Studiu de caz: Intervenții educaționale pentru un copil cu cerințe educaționale speciale la grădiniță

Autori: Trăistaru Maria
Instituție: Grădinița cu Program Prelungit Domnești, județul Argeș

1. Introducere

Integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) în grădiniță reprezintă un obiectiv esențial al educației incluzive. Adaptarea activităților la nevoile individuale ale copilului facilitează dezvoltarea competențelor cognitive, emoționale și sociale. Prezentul studiu de caz urmărește modul în care un copil cu tulburări de limbaj beneficiază de intervenții personalizate în cadrul grădiniței, evidențiind strategiile aplicate și rezultatele obținute.

2. Prezentarea copilului

Nume: Alex (nume fictiv)

Vârsta: 5 ani

Clasa: Grupa mare

Tip de CES: Tulburare de limbaj (disfazie)

Caracteristici generale:
Alex este un copil atent, curios și sociabil. Prezintă dificultăți în exprimarea verbală și în formularea propozițiilor complexe. Înțelege instrucțiunile simple, însă se frustrează atunci când comunicarea devine mai complexă.

3. Observații comportamentale și sociale

Preferă activități vizuale și practice, precum desenul sau construcțiile cu lego.

Participă la activități de grup, dar evită jocurile care necesită comunicare extinsă.

Este cooperant și respectă regulile clasei, însă poate manifesta frustrare atunci când nu se face înțeles.

4. Evaluarea nevoilor educaționale

Evaluarea copilului a identificat următoarele nevoi:

Suport pentru dezvoltarea limbajului și a exprimării verbale.

Activități individualizate și în grupuri mici, pentru a facilita participarea.

Utilizarea materialelor vizuale și a suporturilor logopedice pentru consolidarea învățării.

5. Intervenții aplicate

Strategii didactice:

Folosirea imaginilor și a cardurilor vizuale pentru a explica instrucțiunile.

Exerciții individuale de pronunție și vocabular, realizate în colaborare cu logopedul.

Activități de joc de rol și povești scurte pentru stimularea exprimării verbale.

Încurajarea exprimării prin feedback pozitiv și recompense simbolice.

Rezultate observate:

Creșterea participării la activitățile de grup.

Dezvoltarea graduală a vocabularului și a capacității de a formula propoziții simple.

Reducerea frustrărilor în timpul comunicării și consolidarea relațiilor cu colegii.

6. Concluzii și recomandări

Adaptarea activităților educaționale la nevoile individuale contribuie la progresul emoțional, social și cognitiv al copilului.

Colaborarea continuă cu logopedul și implicarea familiei sunt esențiale pentru consolidarea progreselor.

Se recomandă continuarea intervențiilor personalizate și monitorizarea evoluției copilului în timp.

Bibliografie

Anca, M. (2019). Educația incluzivă în grădiniță: Strategii și intervenții pentru copiii cu nevoi speciale. București: Editura Didactică și Pedagogică.

Popescu, L. & Ionescu, A. (2020). Dezvoltarea limbajului la preșcolari cu cerințe educaționale speciale. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință.

Marcu, D. (2018). Psihopedagogia copilului preșcolar. Iași: Polirom.

Tomescu, V. & Rusu, C. (2021). Metode de intervenție în educația copiilor cu tulburări de limbaj. București: Editura Trei.

Ministerul Educației Naționale. (2017). Ghid pentru incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale în învățământul preșcolar. București: MEN.