✅ Domeniu: Limba și literatura română
✅ Tip resursă: Lecție completă (plan de lecție + activități + evaluare)
✅ Competențe generale vizate:
Receptarea textului narativ ficțional și nonficțional

Exprimarea ideilor, emoțiilor și opiniilor în scris și oral

Dezvoltarea gândirii critice și a imaginației

✨ Obiective de învățare:
La finalul lecției, elevii vor putea:

Să identifice trăsături ale poveștii istorice;

Să recunoască elementele de compoziție ale unui text narativ cu temă istorică;

Să exprime opinii argumentate despre un personaj istoric;

Să redacteze un scurt text narativ inspirat dintr-un moment istoric.

📚 Conținut propus:
Text-suport: Fragment din „Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea (scena dintre Ștefan cel Mare și boierii săi)
Temă centrală: Curajul și înțelepciunea conducătorului
Valori promovate: patriotismul, responsabilitatea, onoarea

🔍 Activități de învățare:
1. Activitate de încălzire – „Ce este istoria pentru tine?” (5-7 min)
Elevii răspund oral sau în scris la întrebarea:
🗨️ „Dacă ai putea călători în trecut, ce moment istoric ai vrea să vezi cu ochii tăi și de ce?”

2. Explorare activă – „Citim și descoperim” (15-20 min)
Se citește fragmentul din „Apus de soare” (poate fi audiție sau lectură în perechi)

Întrebări de ghidare:

Cine este personajul principal?

Ce fel de conducător este Ștefan cel Mare în acest fragment?

Ce sentimente transmite textul?

3. Discuție – „Poveștile istoriei sau istoria în povești?” (10 min)
Elevii sunt invitați să identifice ce este real și ce este ficțional în fragment.

Se discută de ce autorii aleg să scrie ficțiune istorică.

Întrebări:

De ce ne plac poveștile istorice?

Ce putem învăța din ele?

4. Exerciții aplicative (15 min)
✔️ Identifică și subliniază în text:

un verb la timpul trecut;

un enunț exclamativ;

un pasaj care exprimă o emoție puternică.

✔️ Completează tabelul:

Personaj                                      Acțiune importantă                                           Valoare transmisă
Ștefan cel Mare                          …………………………..                                     …………………..

5. Activitate creativă – „Eu, cronicarul” (20 min)
Sarcină: Imaginează-ți că ești martor la o scenă istorică din trecutul României. Scrie un scurt text (7-10 rânduri) în care să povestești ce ai văzut și cum te-ai simțit.

📝 Exemplu de început: „Era o zi fierbinte de vară când l-am zărit pe domnitorul Ștefan în fruntea oștirii...”

🧠 Evaluare:
Participare activă la discuții;

Corectitudinea și originalitatea în exerciții;

Creativitatea și coerența în textul scris;

Posibilitatea de autoevaluare sau evaluare colegială.

📎 Resurse suplimentare recomandate:
Film artistic: Ștefan cel Mare – Vaslui 1475 (fragment)

Povestiri istorice de Dumitru Almaș

Enciclopedia copiilor – Secțiunea „Domnitori și eroi ai neamului”

Obiective de învățare
La finalul acestei lecții, elevii vor putea:

Înțelege importanța caligrafiei pentru limba română.

Identifica diferențele dintre scrisul de mână și tastarea pe tastatură în ceea ce privește procesul de învățare și memorare.

Reflecta asupra impactului digitalizării asupra limbii române.

Dezvolta abilități de caligrafie și de exprimare personală prin scrisul de mână.

Activități introductive
Discuție în grup:

Întrebare: De ce credeți că este important să scriem de mână? Care sunt diferențele între scrisul de mână și scrisul pe calculator?

Scop: Încurajarea elevilor să reflecteze asupra experienței lor personale cu scrisul de mână versus tastarea pe calculator.

Observarea scrisului:

Exercițiu: Oferă elevilor câteva exemple de texte scrise de mână (poate fi un fragment dintr-o lucrare literară sau o scrisoare veche). Cere-le să observe și să discute stilul, claritatea și impactul vizual al scrisului de mână.

Întrebări: Ce impresie v-a lăsat scrisul de mână? Credeți că există o legătură între forma literelor și mesajul pe care îl transmite?

Partea 1: Caligrafia – un act de gândire
Ce înseamnă caligrafia? Caligrafia nu este doar despre frumusețea estetică a literelor; ea este un mod de a gândi cu mâna. Scrisul de mână necesită o concentrare mai mare și implică procesul de „formare” a gândurilor. În contrast, tastarea la computer poate deveni un act mecanic, rapid, fără o înțelegere profundă a structurii lingvistice.

Caligrafia și dezvoltarea cognitivă Scrisul de mână ajută la dezvoltarea memoriei și a abilității de a organiza informațiile. Studii neuroștiințifice arată că atunci când scriem de mână, activăm mai multe zone ale creierului, ceea ce îmbunătățește retenția informației și stimularea gândirii critice.

De ce este important pentru limba română? Limba română are un sistem ortografic destul de complex, în care diacriticele joacă un rol esențial. Scrierea corectă a acestora prin caligrafie ajută elevii să înțeleagă nu doar cum se scriu, dar și cum se folosesc într-un context gramatical corect.

Exemplu de activitate:

Împărțiți elevii în grupuri mici și dați-le câteva propoziții greșite din punct de vedere ortografic, fără diacritice. Ei trebuie să corecteze propozițiile și să le scrie de mână, acordând atenție detaliilor. Exemple:

"Cum sa facem un plan de invatare?"

"Vreau sa stiu cind este intalnirea."

Partea 2: Digitalizarea și impactul asupra limbii române
Cum schimbă tehnologia modul în care comunicăm? În epoca digitală, comunicarea rapidă prin mesaje scurte, prescurtate și folosirea emojilor au devenit normele cotidiene. Aceasta poate afecta nu doar calitatea limbajului, dar și corectitudinea gramaticală. În plus, tastaturile predeterminate în limba română nu sunt întotdeauna setate pentru a folosi diacriticele, iar elevii tind să adopte forme de limbaj prescurtat care nu respectă normele limbii.

Exercițiu interactiv:
Fiecare elev va compune un mesaj scurt pe telefon, folosind doar cuvinte prescurtate și fără diacritice. Apoi, vor transcrie acel mesaj de mână, corectând greșelile și completând propozițiile cu diacritice. Discuția finală va încuraja elevii să reflecteze asupra diferențelor dintre formele de comunicare rapide și cele corecte din punct de vedere ortografic.

Partea 3: Activități practice – Scrisul de mână ca formă de exprimare personală
Exercițiu de caligrafie: Elevii vor exersa scrierea unor citate celebre în limba română cu diacritice, având grijă de formarea literelor. Exemple de citate:

„Limba este temeiul și măsura gândirii.” – Tudor Arghezi

„Cultura este singura formă de libertate.” – Lucian Blaga

Reflecție:
După exercițiu, elevii vor discuta despre cum le-au influențat sentimentele scrisul de mână, comparativ cu tastarea. Cum se simte diferit când scrii un citat de mână față de când îl tastezi?

Încheiere și reflecție finală
În concluzie, caligrafia nu trebuie privită doar ca un mozaic estetic, ci ca o practică esențială în dezvoltarea unei gândiri clare și a unei relații conștiente cu limba noastră. În timp ce digitalizarea aduce multe avantaje, aceasta nu ar trebui să înlocuiască tradițiile educaționale fundamentale, cum ar fi scrisul de mână. Într-o eră digitală, menținerea scrisului de mână ca practică cotidiană poate reprezenta nu doar un act de respect față de limba română, ci și un mijloc de protejare a autenticității și profundității gândirii noastre.

Bibliografie recomandată
Berninger, V. W. (2012). The Writing Brain. University of Washington, Department of Educational Psychology.

Sennett, R. (2008). The Craftsman. Yale University Press.

Eco, U. (2007). A spune cam același lucru. Experiențe de traducere. Editura Polirom.

Chazal, J. (2014). L’art de la calligraphie. Editions Eyrolles.

Burgert, H.-J. (1995). Calligraphy as Art and Cultural Heritage. Berlin Calligraphy Archives.

Caligrafia – mai mult decât estetică
Adesea confundată cu simpla "frumusețe a scrisului", caligrafia este, în esență, o formă de gândire vizuală și de disciplină intelectuală. Prin forma sa, caligrafia îmbină estetica cu funcționalitatea, devenind o expresie personală a relației dintre individ și limbă. Scrisul de mână nu este doar un act mecanic, ci o manifestare a ritmului interior, a atenției și a intenției cu care ne exprimăm ideile.

Pentru limba română, care folosește diacritice esențiale pentru înțelesul cuvintelor (ex: „copil” vs. „cîpil”), caligrafia are un rol aparte. Ea încurajează scrierea completă, corectă, fără artificii digitale care „corectează” automat greșelile sau uniformizează exprimarea.

Educația scrisului – dezvoltarea gândirii
Scrisul de mână este strâns legat de modul în care gândim și învățăm. Studiile recente din domeniul neuroștiințelor arată că actul de a scrie de mână implică procese cognitive complexe, care activează simultan zone din creier asociate cu memoria, atenția și motricitatea fină. Cercetătoarea Virginia Berninger, de la Universitatea Washington, a demonstrat că „scrisul de mână ajută copiii nu doar să învețe mai bine, ci și să își structureze gândirea mai clar” (Berninger, 2012).

Într-o epocă în care elevii scriu tot mai rar de mână, pierderea acestei abilități poate afecta nu doar calitatea exprimării, ci și profunzimea înțelegerii. Tastatul rapid, deși eficient, nu oferă același tip de angajament cognitiv ca trasarea literelor manual.

Scrisul – o formă de rezistență culturală
În contextul unei comunicări digitale rapide, prescurtate și uneori invadate de expresii din alte limbi, caligrafia devine un gest de rezistență. Ea este o modalitate de a ne întoarce la limba maternă cu respect și responsabilitate. Prin scrisul de mână, redescoperim frumusețea frazei bine construite, ritmul natural al gândirii și plăcerea exprimării autentice.

Celebrul caligraf german Hans-Joachim Burgert spunea că „scrisul de mână este amprenta sufletului nostru pe hârtie”. Într-un mod similar, fiecare literă scrisă în limba română devine o declarație de apartenență lingvistică și culturală.

Conservarea unei moșteniri
Scrisorile, jurnalele, manuscrisele literare sunt mai mult decât texte – ele sunt relicve ale modului în care gândirea și emoția s-au întâlnit cu limba. Aceste documente scrise de mână poartă în ele nu doar cuvintele, ci și personalitatea autorului, intensitatea trăirii, ritmul timpului în care au fost scrise.

Renunțarea la caligrafie înseamnă nu doar pierderea unei abilități, ci și ruperea unei tradiții care a modelat secole de cultură scrisă românească. De la scrierile cronicarilor și până la manuscrisele lui Eminescu, scrisul de mână a fost vehiculul prin care limba română a evoluat, s-a rafinat și s-a transmis generațiilor viitoare.

Un echilibru între tradiție și tehnologie
Nu trebuie să demonizăm digitalizarea – aceasta aduce beneficii incontestabile în educație și comunicare. Însă păstrarea scrisului de mână în viața cotidiană – fie prin ținerea unui jurnal, redactarea unei scrisori sau chiar exersarea caligrafiei artistice – este o formă de echilibru necesar.

În școli, reintroducerea exercițiilor de caligrafie nu trebuie văzută ca o întoarcere în trecut, ci ca o investiție în viitorul limbii și al educației. Caligrafia poate deveni, în acest sens, o punte între analogic și digital, între suflet și ecran.

Concluzie – O pledoarie pentru scrisul de mână
Personal, cred cu tărie că renunțarea la caligrafie echivalează cu o formă subtilă de desprindere de noi înșine. Într-o lume în care viteza a devenit un idol, scrisul de mână ne obligă să încetinim, să ne ascultăm gândurile, să le alegem cu grijă și să le așternem conștient pe hârtie. Este un act de prezență, o formă de respect față de limbă și față de propria interioritate.

Scriind de mână, simt că mă apropii mai mult de esența lucrurilor – de cuvintele alese, de ideile exprimate și de amprenta unică pe care o las asupra paginii. Caligrafia nu este doar despre cum scriem, ci și despre cine suntem atunci când scriem. De aceea, chiar și în era digitalizării, cred că trebuie să ne păstrăm această artă vie – nu din nostalgie, ci din convingerea că viitorul are nevoie de rădăcini solide.

Citate relevante:
„Scrisul de mână este un mod de a gândi cu mâna.” – Susan Sontag

„Cuvintele bine scrise au puterea de a construi lumi.” – Umberto Eco

„Caligrafia este dansul mâinii pe hârtie.” – Julien Chazal, caligraf francez

„Scrisul de mână este ceea ce dă chip gândului.” – Platon

Bibliografie:
Berninger, V. W. (2012). The Writing Brain. University of Washington, Department of Educational Psychology.

Sennett, R. (2008). The Craftsman. Yale University Press.

Eco, U. (2007). A spune cam același lucru. Experiențe de traducere. Editura Polirom.

Chazal, J. (2014). L’art de la calligraphie. Editions Eyrolles.

Burgert, H.-J. (1995). Calligraphy as Art and Cultural Heritage. Berlin Calligraphy Archives.

Prof.Rîșnoveanu Nicoleta
Prof.Neagoe Tatiana

Sunt atât de fericită               
Că mămica mea iubită
A venit azi la serbare
Să asculte o urare,
Urare de ziua ei,
Urare de ziua mamei!

Spun și strig în gura mare,      
Să mă auda mic și mare
Că din toți din lumea întreagă
Mama ne este cea mai draga!
Învața-ne ce-i bine, ferește-ne de rau
Căci am venit pe lume
Dumneta știi? De dragul tău.

Eu deși sunt încă mic, vreau să mă ascultați un pic: 
Am și eu ca toată lumea, o mămică și e bună!
Sărăcuța, zi de zi are-n grijă doi copii
Spală, calcă și gătește, de familie îngrijește.
Pe cea mică o poartă-n brațe, că astfel plânge, n-ai ce-i face!
Pentru noi aleargă în sus și în jos, lucrând cu mult folos.
Lasă, mamă, că vom crește, iar fiul tău ce te iubește
Îți promite că într-o zi cu noi doi te vei mândri!

Cântec  Azi e ziua mamelor
https://youtu.be/QJfiJR50jbo?si=oNWkgxlDsfLpzWyn

Mama mea  e raza de lună    
De pe lume cea mai bună
Ea alearga și muncește 
Și cu drag trei fete crește!

M-a crescut mama în poală, din leagăn până la grădiniță                  
Zile-ntregi și nopți de-a rândul mi-a vegheat somnul cu credință.
M-a învățat să gânguresc, să spun „mama”, să zâmbesc.
M-a învățat apoi prin casa primii pași până la masă.
M-a învățat ca sa nu mint, m-a învățat sa nu m-alint
Să nu știu ce este frica, toate m-a învățat mămica.
Mama buna, mama dragă, te-oi iubi o viață întreagă
Pentru tot ce mi-ai făcut, pentru ca tu m-ai crescut.

Noptile le-ai facut zile sa mă poți crește pe mine. 
Mic eram, neajutorat, să merg dumneata m-ai învațat.
Iar cand am crescut mai mare, mama, sfaturile tale
Nicicând eu nu le-am uitat și cu drag le-am tot urmat.
Azi de ziua ta mămico, o sa-ti dau o floricica.
Pe petale-i scris așa: „Te iubesc, măicuța mea”!

Cântec Un cuvânt
https://youtu.be/4alzQksBPzs?si=TiDxH6GbZIXvczQ9

Eu sunt mic, dar sunt destept. Am destui ani să astept      
Ca să-nvaț să fiu cuminte, să nu plang de-mi cade-un dinte!
Dar tot știu la varsta mea că astazi e ziua ta!
Cu manuța asta mica desenez o floricica!
Și ți-o dau ca sa ții minte că-s un baietel cuminte!
Tu mă crești cum se cuvine, și-o sa te mândresti cu mine,
Vreau să-ţi aminteşti  mămica mea,       
Timpul când eram un pui de om 
Tu te aplecai deasupra mea
Şi cu dragoste îmi vorbeai.
Peste ani, când eu voi crește
Şi voi deveni un om mare
Să vii la mine când sufletul te doare
Si amândoi vom găsi o rezolvare.

Mama draga eu sunt mic       
Și nimic nu ți-am luat,
Doar o mica poezie
Pentru tine am învatat!
Începutul nu-l stiu bine
Pe la mijloc mai gresesc,
Dar stiu bine ca pe apa
Că pe tine te iubesc!

Are mama fată mare,    
Am crescut-ce bine-mi pare!
Gospodină, vreau să fiu
De la mama vreau să știu:
Cum se șterge praful bine,             
Respectuoasă și cuminte
Să nu mă fac de rușine!            
Cum trebuie să fiu de acum înainte
Cum să aranjez farfuriile pe masă,    
Să fac ordine în casă!              

Doamne dacă  aș putea    
S-o descriu pe mama mea
Ea e calma, linistită
Lânga ea sunt fericita.
Mama mea e cea mai buna  
De sub soare, de sub luna!
Mama mea e iubitoare  
Ea nu are asemănare!

Mama draga ești frumoasă                              
Și ești harnica în casă
Eu sunt fetița ta și te voi iubi mereu!
Uite azi e ziua ta
Eu îti daruiesc o stea 
Inima îmi bate tare, căci emotia e mare.
Și-ti sărut ochii și mâna care muncește întruna

Soare, azi de ziua  mamei
Mai frumos să străluceşti
Şi din cerul cel albastru
Pe toţi norii să-i goneşti.

Vreau să fie ziua mamei
Cea mai mândră dintre toate
Pentru dragostea ei mare
Şi nespusa bunătate.

Nu uita, copile!     
Mama ți-a dat viata.
Nu uita copile!
Luminoasa-i fața.
Ochii mamei vesnic
Viața îti vegheaza,
Nu uita, copile!
Mama-i pururi treaza!
Nu uita, copile!
Mare când vei creste
Doar cu fapte bune tu o răsplatește.

Lângă tine mama mea
Stau mereu alăturea
Lânga tine fericirea mi-o găsesc
Am visat mămico dragă
Că pe brațe mă țineai
Și cu ochii plini de lacrimi
Pe obraji mă sărutai.
Cântec Mama, doar mama
https://youtu.be/j0xWbU4JDPg?si=rRFOicqpLrYW4HZW

Program ritmic -Este bine să fim prieteni
Tema zilei-Activitate -Dansul Prieteniei
https://youtu.be/kMTVWAWC7Qc?si=8mrrFq8ZSTYfVtLm

Scopul Activității
Starea de bine a preșcolarilor
Obiective
O1-să se țină de mână și să danseze
O2-să faca cercul , trăind emoții de bucurie și entuziasm
 

Să fim prieteni -Fără bullying

Prof.preșc.Rîșnoveanu Nicoleta
Grupa Mare “Albinuțe”
G.P.P. NR10 BUZAU
Activitatea2
Activități de formare a spiritului comunității la copii
Activități de formare a empatiei
Tema zilei-Cum ne  jucam împreună!
Scopul activității
Sa ne ascultăm unii pe alții și să ne asteptăm rândul
Obiective:
O1-Să constientizeze importanța jocului didactic
O2-Să participe cu interes la activitățile propuse

Să fim prieteni -Fără bullying

Prof.preșc.Rîșnoveanu Nicoleta
Grupa Mare “Albinuțe”
G.P.P. NR10 BUZAU
Activitatea3
Activități de formare a spiritului comunității la copii
Tema Zilei-Cum arată emoțiile- Carnavalul Poveștilor
Scopul activității -Sa exprime sentimente de tristețe/de bucurie, de iubire, solidaritate
O1-Să exprime bucurie prin rolul in terpretat
O2-Să manifeste stare de decodificare a sentimentelor celorlalți
La activitate au participat parinții și preșcolarii acestora.

Să fim prieteni -Fără bullying

Prof.preșc.Rîșnoveanu Nicoleta
Grupa Mare “Albinuțe”
G.P.P. NR10 BUZAU
Activitatea4
Activități de îmbunătătire a concentrării
Tema zilei- Pictăm crizantemeâ
Tehnica *Ștampilarea cu buretele

Scopul activității
Dezvoltarea aptitudinilor artistico -practice
Obiective
O1-Să dezvolte atentia si creativitatea prin lucrări
O2-Să realizeze o lucrare originală

Să fim prieteni -Fără bullying

Prof.preșc.Rîșnoveanu Nicoleta
Grupa Mare “Albinuțe”
G.P.P. NR10 BUZAU
Activitatea 5
Activități de creare a sentimentului de apartenență la grup
Tema zilei-Îmbrățișarea
Scopul activității
Întărirea coeziunii sociale în cadrul grupului
Obiective
O1-Să întărească colaborarea și prietenia între copii
O2-Să conștientizeze capacitatea de concentrare a acestora
 

Să fim prieteni -Fără bullying

Prof.preșc.Rîșnoveanu Nicoleta
Grupa Mare “Albinuțe”
G.P.P. NR10 BUZAU
Activitatea cu parinții 1

Tema zilei -Copilul cu CES
Tipul de activitate 
De formare a competenței de relaționare optimă cu cei diferiți
Grup ţintă
Prescolari
Părinți

Scop
Dezvoltarea unei atitudini empatice, de acceptare, față de elevii cu CES.
Obiective 1. Să identifice percepțiile și atitudinile lor reale/autentice legate de „copiii cu CES” prin: exprimare verbală (post-it), grafică (desen) ;
2. Să se informeze corect despre situația copiilor cu CES prin explicarea și exemplificarea enunțurilor din Anexa 1
3. Să cunoască beneficiile pentru ei de a avea în preajmă copii cu CES
  Resurse procedurale Metode, tehnici, procedee: brainstormingul, problematizarea, explicația, desenul, observația, reflexia, sumarizarea
Mijloace didactice: post-it-uri colorate, coli A3 sau de flipchart, markere de culori diferite/carioci și culori, bandă adezivă,); pentvarianta on-line: calculator/laptop, Google Meet/Zoom, . Resurse de timp 1 orĂ (față în față )

Surse bibliografice /
Web • https://didactform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-bune-practicipentru-educatie-incluziva-de-calitate/integrarea-copiilor-cu-cerinteeducative-speciale-ces-in-scolile-de-masa
Să fim prieteni -Fără bullying

Să fim prieteni -Fără bullying

Prof.preșc.Rîșnoveanu Nicoleta
Grupa Mare “Albinuțe”
G.P.P. NR10 BUZAU
Activitatea cu parinții 2

Tema zilei -Toleranță și empatie față de copilul P.D.-copil cu CES
Scopul Activității-
Consilierea părinților pentru a aplana un conflict între parinți si parintele copilului cu CES
OBIECTIVE
O1-Să consiliem parintele cu copilul cu Ces
O2-Să aplanam conflictul creat între părinti

A avut loc ședința cu părinții a grupei Albinute la cererea părinților.
Copilul D.P.este un copil mai special ,care nu relationeaza cu ceilalti colegi, de multe ori fiind agresiv si muscă colegii, daca nu I se face pe plac sau e provocat. Prin discutii cu parinții am reusit sa ii determinam să înteleagă reactiile si gesturile lui D.P. Mama face terapie cu el,dar de multe ori nu se observa îmbunătățiri. Prin comunicare stransa, ajutorul colegilor care trebuie sa de adovada de iubire,ajutor,empatie și tolerantă, lucrurile au fost înțelese și s-a stins acest conflict.
  Copilul iși cere iertare și constientizeaza că a gresit. Acest mod de corectare este de durata și cu ajutor specializat, sprijinul familei,colegilor si cadrelor didactice se va ameliora

   
2.CELEBRAREA URSULEȚULUI PRIETENOS

În data de 1 februarie se sărbătorește Ziua Ursulețului prietenos, prilej de mare sărbătoare și bucurie pentru grupa Mare. Scopul acestei activități este dezvoltarea relațiiilor interpersonale și a empatiei, cultivarea gustului estetic creativ.
Am transmis copiilor și părinților despre această activitate și am hotărât să participăm cu bucurie și entuziasm pentru a fi fericiți împreună ! Am dorit sa fie o zi deosebita si sa facem felicitări pentru Ursulet , să se bucure si să rămână cu amintiri frumoase de la noi.
  Tema activității “Felicitari pentru Ziua Ursuletului” in cadrul Domeniului estetic creativ. Preșcolarii au desenat felicitari, i-au transmis La mulți ani si l-au îmbrățisat.

 
   
Copiii beneficiază foarte mult de stabilirea unor prietenii precoce. Îi poate ajuta să-și dezvolte capacitatea de a înțelege gândurile și sentimentele celuilalt, de a se pune în pielea persoanei respective (empatia) — acest lucru este deosebit de important mai ales pentru micuții fără frați. Socializarea îi poate ajuta să învețe abilități sociale și să comunice eficient. Dacă socializează frecvent, vor devein mai încrezători în identificarea emoțiilor altora.

3. JOC DE MIȘCARE-TRENUL ORB
Preșcolarii sunt împărțiți în doua echipe si primul din față are un ursuleț în mână, ceilalti se țin de umeri. Ei sânt cu ochii închiși, iar la semnalul ultimului preșcolar trebuie să îl atentioneze prin strângerea sau bataia umarului stâng de la coada, până în față, astfel se porneste trenul.Fiecare echipa alege directia, stânga sau dreapta. Pe traseu întâlnesc obstacole se opresc și le depășesc. Se repeta jocul, cel din față trecând la urma șirului. Este un joc amuzant, de reconectare la bucurie și dorința de a fi împreună unii cu ceilalti.

4. Activitatea cu parintii Sa fim prieteni-fara Bullying.

Am prezentat proiectul si noțiunea de Bullying.
Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Am încercat să arătam importanta acestei teme si modul de a Evita sau preveni bullying.
Au participat părinții grupei mari Albinuțe. Am adus în dicutii emoțiile copiilor,atât pe cele positive, cât și pe cele negative.

Ce este bullying-ul?
În mod normal puteți identifica bullying-ul prin următoarele trei caracteristici: intenție, repetiție și putere. Un abuzator are intenția de a provoca durere, fie prin acte de violență fizică sau cuvinte ori printr-un comportament care rănește și o face în mod repetat. Băieții au mai multe șanse de a se confrunta cu bullying fizic, pe când fetele trăiesc mai des experiența bullying-ului psihologic.
Bullying-ul este mai degrabă un tipar de comportament, decât un incident izolat. De obicei, copiii care hărțuiesc au un statut social perceput ca fiind superior sau se află într-o poziție de putere, precum copiii care sunt mai mari, mai puternici sau cei care sunt percepuți a fi populari.
Copiii cei mai vulnerabili se confruntă cu un risc crescut de a cădea victimă bullying-ului. Aceștia sunt de obicei copii din comunități marginalizate, copii din familii vulnerabile, copii cu identități de gen diferite, copii cu dizabilități sau copii migranți, ori refugiați etc.
Bullying-ul se poate produce atât în mediul fizic cât și virtual. Bullying-ul online are loc deseori în rețelele de socializare, prin mesaje text sau mesagerie instantanee, email sau orice platformă online unde copiii interacționează. Pentru că e posibil ca părinții să nu urmărească întotdeauna ce fac copiii pe aceste platforme, poate fi dificil să afle când aceștia sunt supuși unui risc.  .
De ce ar trebui să intervin dacă copilul meu este hărțuit?

Agresiunile de tip bullying pot avea consecințe dăunătoare și pe termen lung pentru copii. Pe lângă efectele fizice ale bullying-ului, copiii se pot confrunta cu probleme emoționale sau care le afectează sănătatea mintală, inclusiv depresie și anxietate,  care pot conduce la consum de droguri și la o performanță redusă la școală. Spre deosebire de bullying-ul în persoană, hărțuirea cibernetică poate face victime oriunde și în orice moment. Poate provoca daune majore, deoarece poate ajunge rapid la un public larg și poate lăsa o amprentă permanentă în mediul virtual pentru toți cei implicați.
Copilul dumneavoastră are dreptul la un mediu sigur, educativ care să îi respecte demnitatea. Convenția cu privire la drepturile copilului stipulează dreptul tuturor copiilor la educație și protecție împotriva tuturor formelor de violență fizică sau mentală, rănire sau abuz. Bullyingul nu face excepție.
Pentru început: prevenție

Cum pot contribui la prevenirea bullying-ului în școala copilului meu?
Primul pas pentru siguranța copilului dvs, fie că este vorba de prezența sa fizică sau virtuală, este să știe ce înseamnă bullying.
1. Informați-vă copilul cu privire la bullying. Odată ce a aflat ce este bullyingul, copilul dvs va putea identifica aceste situații mai ușor, fie că i se întâmplă lui sau celorlalți.
2. Vorbiți-le deschis și frecvent copiilor dumneavoastră. Cu cât îi vorbiți mai mult copilului despre bullying, cu atât se va simți mai confortabil să vă spună despre astfel de situații, fie că asistă la ele sau le trăiește. Discutați cu copilul dvs zilnic și întrebați-l despre timpul petrecut la școală și despre activitățile online și interesați-vă nu doar de ore și de activități, ci și de sentimentele sale.
3. Ajutați-vă copilul să fie un model de urmat pozitiv. Trei părți sunt implicate în bullying: victima, autorul și martorul. Chiar dacă copiii nu sunt victimele bullyingului, pot preveni aceste agresiuni printr-o atitudine incluzivă, respectuoasă și generoasă față de colegi. Dacă sunt martorii acestor agresiuni, pot să ia partea victimei, să ofere sprijin și/sau să conteste comportamentele agresive.
4. Contribuiți la clădirea încrederii în sine a copilului dvs. Încurajați-vă copilul să participe la orele sau să se alăture activităților care îi plac în comunitatea dvs. Acest lucru va duce și la sporirea încrederii și la formarea unui grup de prieteni cu interese comune.
5. Fiți un model de urmat. Arătați-i copilului dvs cum să îi trateze pe ceilalți copii și adulți cu bunătate și respect făcând dvs același lucru cu oamenii din jur, inclusiv prin sprijinirea celor tratați abuziv. Copiii își văd părinții ca pe exemple de urmat, inclusiv prin ceea ce postează în mediul virtual.
6. Faceți parte din experiența lor online. Familiarizați-vă cu platformele pe care le folosește copilul dvs, explicați-i cum este conectat mediul fizic la cel virtual și informați-l despre riscurile la care este expus în mediul online.
Nu sunt sigur dacă copilul meu este hărțuit. Care sunt semnele care indică ceva?

• Priviți cu atenție. Analizați starea emoțională a copiilor, pentru că unii copii pot să nu își exprime verbal îngrijorările. Semnele pe care să le căutați includ:
• Semne fizice precum vânătăi fără explicație, zgârieturi, oase rupte și răni pe cale să se vindece
• Teama de a merge la școala sau de a participa la evenimente școlare
• Faptul că este anxios, nervos sau foarte vigilent
• Nu prea are prieteni la școală sau în afara școlii
• Își pierde brusc din prieteni sau evită situații de socializare
• Își pierde sau îi sunt distruse haine, electronice sau alte bunuri personale
• Cere deseori bani
• Rezultate școlare slabe
• Absenteism sau când este la școală cere să meargă acasă
• Încearcă să stea pe lângă adulți
• Nu doarme bine și poate avea coșmaruri
• Se plânge de dureri de cap, de stomac sau alte dureri fizice
• Este deseori tulburat după ce petrece timp online sau pe telefon (fără a avea o explicație rezonabilă)
• Devine neobișnuit de discret mai ales când vine vorba de activități online
• Este agresiv sau are răbufniri furioase
• Vorbiți deschis. Vorbiți cu copilul dvs despre ce consideră că este un comportament bun sau neadecvat la școală, în comunitate sau online. Este important să comunicați deschis astfel încât copilul dvs să se simtă în largul său când vă vorbește despre ce se întâmplă în viața sa.
• BIBLIOGRAFIE
https://www.unicef.org/romania/ro/pove%C8%99ti/cum-s%C4%83-vorbi%C8%9Bi-cu-copilul-dumneavoastr%C4%83-despre-bullying

  Prof.preșc.RîșnoveanNicoleta
 

Trauma este o parte integrantă din viețile noastre, ale tuturor. Trauma la copii este o experiență cu impact negativ asupra dezvoltării fizice, emoționale și cognitive a copilului;
Simptomele traumei la copii pot varia în funcție de vârstă, tipul și severitatea traumei, dar pot include: anxietate, frică, retragere socială, iritabilitate, agresivitate, dificultăți de concentrare, coșmaruri, regresie comportamentală sau somatică;
Transformarea traumei promovează integrarea sănătoasă a gândurilor și a sentimentelor;
Trauma vine din limba greacă și înseamnă „vătămare” sau „rană”.
Trauma este un răspuns emoțional la un eveniment negativ sau șocant care poate avea efecte pe termen lung asupra sănătății mintale și fizice a unei persoane.
Trauma nu este o slăbiciune sau o vină, ci o reacție normală a organismului și a minții la situații considerate anormale sau amenințătoare.
Evenimente cu risc traumatic:
Certuri violente/ violență domestică, manifestată asupra copilului sau asupra altor membri ai familiei;
Abuzarea sexuală a copilului;
Separarea sau divorțul părinților;
Situația materială precară, la limita subzistenței;
Boala fizică sau psihică severă a unuia dintre părinți;
Abuzul emoțional asupra copilului: respingerea afectivității, inconsecvența în educație, critica extremă, amenințarea cu abandonul.
Criticarea extremă a copilului;
Lipsa de atenție, izolarea;
Ridiculizarea copilului;
Bătaia cu palma, bățul;
Punerea la colț a copilului sau izolarea acestuia.
Simptomele traumei la copii 0-7 ani
agitație neurovegetativă (tremor, tresăriri), tresăriri la sunete puternice, neobișnuite;
hiperactivitate motorie sau dimpotrivă, pasivitate, lipsa explorării;
lipsa responsivității perceptive (nu aude, nu vede, nu simte tactil);
tulburări de atenție, dificultate de concentrare;
enurezis, encoprezis, neliniște, plâns excesiv, neobișnuit, frică generalizată;
tulburări de somn, dificultăți de adormire/trezire și/sau coșmaruri fără amintire precisă;
tulburări ale comportamentului alimentar –refuză mâncarea, este foarte selectiv cu privire la aceasta;
refuzul/evitarea activităților noi sau a locurilor noi, refuzul frecventării grădiniței
tantrumuri, crize de nervi numeroase.

Ce înseamnă vindecare?
Validare 
Iubire
Normare a timpului
Disciplinare pozitivă
Empatie
Conectare
Acceptare
Restructurare cognitivă (rescrierea scenariului)
Energie/entuziasm

„FIECARE COPIL ARE NEVOIE ȘI MERITĂ UN ADULT GRIJULIU ȘI SENSIBIL, ÎN FIECARE ZI” 

Bibliografie
“Proiectului Consolidarea sistemului național al programelor de educație parentală pentru dezvoltarea timpurie a copilului prin Play Learning and Parenting Hub și alte hub-uri educaționale implementat de către Asociația HoltIS cu sprijinul financiar și tehnic al UNICEF și în parteneriat cu Centrul Step by Step”