etapele activităţii zilnice: activităţi comune, jocuri şi activităţi alese, activităţi complementare, dimineaţa sau după-masă.Competențele cheie reprezintă un pachet mutifuncțional, transferabil de cunoștințe, abilități și atitudini de care au nevoie toți indivizii pentru împlinirea și dezvoltarea personală, incluziunea socială și găsirea unui loc de muncă. Acestea trebuie să se fi dezvoltat la sfârșitul educației obligatorii și trebuie să acționeze ca fundament pentru învățare, ca parte a educației pe tot parcursul vieții. Aceasta prezentare este un prim pas spre utilizarea tehnologiei de către educatoare/profesori înv. preşcolar la grupă sau pentru derularea activităților on-line. În marea majoritate a timpului, utilizarea tehnologiilor salvează timp și energie, captându-se usor atenția preșcolarilor.În alegerea instrumentelor digitale, profesorii trebuie să urmărească valențele pedagogice ale acestora (gradul de interacțiune, de comunicare și colaborare, dezvoltarea competențelor secolului al XXI-lea etc.).

Aplicatia wordwall

Maria Trăistaru — Sun, 13 Jun 2021 13:19:36 +0300

https://wordwall.net/ro/resource/6900050

Wordwall poate fi utilizat pentru a crea activități atât interactive, cât și imprimabile. Cele mai multe dintre șabloanele noastre sunt disponibile atât în versiunea interactivă, cât și imprimabilă. Cele interactive sunt redate pe orice dispozitiv activat pentru web, precum computer, tabletă, telefon sau tablă interactivă. Pot fi redate individual de către elevi sau coordonate de profesori, iar elevii ajung pe rând în fața clasei. Cele imprimabile pot fi imprimate direct sau descărcate ca fișier PDF. Ele pot însoți activitățile interactive sau cele independente.resource/7213670

Managementul proiectelor-competențe

Maria Trăistaru — Sun, 13 Jun 2021 13:14:45 +0300

Competențe"clasice" − managementul termenelor (multa lume numeste asta, cu un zambet, "arta de a impiedica cat mai mult decalarea termenelor"). Este o competență care îmbină capacitatea de previziune cu spiritul practic şi abilitățile interpersonale. – competențele de management al resurselor umane. Pentru proiecte de amploare, se poate ajunge la efective însemnate, de nivelul unei firme mari. Managerul de proiect trebuie să fie atunci mai mult decat un administrator, ci şi un adevărat lider. − o competență obligatorie este managementul costurilor. Managerul de proiect este responsabil pentru un buget, la fel ca orice manager al unei firme. − expertiza în domeniul de referință al proiectului. Aceasta competenta nu trebuie insă să fie dezvoltată la nivel de expert. În majoritatea cazurilor, competențele enumerate, dublate de noțiuni de bază în domeniul de referință al proiectului pot fi suficiente. Competențe noi Printre acestea se afla la loc de cinste stăpanirea de instrumente informatice de management de proiect. Urmeaza abilitățile de comunicare, necesare în special în proiectele de interes public (de exemplu, proiectele din domeniul turismului anunțate recent în Romania).