MARIA TRĂISTARU

 

ROLUL PROFESORULUI MENTOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR ROMÂNESC

 

 

Domnești
2019

ROLUL PROFESORULUI MENTOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR ROMÂNESC (EDIȚIE ONLINE PDF, 2019) autor MARIA TRĂISTARU a fost înregistrată având codul ISBN 978-973-0-29784-3.

 

 

 


ARGUMENT

Lucrarea  prezintă statutul mentorului azi în ţara noastră şi importanţa acestuia în procesul de mentorat al studenţilor şi debutanţilor pentru cariera didactică. Apreciem faptul că, o activitate de mentorat de calitate are un rol important în anticiparea/diminuarea dificultăţilor ce ar putea interveni în cariera didactică a viitorilor dascăli. Un concept cheie în pregătirea profesorilor pentru statutul de mentor este calitatea. Dar ce presupune,şi mai ales cum se ajunge la un mentorat de calitate?
Calitatea unui bun mentor constă în dăruirea cu care acesta împărtăşeşte studentului/debutantului întreaga sa experienţă profesională, oferindu-se pe sine ca model de conduită şi profesionalism. Un mentorat de calitate  se poate realiza numai cu mentori buni, mentori experimentaţi, cu înalte competenţe profesionale care îi recomandă pentru acest statut. Calitatea cea mai evidentă la un mentor este empatia, capacitatea de a se conecta la ceilalţi, de a-i înţelege, de a le simţi temerile, dar şi curajul şi forţa interioară, atunci când nu şi le cunosc. Aceasta este principala calitate a unui leader.
           Am ales titlul lucrării ,,Statutul Profesorului  Mentor  în  România ‚’’ am considerat că fiecare dintre noi cadrele didactice la început de careiera  am avut  un model educatoarea,învăţătoarea ,profesorul din gimnaziu sau cel din liceu,şi ne-am dorit să fim ca ei. Obiectivul principal al lucrării de dizertaţie  este acela de a face cunoscut care este statutul prafesorului mentor azi în România,  ce competenţe  trebuie să deţină profesorul mentor şi prin  ce programe şi cursuri se poate forma mentorul pentru a realiza un mentorat de calitate.
Dacă fiecare dintre noi suntem la clasă profesor de engleză, franceză, matematică sau orice altă materie, ca mentori suntem profesori care predăm meseria de dascăl.
În primul capitol intitulat ,,Fundamente  teoretico-explicative ale mentoratului românesc’’am clarificat conceptele cheie referitoare la mentor, mentorat, competenţe profesionale, standarde profesionale, standarde  de calitate în mentorat, principalelor tipuri de mentorat cunoscute azi în România şi cadrul normativ privind activitatea profesorului mentor azi în România. Ca profesia de dascăl să fie eficientă, e nevoie ca mentorii să fie profesori cu experienţă, dar şi cu o pregătire specială pentru acest tip de îndrumare.
Deşi a fi un bun profesor e o condiţie pentru a deveni un bun mentor, asta nu înseamnă că orice bun profesor va deveni, automat, un bun mentor. Mentoratul este important în anumite perioade ale vieţii noastre. El ne poate ajuta să ne construim personalitatea, astfel încât din punct de vedere social şi profesional să fim mult mai rapid acceptaţi ca parteneri în relaţiile cu semenii noştri. Un model valabil de comportament are avantajul de a ne înlesni ocuparea unei poziţii sociale. Din punct de vedere profesional, un mentor este extrem de important în a explica şi îndruma atât moduri de comportament, cât şi transferul rapid de cunoştinte. Aceste cunoştinte sunt procesul unor filtrări şi acumulări de-a lungul mai multor ani de experienţă. Mentoratul nu reprezintă doar împărtăşirea experienţei profesionale, ci presupune găsirea împreună a punctelor comune care să ducă la un deznodământ de succes. Totul începe de la ce anume îşi doreşte persoana care stă pe lângă un mentor.
În al II-lea capitol intitulat „Profesionalizarea pentru cariera de mentor în România” am prezentat programele de formare continuă din România de profesionalizare a profesorilor mentori, profilul de competenţe al mentorului şi codul etic al profesorului mentor din România.De asemenea am evidenţiat  bune practici privind profesionalizarea carierei de mentor în România.. Deşi timide, programele de mentoring au început să cucerească în ultima vreme un număr mare de manageri din România
În capitolul al III-lea intitulat „Operaţionalizarea activităţilor de mentorat” am prezentat câteva instrumente utile folosite de profesorul mentor în lucrul cu studenţii şi cu debutanţii atât la practica pedagogică, cât şi în mentoratul de stagiu. De asemenea, am lansat 3 propuneri pentru optimizarea activităţii de mentorat, modele de planuri de acţiune ale profesorilor mentori. Planul de acţiune pentru asigurarea calităţii activităţilor de practică pedagogică şi management eficient al unei grupe de studenţi timp de un semestru care cuprinde categoria de obiective, activităţile ce trebuie planificate şi desfăşurate, competenţe necesare ce trebuie formate. În partea aplicativ-experimentală am sondat pe bază de chestionar percepţiile unor cadre didactice, profesori din învăţămăntul preşcolar privitor la  statutul şi rolurile profesorilor mentori din învatămăntul preşcolar.Am constatat că pentru a fi un mentor bun trebuie să fim  model de predare pentru studenţii practicanţi, să utilizăm un limbaj de specialitate, limbajul pedagogic, să oferim studenţilor exemple de proiectare didactică potrivite fiecărui tip de lecţie.Pentru reuşita activităţii de mentorat, mentorul pune la dispoziţie studentului materiale didactice diverse, potrivite cu activităţile curente de practică pedagogică.
În concluzie putem spune că în România mentorul reprezintă un model profesional şi spiritual la care discipolul aspiră, fiind astfel, prin definiţie, unic pentru fiecare individ în parte. Mentorul nu trebuie văzut doar ca o persoană care oferă încurajare sau suport profesional superficial, ca un antrenor în tehnici rutinate sau ca un “maestru” a cărui munca urmează să fie, pur si simplu, imitata. Dimpotriva, mentorul trebuie văzut ca o persoana care joacă un rol vital în aspectele cele mai profunde ale pregătirii profesorilor, în formarea studentului practicant capabil să reflecteze la munca pe care o desfăşoara. Pentru consolidarea statutului său în societate mentorul trebuie să aibă un nivel înalt de cunoştinţe şi experienţă şi trebuie:
- să cunoască valorile, filozofia şi cultura organizaţiei şi să fie pregătiţi să transmită aceste informaţii;
- să acorde sfaturi privind normele, valorile, regulile şi filozofia organizaţiei şi să le clarifice acolo unde este cazul;
- să fie capabil şi pregătit să îl ajute pe stagiar să aibă acces la informaţii şi resurse;
- să beneficieze de o reţea de contacte în interiorul şi exteriorul organizaţiei şi să fie pregătiţi să apeleze la acestea pentru a-i ajuta pe stagiari(persoane mentorate, novice, începatori, debutanţi).
Prin statutul său în şcoala românească putem  spune că mentorul este un  pilon pe care se poate sprijini sistemul educativ făcându-l astfel mai rezistent, mai durabil. Calitățíle unui mentor reprezintă o puternică  experiență profesională în domeniul vizat de ucenic prin faptul că a trecut prin toate etapele de dezvoltare ale unui leader . Din punct de vedere profesional, un mentor este extrem de important în a explica și îndruma un debutant, referitor la moduri de comportament, cât şi de aplicare a cunoștințelor teoretice și, mai ales practice, învățate în școală. Aceste cunoştințe sunt rezultatul unui proces întreg de filtrări şi acumulări de cunoștințe, deprinderi , strategii didactice,  de tact pedagogic asimilate de-a lungul mai multor ani de experiență profesională.Mentorul are misiunea importantă .pentru a-şi consolida statutul în organizaţia şcolară ,să fie un vector al schimbării ,al adaptării la nou şi al colaborării în şcoală şi în comunitatea educativă.
Coordonator ştiinţific:
Lect.univ.dr. MIHAELA NEACŞU

 


                                                     CAPITOLUL 1
FUNDAMENTE TEORETICO-EXPLICATIVE ALE MENTORATULUI  ROMÂNESC
1.1 Analiza conceptuală: mentor, mentorat, competenţe profesionale, standarde  de calitate
Mentorul trimite la imaginea ȋnţeleptului care stă de vorbă cu  novicele, recrutul începător. În DEX,  mentorul este definit ca un „sfătuitor, profesor sau antrenor înţelept, de încredere.” Aşadar, un mentor este pur şi simplu o persoană care ajută altă persoană să înveţe ceva ce în alte condiţii ar fi învăţat mai prost, mai lent sau nu ar fi învăţăt  deloc. Termenul mentor provine din „Odiseea” scrisa de poetul grec „Homer”. Pe când Ulise se pregătea să plece la luptă în Războiul Troian şi-a dat seama ca îl lasă în urmă pe singurul sau moştenitor Telemachus. De vreme ce „Telia” era mic copil, iar razboaiele durau foarte mult, Ulise realizează că Telia trebuie antrenat. El angajează un prieten de încredere al familiei numit Mentor pentru a fi tutorele lui Telia. Mentor este înţelept, sensibil, iar acestea sunt ingredientele principale ale instruirii de înaltă clasă. În accepţie comună, mentorul este o persoană în vârstă, cu experienţă, acceptată ca  ghid de o persoană tânără şi care îi poate uşura acestuia tranziţia către maturitate prin provocări şi susţineri succesive. În acest sens, mentoratul este o relaţie de dezvoltare în care persoana tânără este antrenată în lumea maturităţii.
În Standardul Ocupational , Standard aprobat COSA la data de 07/01/1999 găsim următoarea definiţie: ,,Mentorul este profesorul de specialitate dintr-o şcoală sau liceu care are responsabilitatea de a conduce şi coordona practica pedagogică a studenţilor, prin intermediul căreia aceştia aplică noţiunile şi cunoştinţele de metodică dobândite în facultate şi învaţă sã predea.  Mentorul organizeazã lecţii demonstrative şi ore de predare pentru studenţii practicanţi, încadrând practica pedagogicã a acestora în sistemul concret de desfãşurare a procesului de învăţământ şi totodată le oferã acestora posibilitatea de a-şi însuşi tehnici, metode şi procedee didactice cât mai variate. El are rolul de a-i ajuta pe studenţii practicanţi sã analizeze obiectiv procesul predării proprii sau a altor persoane şi trebuie să contribuie la îmbunătăţirea calitativă a acesteia.’’ Mentorul oferã studenţilor practicanţi un feed–back rapid şi eficient pentru dezvoltarea lor profesională. Mentorul are responsabilitatea întocmirii fişelor de evaluare şi a acordării unei note pentru activitatea didactică a studenţilor practicanţi.
Mentorul atrage studenţii practicanţi şi în activităţile din afara clasei (serbări sau spectacole şcolare, cercuri pedagogice, şedinţe şi consultaţii cu părinţii).
Mentorul are responsabilitatea de a colabora cu metodistul din facultate, acesta din urmă oferindu-i sprijin complementar. Totodată, mentorul ajută şi colaborează cu ceilalţi profesori mentori din catedră, în activitatea pe care aceştia o desfãşoarã cu studenţii practicanţi. ”(Standardul  Ocupaţional  al mentorului,2007p.1).                                                                                 Fiecare dintre noi am avut la un moment dat în viaţă un mentor, un model pe care l-am admirat și am încercat să îl imităm, un proverb chiar spune că „imitația este cea mai sinceră formă de admiraţie.
În literatura de specialitate, mentoratul este conceput  ca un proces a cărui esenţă constă în transmiterea abilităţilor şi informaţiilor de la persoane cu experienţă către debutanţi. Mentorii de succes trebuie să fie „cadre didactice, antrenori, formatori, modele, protectori şi sponsori până la un anumit punct în timpul relaţiilor lor cu novicii... să ofere oportunităţi pentru dezvoltarea altora, prin identificarea situaţiilor şi evenimentelor care contribuie cu  cunoştinţe şi experienţe la viaţa novicilor” (Barnett, 1995, apud. Crocker C., Harris, S.)
Mentoratul este definit astfel
- „relaţia care furnizează oportunităţi pentru indivizi şi grupuri, mai puţin şi mai mult experimentaţi în cadrul instruirii şi serviciului, să reflecte împreună despre mâinile lor la lucru” (Fenichel, 1991);
- „ relaţia protejată în care învăţarea şi experimentarea poate apărea, potenţiale abilităţi pot fi dezvoltate şi rezultate măsurate în termeni de competenţă câştigate mai degrabă, decât acoperirea unui teritoriu circular” (Boston, 1976);
- ,,un efect semnificativ, pe termen lung şi benefic în viaţa sau stilul altei persoane, în general ca rezultat a contactului personal unu la unu. Un mentor este o persoană care oferă cunoştinţe, introspectivă, perspectivă ori înţelepciune care este utilă persoanei mentorate.” (Shea, 1992);
- „un proces interactiv, unu la unu, de ghidare a dezvoltării învăţării, bazat pe premisa implicării active a ambelor părţi, a asumării obligaţiilor ce le revin conform statusurilor. Kay (apud Croker C., Harris, S.) sugerează că mentoratul este„un efort comprehensiv direcţionat spre a ajuta persoana mentorizată să-şi dezvolte atitudinile şi comportamentele de auto-relaţionare şi contabilitate în interiorul unui mediu bine definit”.
Relaţia de mentorare este o relaţie profundă, totală, incluzând toate domeniile vieţii unui individ. Aceasta presupune o mare flexibilitate a mentorului, precum şi existenţa unor reţele de mentori care să lucreze în echipă şi care să poată astfel răspunde eficient tuturor cerinţelor şi situaţiilor apărute.Rolul de model al mentorului nu trebuie înţeles în sensul copierii sau imitării, ci în acela de facilitator al învăţării în sensul dobândirii independenţei, dezvoltării anumitor abilităţi şi înţelegerii tuturor variabilelor specifice activităţii persoanei mentorate.
Mentoratul se poate desfăşura în interiorul sau în exteriorul unei organizaţii. De cele mai multe ori oamenii nu recunosc că au un mentor în momentul de faţă sau că au beneficiat de mentorat. De asemenea,  că mentoratul reduce situaţiile de conflict de rol, dar şi stresul legat de lipsa ordinii organizaţionale, a unor reguli, sarcini precise. Standardul este, prin definiţie “un document stabilit prin consens şi aprobat de un organism recunoscut, care furnizează – pentru utilizări comune şi repetate – reguli, linii directoare şi caracteristici referitoare la activităţi şi rezultatele acestora, în scopul obţinerii unui grad optim de ordine într-un context dat”.( Ordonanţa Guvernului OG nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţională în România – aprobată prin Legea nr.355/2002). Conform unei recomandări din documentul internaţional mai sus menţionat, orice standard “trebuie să se bazeze pe rezultatele conjugate ale ştiinţei, tehnicii şi experienţei şi să aibă drept scop promovarea avantajelor optime ale comunităţii.  Standardul nu trebuie să fie confundat cu norma – „un document (text, desen sau o combinaţie a acestora) conţinând un ansamblu de parametri ce permite studierea şi definirea unor elemente constructive utilizate în mod repetat, fără modificări, în cadrul unui proiect dat”.
Prezentăm în continuare standardele de calitate privind activitatea profesorului mentor,asa cum sunt ele descrise in Ghidul Mentorului(L.Ezechil, 2009, p.64-65).
Standardul Indicatorii de performanţă
1. Programare desfăşurării activităţii de practică pedagogică  - obiectivele sunt clar formulate;
- competenţele vizate sunt realiste;
- studenţii sunt informaţi de la începutul stagiului asupra activităţilor la care vor participa;
- criteriile şi formele de evaluare sunt anunţate de la inceput;
2. Facilitarea procesului de introducere a practicantului în mediul educaţional şcolar
- mentorul realizează pentru stundenţi prezentarea şcolii,a conducerii acesteia;
- mentorul prezintă studenţilor clasa de elevi în cadrul carora vor realiza activitatea de practică pedagogică;
- prezintă studenţilor documentele şcolare;
3. Planificarea activităţilor observative şi a celor de preluare a rolurilor didactice.
- există o planificare a activităţilor observative;
- mentorul realizează o grilă de obsevare  a lecţiilor;
4. Consilierea practicanţilor înainte de susţinerea lecţiilor (de probă şi finale) şi pe durata stagiului de practică pedagogică  - există un program de consultaţii pentru studenţi;
- studenţii primesc modele de organizare şi desfăşurare a lecţiilor;
- studenţii au acces la materialul didactic din şcoală necesar desfăşurării lecţiei;

5. Monitorizarea activităţilor în care sunt implicaţi practicanţii pe durata stagiului de practică pedagogică
- conducerea şcolii şi corpul profesoral pregătesc primirea studenţilor aflaţi in stagiul de practică pedagogică;
- elevii sunt pregătiţi pentru primirea studenţilor la practică pedagogică;
- pe durata deşfăşurării lecţiilor de probă şi finale mentorul intervine cu diplomaţie pentru a corecta stângăciile fireşti ale studenţilor practicanţi ;
- există o planificare a momentelor în care lecţile susţinute de catre studenţi sunt discutate sau comentate la nivelul subgrupei de practică pedagogică ;
6. Managementul grupurilor educaţionale antrenate în procesul practicii pedagogice

- Există  fişe de observare a comportamentului elevilor în timpul derulării lecţiilor susţinute de catre studenţi;
- există fişe de observare a comportamentului grupului de studenţi ce asistă la lecţia de probă /finală a colegului pe durata susţinerii respectivelor activităţi;

7.Gestionarea globală a activităţii de practică pedagogică la nivelul şcolii de aplicaţie
exită un protocol de practică pedagogică semnat de către profesorul mentor
există chestionare de comsemnare a percepţiilor asupra desfăşurării stagiului de practică pedagogică
exista o  analiza SWOT  realizată de catre  profesorul mentor

.
Formarea competenţelor psihopedagogice, stăpânirea tehnologiei şi metodologiei didactice, în aşa fel încât comportamentul didactic al mentorului de practica  pedagogica să fie un factor de performanţe ridicate pentru elevi, face parte din pregătirea psihopedagogică iniţială şi se realizează prin intermediul practicii pedagogice, ca teren de aplicare a cunoaşterii  de specialitate, precum şi a cunoaşterii psihopedagogice. Bineînţeles că practica pedagogică a studenţilor nu poate fi redusă la pregătirea,susţinerea şi analiza unor lecţi.Competenţele sunt definite ca fiind ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare care permit identificarea şi rezolvarea în contexte diverse  a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu.
Competenţele generale se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe durata învăţământului liceal; acestea au un grad ridicat de generalitate şi complexitate.. Termenul de competenţă are numeroase accepţiuni : el a migrat uşor dinspre domeniul profesional-tehnic către educaţie, primind valenţe complexe în acest domeni.
Competenţele  specifice ale cadrului mentor conform Statutului  Cadrului Didactic Mentor,(p.4):
- Cadrul didactic-mentor are  competenţe de comunicare;
- menţinerea echilibrului în cadrul grupului de lucru
Dezvoltarea competenţelor didactice ale studentului practicant:
- dezvoltarea capacităţilor de predare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor
- îndrumarea observării de către studentul practicant a procesului de
predare-învăţare;
- îndrumarea studenţilor în alcătuirea proiectului didactic;
Evaluare:
- evaluarea performanţelor studenţilor;
Planificare:
-     organizarea activităţii de practică;
- cadrul didactic-mentor are  competenţe de comunicare;
- cadrul didactic- mentor este sursă de informaţii;
- cadrul didactic-mentor asigură coeziunea grupului;
- cadrul didactic-mentor are competenţe de planificare  şiorganizare a activităţii de mentorat;
- cadrul didactic-mentor reazează o documentarea şi informarea permanentă din diferite surse clasice si moderne;
- cadrul didactic-mentor are competenţe didactice;Cadrul didactic-mentor are  competenţe de evaluare.

1.2. Analiza principalelor tipuri de mentorat cunoscute azi în România
Mentoratul este un proces complex și diferă de la situație la situație el poate fi interpretat diferit de la persoană la persoană. Este important ca scopul și intențiile mentoratului într-un context particular să fie stabilite și clarificate. Părțile implicate, în particular mentorul și voluntarul, ar trebui să clarifice ce este mentoratul în contextul relației lor pentru a stabili o bază comună de întelegere a procesului și pentru a împărtăși o viziune comună  asupra mentoratului la începutul acestei relații.
Mentoratul informal se dezvoltă de la sine în cadrul unor relaţii stabilite atât in interiorul unei organizaţii cat si în exterior. Mentoratul formal se referă la relaţii desemnate, asociate cu programele de mentorat din cadrul organizaţiilor, astfel încât să se promoveze dezvoltarea angajaţilor. Ȋn programele de mentorat există scopuri care sunt programate pentru a fi atinse, training pentru mentori şi persoanele cu mai puţină experienţă, şi o evaluare a mentoratului.
Există mai multe forme de mentorat în orice tip de organizaţii din şcoli, ONG, instituţii publice, firme şi până la relaţiile din comunitate. Exista două tipuri de mentorare: directă „întalniri faţa în faţa” şi indirectă prin email sau telefon. În unele organizaţii persoanele nou angajate sunt cuplate cu persoane cu mai multă experienţă (mentori) pentru a obţine informaţii, exemple, şi sfaturi. Atunci când unei persoane nou angajate i se desemnează un mentor şansele ca persoana să rămână în organizaţie sunt de două ori mai crescute. De asemenea există forme de mentorat pentru persoanele care au potenţial de leader. Angajatul este plasat în diverse posturi de muncă, pe perioade scurte de timp, sub îndrumarea mentorului, pentru a învăţa structura organizaţiei, cultura ei şi metodele aplicate.
Din acest motiv, mentoratul trebuie privit ca fiind un proces interactiv între două persoane, bazat pe premisa implicării ambelor părţi, de ghidare a dezvoltării învăţării şi de asumare a obligaţiilor ce le revin conform statusurilor lor.
,,Mentorat educaţional  situaţia în care cineva învaţă ceva pe un altul oferindu-se pe sine ca resursă (conceptul cu sfera cea mai largă!). Sensul învăţării aici este foarte larg’’. (L.Ezechil,2009,p.10 ).
Mentoratul educaţional are ca obiectiv principal promovarea şi ridicarea calităţii pregătirii studenţilor de la facultăţile cu profil pedagogic şi a profesorilor debutanţi pentru a face faţă cerinţelor de integrare optimă la locul de muncă şi pentru perfecţionarea didactică.
În domeniul educaţional mentoratul propune integrarea cerinţelor academice şi practice în noi moduri ce vor determina dezvoltarea sistemelor de educare a cadrelor didactice, dezvoltarea abilitătilor de a învăţa în şi din practică, dezvoltarea cercetărilor educaţionale realizate de practicieni şi valorificarea acestora în curricula universitară.
Eficientizarea activităţilor de pregătire practică a studenţilor ce aspiră să devină cadre didactice, printr-un program de mentorat, vizează atât rezultatele învăţării cât şi aspecte psihosociale de relaţionare, de raportare la ceilalţi, având beneficii pentru toate părţile implicate: coordonator practică (universitate), mentor (şcoala de aplicaţie) şi debutant practicant. Mentoratul are două componente principale şi anume: o componentă de socializare, menită să asigure integrarea studentului în viaţa şi activitatea şcolii şi una de dezvoltare profesională şi personală a viitoarelor cadre didactice. Învăţarea profesiei are ca elemente esenţiale activitatea de observare, reflecţie, feed-back şi predare în parteneriat.
În domeniul educaţional stagiarul este cadrul didactic începător aflat in perioada de stagiu (2 ani) într-o unitate şcolară (în care este angajat) şi care beneficiază de îndrumare si asistenţă mentorială din partea mentorului de stagiu şi a altor factori implicaţi în asistarea acestuia până la obţinerea definitivării în învăţământ.
Un mentor de stagiu este un cadru didactic cu experienţa din unitatea şcolară  în care activează stagiarul, format special pentru a fi mentor şi care urmăreşte dezvoltarea profesionala a stagiarului în vederea practicării profesiei didactice la standarde de calitate.Fiind un model de personalitate umană şi de comportament profesional mentorul de stagiu îndeplineste urmatoarele roluri:
Mentorul de stagiu este un model pentru practicant/stagiar prin calitatea prestaţiei didactice şi prin implicarea  in viaţa organizaţiei şcolare. Mentorul de stagiu primeşte stagiarul ca observator la lecţiile şi activitaţile sale, inclusiv la activităţile extraşcolare conduse de acesta. Stagiarul lucrează în echipă cu mentorul în vederea proiectării didactice, a predării şi a evaluării.
Mentorul de stagiu este resursă de învăţare pentru stagiar. Prin asistenţa la ore şi prin analiza activitătii stagiarului, mentorul îi oferă acestuia un feed-back referitor la calitatea proiectării, a comportamentului din timpul predării şi evaluării. Mentorul sprijină stagiarul în selectarea şi procurarea bibliografiei şi îl îndrumă în explorarea acesteia în activitatea didactică.
Mentorul de stagiu este consilier pentru managementul activităţii didactice, pentru dezvoltarea profesională şi personală pentru opţiunile de evoluţie în carieră, pentru integrarea în cultura organizaţională a şcolii, pentru dezvoltarea capacităţii de relaţionare interpersonală, pentru medierea eventualelor conflicte, pentru dezvoltarea capacităţii de documentare, de autoevaluare etc.
Mentorul de stagiu este un animator pentru stagiar, în sensul că acesta îl motivează pe stagiar pentru profesie, îi insuflă încredere în forţele proprii şi optimism pedagogic.
Mentorul de stagiu este un evaluator al prestaţiei didactice a stagiarului. Mentorul evaluează progresul stagiarului în planul competenţelor profesionale prin raportare la standarde de calitate
Relaţia mentor-persoană mentorată nu este una statică, ea se construieşte permanent.
Pascarelli (1998) sugerează un model de mentorat clasic, cu patru etape: iniţiere, cultivare, transformare şi separare.
Pentru mentor a educa înseamnă cunoaştere şi autocunoaştere,valorificare personală, precum şi valorificarea fiecărui cursant pornind de la atributele acestuia,de la aptitudinile sale definitorii. Sarcina mentorului este de a crea un mediu cât mai puţin anxios, încurajând o atmosferă de încredere, de securitate şi susţinere, să înţeleagă cât de important este sentimentul de securitate, de susţinere pentru fiecare cursant-crea un mediu stimulant, care să facă apel la resursele, posibilităţile, capacităţile cursantului-crea un mediu care să respecte libertatea fiecăruia, în care cursantul să nu se simtă încorsetat, ajuntandu-l astfel pe acesta să-şi afirme propria valoare,dar şi pe mentor să-l cunoască aşa cum este. Mentorul este un pilon pe care se sprijină sistemul educativ, de tăria lui depinzând rezistenţa, durabilitatea ansamblului. Nu putem vorbi în termeni categorici în sensul că rolul său este în mod unic crucial, dar putem recunoaşte o egalitate a factorilor fiecare putând influenţa sau declanşa o prăbuşire a sistemului, însă nu singular. Reacţia în lanţ duce la o repartizare relativ egală a culpabilităţii sau din contră la împărţirea laurilor reuşitei cursanţilor. Responsabilizând la maxim mentorul, pornind de la finalităţile actelor sale atât pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung, i se trasează acestuia linii directoare traduse sub formă de competenţe obligatoriu de operaţionalizat. Desigur că mentorul de stagiatura va trebui să acorde o mai mare atenţie la stabilirea nevoilor profesorului stagiar, la planificarea pe o perioadă mai îndelungată a programului stagiarului, la relaţia cu părinţii şi formarea deprinderilor de consiliere a elevilor. De asemenea, va fi nevoie să se realizeze la un nivel mult mai ridicat formarea deprinderilor de reflectare asupra performanţelor pedagogice, în vederea dobândirii încrederii în sine şi a independenţei în dezvoltarea profesională.Un aspect important al rolului de mentor este stabilirea unui program de stagiatură pentru profesorul stagiar /studentul începător. Acest program are ca scop iniţial facilitarea adaptării profesorul stagiar /studentului stagiar la viaţa şcolii cât mai repede şi mai lin cu putinţă. Programul de stagiatură urmează apoi să sprijine dezvoltarea modului de predare a Profesorul stagiar /studentului debutant, în funcţie de profilul stagiarului la debutul în carieră şi de obiectivele sale.

1.3.Cadrul normativ actual privind activitatea profesorului mentor în România.
În statutul cadrului didactic mentor Statutul profesorului mentor prin mentor se înţelege ,,…cadrul didactic care are responsabilitatea îndrumării şi evaluării practicii pedagogice a elevilor sau a studenţilor, precum şi cadrelor didactice aflate în perioada de stagiatură, fiind denumit cadru didactic-mentor de practică pedagogică, respectiv cadru didactic - mentor de stagiatură.’’
La articolul 2 se prevede ,, activitatea cadrului didactic-mentor de stagiatură este coordonată de  Casa Corpului Didactic, iar activitatea cadrului didactic-mentor de practică pedagogică este coordonată de Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic.’’Articolul 3 defineşte noţiunea de stagiar astfel,,Se consideră stagiar, în sensul prezentului statut, cadrul didactic aflat în perioada de stagiu, până la obţinerea definitivării în învăţământ. Stagiarul beneficiază de asistenţă mentorială până la prima sesiune la care are dreptul să se prezinte la definitivat.
În anul şcolar 2011/2012 se aplica Ordinul 5485 / 29 septembrie 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind constituirea corpului profesorilor mentori pentru coordonarea efectuarii stagiului practic în vederea ocuparii unei funcţii didactice, în baza prevederilor art.248 alin. (2) din Legea educatiei naţionale nr. 1/2011, în temeiul Hotararii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
În continuare voi aminti articolelele din metodologie care se referă implicit la ocuparea funcției de mentor și modalitatea de constituire a corpului profesorilor mentori in România.
Articolul 1 din metodologie reglementează constituirea Corpului profesorilor mentori la nivelul inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, în conformitate cu Legea nr. 1/ 10.01.2011, Legea Educaţiei Naţionale.
Mentoratul( Art.3.1) este un proces interactiv, desfăşurat între profesorul mentor şi o altă persoană (elev, student, cadru didactic), de ghidare / sprijinire a învăţării, educării, formării profesionale iniţiale şi / sau dezvoltării profesionale, fiind bazat pe premisa implicării interactive a ambelor părţi, a asumării obligaţiilor ce le revin conform statutului pe care îl deţin.
Dobândirea funcţiei didactice  asa cum este prevazuta la Art. 5 ,de profesor mentor se realizează prin promovarea unui concurs specific reglementat de prezenta metodologie, organizat de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, respectiv prin excepţiile prevăzute de prezenta metodologie.
Pentru pregătirea practică din cadrul masterului didactic se arata Art. 6.(1) , se constituie o reţea permanentă de unităţi de învăţământ, în baza unor acorduri cadru încheiate între unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială şi inspectoratele şcolare, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Cadrul didactic care deţine funcţia didactică (art.19 Ordinul 5485 / 29 septembrie 2011  ) de profesor mentor are competenţe sociale şi relaţionale, operează cu concepte şi modele de comunicare interpersonală şi interactivă.
Mentorul instruieşte şi formează prin exemplul personal:
- este un  model profesional prin cunoştinţe ştiinţifice şi de specialitate;
- mentorul este un model comportamental dovedit prin ţinută, atitudinea generală, conduită, modalitatea de a se exprima, punctualitate şi respectul pentru valori;
- are exigenţele realiste şi bine fondate.
Mentorul foloseşte metode diverse şi eficiente de comunicare, dovedeşte capacităţi şi atitudini de relaţionare şi comunicare:
- foloseşte mijloace de comunicare adecvate situaţiilor concrete în vederea realizării scopurilor educaţionale şi în raport cu conţinutul comunicării;
- are autoritate reală în raport cu stagiarii, comunică adecvat şi permanent cu toţi  factorii  implicaţi;
- arată empatie în a înţelege punctul de vedere al stagiarului;
- limbajul utilizat este specific locului de muncă, pentru primirea şi transmiterea informaţiilor cu corectitudine iar modul de adresare este concis şi politicos;
- dovedeşte imaginaţie substitutivă, disponibilitate de autoreglare a comportamentului în funcţie de context;
- respectă particularităţile de învăţare şi de orientare a performanţei stagiarului şi aplică principiul confidenţialităţii.
Mentorul este sursă de informaţii, comunică informaţii specifice activităţii de stagiatură:
- selectează şi comunică informaţiile esenţiale, în funcţie de obiectivele perioadei de stagiatură;
- receptează, asimilează şi comunică permanent informaţii utile activității pe care o desfăşoară;
- pune la dispoziţia stagiarilor informaţii legate de o anumită temă, fie în format clasic (bibliografii tematice), fie în format electronic (adrese de site-uri, indicaţii de utilizare a platformei digitale etc pentru viitoarea profesie;
- arată empatie în a înţelege punctul de vedere al stagiarului;
- limbajul utilizat este specific locului de muncă, pentru primirea şi transmiterea informaţiilor cu corectitudine iar modul de adresare este concis şi politicos;
- dovedeşte imaginaţie substitutivă, disponibilitate de autoreglare a comportamentului în funcţie de context;
- respectă particularităţile de învăţare şi de orientare a performanţei stagiarului şi În articolul 22.din metodologie se specifica că profesorul mentor are compeţenţe de planificare, organizare şi analiză a activităţii din cadrul stagiului de practică
- verifică receptarea corectă a mesajului, descoperă eventuale deficienţe în receptarea mesajului, dirijează persoanele implicate în observare spre oferirea feed-back-ului;
- discută şi rezolvă problemele în cadrul unui proces agreat şi acceptat de către toţi membrii grupului;
- are o atitudine obiectivă, lipsită de prejudecăţi sau comentarii subiective şi se focalizează pe activităţile didactice care vizează dezvoltarea în profesie a  stagiarului; alcătuieşte şi comunică stagiarilor şi tuturor persoanelor implicate programul de stagiatură, fără să afecteze orarul şcolii, urmărind calitatea, continuitatea şi eficienţa perioadei de stagiatură;
- familiarizează stagiarii în legătură cu folosirea mijloacelor de învăţământ şi îi îndrumă în vederea parcurgerii curriculum formează şi instruieşte stagiarii în legătură cu utilizarea  mijloacelor de învăţământ în perioada de stagiatură;
- încurajează stagiarii să realizeze mijloace de învăţământ proprii, adecvate activităţilor didactice pe care le susţin;
- îndrumă stagiarul în efectuarea comparaţiilor periodice între curriculum-ul   proiectat şi curriculum-ul realizat;
- ajută stagiarul să-şi formeze deprinderea respectării termenelor de întocmire a documentelor şcolare;
- sprijină stagiarul în dezvoltarea capacităţii de predare;
- îndrumă stagiarul în utilizarea strategiilor de învăţare la clasele ce aparţin învăţământului special şi special integrat/elevi cu cerinţe educative speciale/grupuri dezavantajate;
- sprijină desfăşurarea activităţilor extraşcolare de către stagiari;
- implică stagiarii în activităţi extraşcolare şi le explică specificul realizării acestora;  îndrumă stagiarul în promovarea imaginii unităţii de învăţământ;
- încurajează stagiarul în formarea capacităţii de autoevaluare ca formă de autoreflecţie asupra activităţii didactice;
- îndrumă şi analizează activitatea didactică a stagiarilor pe baza unor standarde minime de competenţe profesionale pe care aceştia le cunosc de la începutul stagiaturii, având un rol de sprijin şi nu unul de control birocratic;
- încurajează o autoanaliză constructivă care să evidenţieze aspectele pozitive din activitatea stagiarului şi îl îndrumă în vederea îmbunătăţirii activităţii;
- îndrumă în mod obiectiv, individualizat, respectând confidenţialitatea

 

 

 

 


                                           
     CAPITOLUL 2
PROFESIONALIZARE PENTRU CARIERA DE MENTOR ÎN ROMÂNIA
2.1.Programe de formare continuă din România de profesionalizare a profesorilor mentori
ASOCIAŢIA MENTORILOR DIN ROMÂNIA
În aprilie 2000 s-a înfiinţat ASOCIAŢIA NAȚIONALĂ A MENTORILOR DIN ROMÂNIA-AsMeRo-care număra peste 700 de membrii din toată România. ASOCIAȚIA NAŢIONALĂ A MENTORILOR DIN ROMÂNIA, are ca obiectiv major  promovarea şi dezvoltarea activităţii de mentorat în România în vederea creşterii calităţii activităţii de mentorat, precum şi spijinirea profesorilor debutanţi, pentru a se integra la locul de muncă. ASMERO -reuneste mentorii de toate specialităţile,pentru o mai bună corelare naţională a intereselor şi obiectivelor comune .Consiliul Britanic ,în colaborare  ASMERO,a continuat să iniţieze proiecte  menite să asigure bune practici in activitatea de mentorat: (ASMERO,.ro/index.php?module=cms&page=50,vizitat aprilie 2012)
- Proiectul,,Program de Sprijinire  a Profesorilor Debutanţi;
- Proiectul,, Program de Observare şi Sprijinire a Mentorilor;
- Proiectul START pentru profesori şi stagiari de toate specialităţile;
- Aceste proiecte au avut acordul şi sprijinul MECT;
MANIFESTARI ŞTIINȚIFICE PE TEMA MENTORATULUI ÎN ROMÂNIA (ASMERO,.ro/index.php?module=cms&page=50.vizitat aprilie 2012):
- 1999, sept. – Cluj-Napoca –Prima Conferinţă a Mentorilor;
- 2000 apr. – Cluj-Napoca Conferința Regionala a Mentorilor, organizată de Consiliul Britanic ,cu tema ,,Mentoratul in noul mileniu’’;
- 2000, aug. , Braşov –     A treia Conferinţa Naţională a Mentorilor;
- 2001,ian., Braşov –       Conferinţa Naţională mentorilor de alte specialităţi;
- 2004, ian., Braşov –      Conferinţa Mentorilor de alte specialitaţi;
- 2005, oct., Bucureşti –  Conferinţa Mentorilor de alte specialitaţi;
- 2006, dec, Bucureşti -   Conferinţa Mentorilor de toate specialitaţile;
- 2007, sept, Constanţa - Conferinţa Mentorilor de toate specialitaţile;
- 2007, dec, Bucureşti -   Conferinţa Mentorilor de toate specialitaţile;
- 2008, dec, Bucureşti -   Conferinţa Mentorilor de toate specialitaţile;
- 2009, dec, Bucureşti - -Conferinţa Mentorilor de toate specialitaţile;
- 2007,23-24 noiembrie,Pitești- Conferința internaţională ECOMEDIA Europe Comission,Section No 3, cu titlul,,Mentoringin the E-Learning Society’’;
- 11 decembrie 2010, cea de-a cincea ediţie a Conferinţei Anuale a Mentorilor. Universitatea din Bucuresti, British Council si ASMERO organizată în, noiembrie 2011, în cadrul Hotelului Hilton din Varșovia (Polonia), a avut loc evenimentul de lansare a European Network of Mentors for Women Entrepreneurs, denumit ”Female Entrepreneurship in Europe. (ASMERO,.ro/index.php?module=cms&page=50,vizitat aprilie 2012)
Acest tip de activitate a inceput prin 1994 - 1995 când British Council Romania a iniţiat un proiect intitulat UNISCHOOL şi apoi PRESETT care au urmărit formarea de mentori în şcoli, pentru formarea iniţiala, formarea de formatori de mentor şi transferul de deprinderi de la profesorii de limba engleza la cei de alte specialităţi.
Standardizarea muncii de mentorat la nivel national si international (standarde ocupaţionale; conferinţe naţionale şi internaţionale) precum şi crearea unor asociaţii profesionale puternice au venit ca o urmare firească a derulării acestor proiecte.
În cadrul lor, au fost pregătiţi prin cursuri speciale de mentori, până în 1999, aproximativ 200 de profesori de limba engleză din toate centrele universitare. 38 dintre ei au fost selectaţi pentru a fi formaţi ca formatori de mentori printr-un curs special la School of Educaţion de la Universitatea din Leeds Marea Britanie. Ei trebuiau, şi au şi făcut asta, să facă posibil transferul de deprinderi de la profesorii de limba engleză la cei de alte specialitaţi.

2.2.Profilul  de competenţe şi codul etic al profesorului mentor din România
Mentorul respectă demnitatea fiecaruia dintre mentee săi şi promovează integritatea personală.. Mentorul (îndrumatorul) este acea persoană-suport care va încuraja, sfătui şi sprijini o altă persoană (ucenicul) în dezvoltarea ei. Mentorul va oferi asistenţă practică pentru a se asigura ca ucenicul are posibilitatea de a-şi atinge toate obiectivele propuse în cadrul programului de mentorat. El va reprezenta legătura dintre mentee şi cultura organizaţiei, normele acelei culturi şi viziunea strategică pe termen lung. Mentorul va oferi, de asemenea, suport moral pentru a preveni izolarea şi lipsa motivaţiei pe parcursul integrării intr-un mediul nou, în care un mentee este nevoit să se adapteze. Mentoratul este o disciplina ale carei scopuri, valabile pentru fiecare ucenic aflat într-un program de mentorat, include dezvoltarea personala şi afirmarea profesionala, evoluţia cunoaşterii rolului de mentor şi a cercetarii de noi metode/ tehnici de mentorat în conditiile respectării culturii organizaţionale din care acesta face parte şi a drepturilor omului. Mentorul respecta demnitatea fiecăruia dintre ucenicii săi şi promoveaza integritatea personală. Ucenicii săi se angajeaza să contribuie la dezvoltarea culturii mentoratului şi la prosperitatea relaţiei mentor - ucenic.Valorile şi principiile pe care un mentor le promoveaza şi a căror realizare efectiva încercă să o asigure sunt: libertatea in comunitatea de mentorat, autonomia personala, dreptatea şi echitatea, meritul, profesionalismul, onestitatea şi corectitudinea intelectuala, confidenţialitatea, respectul şi toleranţa, responsabilitatea, bunăvoinţa şi grija
Un profil al profesorului mentor este conturat de Muresan V(2009,pag.34).. în lucrarea Managementul eticii în organizaţii. În continuare prezentăm din această lucrare principiile Codului etic al mentorului :
           1.Libertatea in comunitatea de mentorat
Relaţia de mentorat este un spaţiu liber de ingerinţe, presiuni şi constrângeri politice, religioase şi de putere economica, exceptând constrângerile de natură organizaţională legală şi etică. Mentorul şi mentee-ul sunt protejaţi fată de cenzură, manipulări, persecuţii, în condiţiile respectării standardelor organizaţiei şi a responsabilităţilor profesionale.
Orice membru al comunităţii de mentorat trebuie sa evite lezarea libertăţii celorlalţi, pe baza respectului pentru diferenţe. În cadrul relaţiei de mentorat sunt încurajate parteneriatul intelectual şi cooperarea, indiferent de opiniile politice sau de credinţele religioase.
2.Autonomia personală
Mentorul promovează un mediu propice exercitării autonomiei personale. În acest scop, în cadrul planului de învăţare, mentee-ul este incurajat să devină independent; să poata lua şi aplica decizii în privinţa propriei dezvoltări personale şi cariere profesionale. Mentorul trebuie să ajute mentee-ul să-şi formeze abilităţi de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziei pentru a deveni tot mai independent şi autonom.
3.Dreptatea si echitatea
Ucenicul vor fi trataţi drept, corect şi echitabil. Mentorului nu îi este permisă discriminarea sau exploatarea, indiferent că acestea sunt directe sau indirecte, mai mult acesta trebuie să işi însuşească ideea de dreptate care se bazează pe împărţirea corectă şi echitabilă a drepturilor şi prevenirea abuzului.
4. Meritul
Mentorul trebuie sa asigure recunoaşterea, cultivarea şi recompensarea valorilor personale care conduc la implinirea obiectivelor stabilite în cadrul relaţiei de mentorat. Printre acestea se numară conştiinţa de sine, voinţa de a învăţa şi a se dezvolta, flexibilitate şi adaptabilitate, creativitatea şi talentul, eficienţa şi performanţa.
5.Profesionalismul
Mentorul se angajează sa cultive un mediu propice pentru cunoastere de sine şi dezvoltarea personală. In acest scop, mentee-ul progresează prin stabilirea impreună cu mentorul a unui program de invăţare personalizat, capabil să conducă la cunoasterea de sine, la formarea de noi abilitaţi/ competenţe si la atingerea obiectivelor propuse in cadrul relaţiei de mentorat.
Mentorul încurajează orientarea spre progresul personal prin sprijinirea directă a mentee-ului în a lua iniţiativa şi a-şi satisface curiozitatea. Mentorul susţine eficienţa, calitatea şi voinţa exercitate la nivel personal şi profesional. Mentorul luptă împotriva amatorismului, superficialităţii, dezinteresului şi plafonării.
6. Onestitatea şi corectitudinea intelectuală
Mentorul apără dreptul la proprietate intelectuală. Toţi cei care vor participa la cercetarea efectuată în domeniul mentoring-ului ale caror rezultate devin publice trebuie mentionaţi, în spiritul onestităţii personale şi profesionale, al recunoaşterii .Este interzisă orice formă de fraudă intelectuală: plagiatul total sau parţial, inventarea/ modificarea rezultatelor cercetărilor, substituirea lucrărilor sau a identităţii persoanelor examinate, preluarea lucrărilor de la colegi sau mentee, ca şi tentativele de corupere spre fraudă.
7. Confidenţialitatea
  Mentorul respectă principiul confidenţialităţii tuturor categoriilor de informaţii care îi sunt dezvăluite de către ucenic în cadrul relaţiei de mentorat, în acest fel, asumându-şi pe deplin angajamentul şi devotamentul faţă de acesta.
Mentorul nu trebuie să faciliteze transparenţa sau denaturarea de informaţii personale sau să le dezvăluie publicului larg.
8. Responsabilitatea
Mentee-ul trebuie să demonstreze doriţa şi voiţa implicarii în dezvoltarea sa personală şi să devină responsabil.
Relaţia de mentorat trebuie să respecte standardele etice si profesionale.Mentee-ul are dreptul de a critica public, intemeiat şi argumentat încălcările standardelor profesionale şi de calitate, ale drepturilor acestuia. Nu sunt permise: dezinformarea, calomnierea, denigrarea publica a programelor şi persoanelor implicate în relaţii de mentorat.
9. Respectul şi toleranţa
Mentorul aderă la valoarea toleranţei faţă de diferenţele intre oameni, intre opinii, credinţe si preferinţe intelectuale. Nu sunt permise manifestările misogine, rasiste, şovine, xenofobe, homofobe si harţuirea sexuală.
10.Bunăvoinţa şi grija
Mentorul consideră dezirabile bunavoinţa şi grija. În acest sens, incurajează aprecierea, mandria si recunoştinţa, empatia, compasiunea, sprijinul faţă de cei aflaţi in nevoie, amabilitatea, politeţea, altruismul, inţelegerea, solidaritatea, solicitudinea, promptitudinea si optimismul faţă de toţi ucenicii din cadrul relaţiilor sale de mentorat.
Totodată descurajează si consideră indezirabile comportamentele care denotă invidie, cinism, vanitate, lipsa de amabilitate, dezinteres.
11. Profesionalismul
Mentorul trebuie să aibă o pregatire psihologică pentru a putea recunoaste o eventuală problemă personală gravă (psihică) a mentee-ului. 
În acest caz, mentorul trebuie sa îndrume mentee-ul sa apeleze la un terapeut.
"Mentorul face consiliere dar nu poate face terapie’’. Consilierea este menită să dezvolte încrederea în sine, să caute resurse, să optimizeze comportamentul şi funcţionarea socială a ucenicului. Terapia "sapă" în adâncimi, caută cauzele problemelor, pe care încearcă să le rezolve. Este un "teren minat" unde este periculos să te aventurezi dacă nu ai cunostinţe si abilităţi de specialitate." (Muresan V. 2009).Codul etic al mentorului, reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale şi profesionale corespunzătoare creării şi menţinerii la nivel înalt a prestigiului instituţiei în care profesorul mentor îşi desfăşoară activitatea şi a funcţiei pe care o ocupă, crearea unui climat de încredere şi respect reciproc între profesorul mentor şi profesorul/cadrul didactic stagiar.

2.3. Bune practici privind profesionalizarea carierei de mentor în România
În Ghidul Mentorului. Neacşu M.(2009) face un scurt istoric despre profesionalizarea  carierei de mentor şi despre  programele de formare a profesorilor mentori în România (EZECHIL, L. ,Neacşu M.2009).
Consiliul Britanic
În anul 1994, British Council Romania a iniţiat primele proiecte axate pe mentorat: UNISCHOOL, apoi PRESETT. Acestea au urmărit formarea de profesori mentori in şcoli, formarea formatorilor de mentori și transferul de competențe de la profesorii de limbă engleză la profesorii de alte specialități, unde au fost pregătiți prin cursuri de specialitate de mentorat,până în 1999,aproximativ 200 de profesori de limba engleză din toate centrele universitare,38 dintre ei au fost selectaţi pentru a fi formatori de mentori printr-un curs special la School of Education de la Universitatea din Leeds, Marea Britanie.
Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 menţionează, de asemenea, că programele de studii ale masteratului didactic sunt elaborate pe baza standardelor profesionale pentru funcţiile didactice. În cadrul unui proiect PHARE coordonat de Centrul Naţional de Formare a Profesorilor (CNFP), în anul 2007, grupul de lucru al proiectului a elaborat un Cadru al competenţelor de bază ale profesiei didactice, îmbunătăţind modelul anterior prin intermediul analizei comparative a modelelor profesionale utilizate în alte ţări. Acest cadru cuprinde 5 competenţe de bază, pentru fiecare fiind menţionate câte trei niveluri de manifestare şi o descriere detaliată a competenţelor specifice subordonate.
Program de formare continuă destinat profesorilor mentori
Practicum
În anul 2007.D.P.P.D.,al Universităţii din  Piteşti  a obținut avizul CNFP pentru derularea programului de formare continuă,,Formarea îndrumătorilor de practică pedagogică (PRACTICUM)79 ore, 20 credite .În implementarea acestui program s-a procedat la transferul unor importante rezultate ale cercetării știinţifice din cadrul proiectului de cercetare CNCSIS 2007 cu tema ,,CALITATE IN MENTORATUL EDUCAȚIONAL’’.
În anul  2010 Universitatea din Piteşti, Facultatea de  Ştiinţe ale Educaţiei & DPPD  organizează programul de Master MENTPROF a ocupat locul II în urma concursului de mastere în educaţie organizat de către Fundaţia Dinu Patriciu în contextul acţiunilor PROFESSORIA. Scopul programului constă în dezvoltarea competenţelor profesorilor cu atribuţii în domeniul activităţilor de mentorat (sau care doresc să se implice în astfel de activităţi): mentori de practică pedagogică şi mentori de stagiu pentru a deveni profesionişti  în realizarea pregătirii practice a noilor generaţii de profesori. Categorii de competenţe ce vor fi dezvoltate:
- Cunoaşterea şi înţelegerea contextului actual şi a noilor standarde de calitate în conformitate cu care se realizează procesul form

]]>

ROLUL PROFESORULUI MENTOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR ROMÂNESC

Publicat în 31. 07. 2019 de Maria Trăistaru
Categorie: dezvoltare profesională

MARIA TRĂISTARU

 

ROLUL PROFESORULUI MENTOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR ROMÂNESC

 

 

Domnești
2019

ROLUL PROFESORULUI MENTOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR ROMÂNESC (EDIȚIE ONLINE PDF, 2019) autor MARIA TRĂISTARU a fost înregistrată având codul ISBN 978-973-0-29784-3.

 

 

 


ARGUMENT

Lucrarea  prezintă statutul mentorului azi în ţara noastră şi importanţa acestuia în procesul de mentorat al studenţilor şi debutanţilor pentru cariera didactică. Apreciem faptul că, o activitate de mentorat de calitate are un rol important în anticiparea/diminuarea dificultăţilor ce ar putea interveni în cariera didactică a viitorilor dascăli. Un concept cheie în pregătirea profesorilor pentru statutul de mentor este calitatea. Dar ce presupune,şi mai ales cum se ajunge la un mentorat de calitate?
Calitatea unui bun mentor constă în dăruirea cu care acesta împărtăşeşte studentului/debutantului întreaga sa experienţă profesională, oferindu-se pe sine ca model de conduită şi profesionalism. Un mentorat de calitate  se poate realiza numai cu mentori buni, mentori experimentaţi, cu înalte competenţe profesionale care îi recomandă pentru acest statut. Calitatea cea mai evidentă la un mentor este empatia, capacitatea de a se conecta la ceilalţi, de a-i înţelege, de a le simţi temerile, dar şi curajul şi forţa interioară, atunci când nu şi le cunosc. Aceasta este principala calitate a unui leader.
           Am ales titlul lucrării ,,Statutul Profesorului  Mentor  în  România ‚’’ am considerat că fiecare dintre noi cadrele didactice la început de careiera  am avut  un model educatoarea,învăţătoarea ,profesorul din gimnaziu sau cel din liceu,şi ne-am dorit să fim ca ei. Obiectivul principal al lucrării de dizertaţie  este acela de a face cunoscut care este statutul prafesorului mentor azi în România,  ce competenţe  trebuie să deţină profesorul mentor şi prin  ce programe şi cursuri se poate forma mentorul pentru a realiza un mentorat de calitate.
Dacă fiecare dintre noi suntem la clasă profesor de engleză, franceză, matematică sau orice altă materie, ca mentori suntem profesori care predăm meseria de dascăl.
În primul capitol intitulat ,,Fundamente  teoretico-explicative ale mentoratului românesc’’am clarificat conceptele cheie referitoare la mentor, mentorat, competenţe profesionale, standarde profesionale, standarde  de calitate în mentorat, principalelor tipuri de mentorat cunoscute azi în România şi cadrul normativ privind activitatea profesorului mentor azi în România. Ca profesia de dascăl să fie eficientă, e nevoie ca mentorii să fie profesori cu experienţă, dar şi cu o pregătire specială pentru acest tip de îndrumare.
Deşi a fi un bun profesor e o condiţie pentru a deveni un bun mentor, asta nu înseamnă că orice bun profesor va deveni, automat, un bun mentor. Mentoratul este important în anumite perioade ale vieţii noastre. El ne poate ajuta să ne construim personalitatea, astfel încât din punct de vedere social şi profesional să fim mult mai rapid acceptaţi ca parteneri în relaţiile cu semenii noştri. Un model valabil de comportament are avantajul de a ne înlesni ocuparea unei poziţii sociale. Din punct de vedere profesional, un mentor este extrem de important în a explica şi îndruma atât moduri de comportament, cât şi transferul rapid de cunoştinte. Aceste cunoştinte sunt procesul unor filtrări şi acumulări de-a lungul mai multor ani de experienţă. Mentoratul nu reprezintă doar împărtăşirea experienţei profesionale, ci presupune găsirea împreună a punctelor comune care să ducă la un deznodământ de succes. Totul începe de la ce anume îşi doreşte persoana care stă pe lângă un mentor.
În al II-lea capitol intitulat „Profesionalizarea pentru cariera de mentor în România” am prezentat programele de formare continuă din România de profesionalizare a profesorilor mentori, profilul de competenţe al mentorului şi codul etic al profesorului mentor din România.De asemenea am evidenţiat  bune practici privind profesionalizarea carierei de mentor în România.. Deşi timide, programele de mentoring au început să cucerească în ultima vreme un număr mare de manageri din România
În capitolul al III-lea intitulat „Operaţionalizarea activităţilor de mentorat” am prezentat câteva instrumente utile folosite de profesorul mentor în lucrul cu studenţii şi cu debutanţii atât la practica pedagogică, cât şi în mentoratul de stagiu. De asemenea, am lansat 3 propuneri pentru optimizarea activităţii de mentorat, modele de planuri de acţiune ale profesorilor mentori. Planul de acţiune pentru asigurarea calităţii activităţilor de practică pedagogică şi management eficient al unei grupe de studenţi timp de un semestru care cuprinde categoria de obiective, activităţile ce trebuie planificate şi desfăşurate, competenţe necesare ce trebuie formate. În partea aplicativ-experimentală am sondat pe bază de chestionar percepţiile unor cadre didactice, profesori din învăţămăntul preşcolar privitor la  statutul şi rolurile profesorilor mentori din învatămăntul preşcolar.Am constatat că pentru a fi un mentor bun trebuie să fim  model de predare pentru studenţii practicanţi, să utilizăm un limbaj de specialitate, limbajul pedagogic, să oferim studenţilor exemple de proiectare didactică potrivite fiecărui tip de lecţie.Pentru reuşita activităţii de mentorat, mentorul pune la dispoziţie studentului materiale didactice diverse, potrivite cu activităţile curente de practică pedagogică.
În concluzie putem spune că în România mentorul reprezintă un model profesional şi spiritual la care discipolul aspiră, fiind astfel, prin definiţie, unic pentru fiecare individ în parte. Mentorul nu trebuie văzut doar ca o persoană care oferă încurajare sau suport profesional superficial, ca un antrenor în tehnici rutinate sau ca un “maestru” a cărui munca urmează să fie, pur si simplu, imitata. Dimpotriva, mentorul trebuie văzut ca o persoana care joacă un rol vital în aspectele cele mai profunde ale pregătirii profesorilor, în formarea studentului practicant capabil să reflecteze la munca pe care o desfăşoara. Pentru consolidarea statutului său în societate mentorul trebuie să aibă un nivel înalt de cunoştinţe şi experienţă şi trebuie:
- să cunoască valorile, filozofia şi cultura organizaţiei şi să fie pregătiţi să transmită aceste informaţii;
- să acorde sfaturi privind normele, valorile, regulile şi filozofia organizaţiei şi să le clarifice acolo unde este cazul;
- să fie capabil şi pregătit să îl ajute pe stagiar să aibă acces la informaţii şi resurse;
- să beneficieze de o reţea de contacte în interiorul şi exteriorul organizaţiei şi să fie pregătiţi să apeleze la acestea pentru a-i ajuta pe stagiari(persoane mentorate, novice, începatori, debutanţi).
Prin statutul său în şcoala românească putem  spune că mentorul este un  pilon pe care se poate sprijini sistemul educativ făcându-l astfel mai rezistent, mai durabil. Calitățíle unui mentor reprezintă o puternică  experiență profesională în domeniul vizat de ucenic prin faptul că a trecut prin toate etapele de dezvoltare ale unui leader . Din punct de vedere profesional, un mentor este extrem de important în a explica și îndruma un debutant, referitor la moduri de comportament, cât şi de aplicare a cunoștințelor teoretice și, mai ales practice, învățate în școală. Aceste cunoştințe sunt rezultatul unui proces întreg de filtrări şi acumulări de cunoștințe, deprinderi , strategii didactice,  de tact pedagogic asimilate de-a lungul mai multor ani de experiență profesională.Mentorul are misiunea importantă .pentru a-şi consolida statutul în organizaţia şcolară ,să fie un vector al schimbării ,al adaptării la nou şi al colaborării în şcoală şi în comunitatea educativă.
Coordonator ştiinţific:
Lect.univ.dr. MIHAELA NEACŞU

 


                                                     CAPITOLUL 1
FUNDAMENTE TEORETICO-EXPLICATIVE ALE MENTORATULUI  ROMÂNESC
1.1 Analiza conceptuală: mentor, mentorat, competenţe profesionale, standarde  de calitate
Mentorul trimite la imaginea ȋnţeleptului care stă de vorbă cu  novicele, recrutul începător. În DEX,  mentorul este definit ca un „sfătuitor, profesor sau antrenor înţelept, de încredere.” Aşadar, un mentor este pur şi simplu o persoană care ajută altă persoană să înveţe ceva ce în alte condiţii ar fi învăţat mai prost, mai lent sau nu ar fi învăţăt  deloc. Termenul mentor provine din „Odiseea” scrisa de poetul grec „Homer”. Pe când Ulise se pregătea să plece la luptă în Războiul Troian şi-a dat seama ca îl lasă în urmă pe singurul sau moştenitor Telemachus. De vreme ce „Telia” era mic copil, iar razboaiele durau foarte mult, Ulise realizează că Telia trebuie antrenat. El angajează un prieten de încredere al familiei numit Mentor pentru a fi tutorele lui Telia. Mentor este înţelept, sensibil, iar acestea sunt ingredientele principale ale instruirii de înaltă clasă. În accepţie comună, mentorul este o persoană în vârstă, cu experienţă, acceptată ca  ghid de o persoană tânără şi care îi poate uşura acestuia tranziţia către maturitate prin provocări şi susţineri succesive. În acest sens, mentoratul este o relaţie de dezvoltare în care persoana tânără este antrenată în lumea maturităţii.
În Standardul Ocupational , Standard aprobat COSA la data de 07/01/1999 găsim următoarea definiţie: ,,Mentorul este profesorul de specialitate dintr-o şcoală sau liceu care are responsabilitatea de a conduce şi coordona practica pedagogică a studenţilor, prin intermediul căreia aceştia aplică noţiunile şi cunoştinţele de metodică dobândite în facultate şi învaţă sã predea.  Mentorul organizeazã lecţii demonstrative şi ore de predare pentru studenţii practicanţi, încadrând practica pedagogicã a acestora în sistemul concret de desfãşurare a procesului de învăţământ şi totodată le oferã acestora posibilitatea de a-şi însuşi tehnici, metode şi procedee didactice cât mai variate. El are rolul de a-i ajuta pe studenţii practicanţi sã analizeze obiectiv procesul predării proprii sau a altor persoane şi trebuie să contribuie la îmbunătăţirea calitativă a acesteia.’’ Mentorul oferã studenţilor practicanţi un feed–back rapid şi eficient pentru dezvoltarea lor profesională. Mentorul are responsabilitatea întocmirii fişelor de evaluare şi a acordării unei note pentru activitatea didactică a studenţilor practicanţi.
Mentorul atrage studenţii practicanţi şi în activităţile din afara clasei (serbări sau spectacole şcolare, cercuri pedagogice, şedinţe şi consultaţii cu părinţii).
Mentorul are responsabilitatea de a colabora cu metodistul din facultate, acesta din urmă oferindu-i sprijin complementar. Totodată, mentorul ajută şi colaborează cu ceilalţi profesori mentori din catedră, în activitatea pe care aceştia o desfãşoarã cu studenţii practicanţi. ”(Standardul  Ocupaţional  al mentorului,2007p.1).                                                                                 Fiecare dintre noi am avut la un moment dat în viaţă un mentor, un model pe care l-am admirat și am încercat să îl imităm, un proverb chiar spune că „imitația este cea mai sinceră formă de admiraţie.
În literatura de specialitate, mentoratul este conceput  ca un proces a cărui esenţă constă în transmiterea abilităţilor şi informaţiilor de la persoane cu experienţă către debutanţi. Mentorii de succes trebuie să fie „cadre didactice, antrenori, formatori, modele, protectori şi sponsori până la un anumit punct în timpul relaţiilor lor cu novicii... să ofere oportunităţi pentru dezvoltarea altora, prin identificarea situaţiilor şi evenimentelor care contribuie cu  cunoştinţe şi experienţe la viaţa novicilor” (Barnett, 1995, apud. Crocker C., Harris, S.)
Mentoratul este definit astfel
- „relaţia care furnizează oportunităţi pentru indivizi şi grupuri, mai puţin şi mai mult experimentaţi în cadrul instruirii şi serviciului, să reflecte împreună despre mâinile lor la lucru” (Fenichel, 1991);
- „ relaţia protejată în care învăţarea şi experimentarea poate apărea, potenţiale abilităţi pot fi dezvoltate şi rezultate măsurate în termeni de competenţă câştigate mai degrabă, decât acoperirea unui teritoriu circular” (Boston, 1976);
- ,,un efect semnificativ, pe termen lung şi benefic în viaţa sau stilul altei persoane, în general ca rezultat a contactului personal unu la unu. Un mentor este o persoană care oferă cunoştinţe, introspectivă, perspectivă ori înţelepciune care este utilă persoanei mentorate.” (Shea, 1992);
- „un proces interactiv, unu la unu, de ghidare a dezvoltării învăţării, bazat pe premisa implicării active a ambelor părţi, a asumării obligaţiilor ce le revin conform statusurilor. Kay (apud Croker C., Harris, S.) sugerează că mentoratul este„un efort comprehensiv direcţionat spre a ajuta persoana mentorizată să-şi dezvolte atitudinile şi comportamentele de auto-relaţionare şi contabilitate în interiorul unui mediu bine definit”.
Relaţia de mentorare este o relaţie profundă, totală, incluzând toate domeniile vieţii unui individ. Aceasta presupune o mare flexibilitate a mentorului, precum şi existenţa unor reţele de mentori care să lucreze în echipă şi care să poată astfel răspunde eficient tuturor cerinţelor şi situaţiilor apărute.Rolul de model al mentorului nu trebuie înţeles în sensul copierii sau imitării, ci în acela de facilitator al învăţării în sensul dobândirii independenţei, dezvoltării anumitor abilităţi şi înţelegerii tuturor variabilelor specifice activităţii persoanei mentorate.
Mentoratul se poate desfăşura în interiorul sau în exteriorul unei organizaţii. De cele mai multe ori oamenii nu recunosc că au un mentor în momentul de faţă sau că au beneficiat de mentorat. De asemenea,  că mentoratul reduce situaţiile de conflict de rol, dar şi stresul legat de lipsa ordinii organizaţionale, a unor reguli, sarcini precise. Standardul este, prin definiţie “un document stabilit prin consens şi aprobat de un organism recunoscut, care furnizează – pentru utilizări comune şi repetate – reguli, linii directoare şi caracteristici referitoare la activităţi şi rezultatele acestora, în scopul obţinerii unui grad optim de ordine într-un context dat”.( Ordonanţa Guvernului OG nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţională în România – aprobată prin Legea nr.355/2002). Conform unei recomandări din documentul internaţional mai sus menţionat, orice standard “trebuie să se bazeze pe rezultatele conjugate ale ştiinţei, tehnicii şi experienţei şi să aibă drept scop promovarea avantajelor optime ale comunităţii.  Standardul nu trebuie să fie confundat cu norma – „un document (text, desen sau o combinaţie a acestora) conţinând un ansamblu de parametri ce permite studierea şi definirea unor elemente constructive utilizate în mod repetat, fără modificări, în cadrul unui proiect dat”.
Prezentăm în continuare standardele de calitate privind activitatea profesorului mentor,asa cum sunt ele descrise in Ghidul Mentorului(L.Ezechil, 2009, p.64-65).
Standardul Indicatorii de performanţă
1. Programare desfăşurării activităţii de practică pedagogică  - obiectivele sunt clar formulate;
- competenţele vizate sunt realiste;
- studenţii sunt informaţi de la începutul stagiului asupra activităţilor la care vor participa;
- criteriile şi formele de evaluare sunt anunţate de la inceput;
2. Facilitarea procesului de introducere a practicantului în mediul educaţional şcolar
- mentorul realizează pentru stundenţi prezentarea şcolii,a conducerii acesteia;
- mentorul prezintă studenţilor clasa de elevi în cadrul carora vor realiza activitatea de practică pedagogică;
- prezintă studenţilor documentele şcolare;
3. Planificarea activităţilor observative şi a celor de preluare a rolurilor didactice.
- există o planificare a activităţilor observative;
- mentorul realizează o grilă de obsevare  a lecţiilor;
4. Consilierea practicanţilor înainte de susţinerea lecţiilor (de probă şi finale) şi pe durata stagiului de practică pedagogică  - există un program de consultaţii pentru studenţi;
- studenţii primesc modele de organizare şi desfăşurare a lecţiilor;
- studenţii au acces la materialul didactic din şcoală necesar desfăşurării lecţiei;

5. Monitorizarea activităţilor în care sunt implicaţi practicanţii pe durata stagiului de practică pedagogică
- conducerea şcolii şi corpul profesoral pregătesc primirea studenţilor aflaţi in stagiul de practică pedagogică;
- elevii sunt pregătiţi pentru primirea studenţilor la practică pedagogică;
- pe durata deşfăşurării lecţiilor de probă şi finale mentorul intervine cu diplomaţie pentru a corecta stângăciile fireşti ale studenţilor practicanţi ;
- există o planificare a momentelor în care lecţile susţinute de catre studenţi sunt discutate sau comentate la nivelul subgrupei de practică pedagogică ;
6. Managementul grupurilor educaţionale antrenate în procesul practicii pedagogice

- Există  fişe de observare a comportamentului elevilor în timpul derulării lecţiilor susţinute de catre studenţi;
- există fişe de observare a comportamentului grupului de studenţi ce asistă la lecţia de probă /finală a colegului pe durata susţinerii respectivelor activităţi;

7.Gestionarea globală a activităţii de practică pedagogică la nivelul şcolii de aplicaţie
exită un protocol de practică pedagogică semnat de către profesorul mentor
există chestionare de comsemnare a percepţiilor asupra desfăşurării stagiului de practică pedagogică
exista o  analiza SWOT  realizată de catre  profesorul mentor

.
Formarea competenţelor psihopedagogice, stăpânirea tehnologiei şi metodologiei didactice, în aşa fel încât comportamentul didactic al mentorului de practica  pedagogica să fie un factor de performanţe ridicate pentru elevi, face parte din pregătirea psihopedagogică iniţială şi se realizează prin intermediul practicii pedagogice, ca teren de aplicare a cunoaşterii  de specialitate, precum şi a cunoaşterii psihopedagogice. Bineînţeles că practica pedagogică a studenţilor nu poate fi redusă la pregătirea,susţinerea şi analiza unor lecţi.Competenţele sunt definite ca fiind ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare care permit identificarea şi rezolvarea în contexte diverse  a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu.
Competenţele generale se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe durata învăţământului liceal; acestea au un grad ridicat de generalitate şi complexitate.. Termenul de competenţă are numeroase accepţiuni : el a migrat uşor dinspre domeniul profesional-tehnic către educaţie, primind valenţe complexe în acest domeni.
Competenţele  specifice ale cadrului mentor conform Statutului  Cadrului Didactic Mentor,(p.4):
- Cadrul didactic-mentor are  competenţe de comunicare;
- menţinerea echilibrului în cadrul grupului de lucru
Dezvoltarea competenţelor didactice ale studentului practicant:
- dezvoltarea capacităţilor de predare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor
- îndrumarea observării de către studentul practicant a procesului de
predare-învăţare;
- îndrumarea studenţilor în alcătuirea proiectului didactic;
Evaluare:
- evaluarea performanţelor studenţilor;
Planificare:
-     organizarea activităţii de practică;
- cadrul didactic-mentor are  competenţe de comunicare;
- cadrul didactic- mentor este sursă de informaţii;
- cadrul didactic-mentor asigură coeziunea grupului;
- cadrul didactic-mentor are competenţe de planificare  şiorganizare a activităţii de mentorat;
- cadrul didactic-mentor reazează o documentarea şi informarea permanentă din diferite surse clasice si moderne;
- cadrul didactic-mentor are competenţe didactice;Cadrul didactic-mentor are  competenţe de evaluare.

1.2. Analiza principalelor tipuri de mentorat cunoscute azi în România
Mentoratul este un proces complex și diferă de la situație la situație el poate fi interpretat diferit de la persoană la persoană. Este important ca scopul și intențiile mentoratului într-un context particular să fie stabilite și clarificate. Părțile implicate, în particular mentorul și voluntarul, ar trebui să clarifice ce este mentoratul în contextul relației lor pentru a stabili o bază comună de întelegere a procesului și pentru a împărtăși o viziune comună  asupra mentoratului la începutul acestei relații.
Mentoratul informal se dezvoltă de la sine în cadrul unor relaţii stabilite atât in interiorul unei organizaţii cat si în exterior. Mentoratul formal se referă la relaţii desemnate, asociate cu programele de mentorat din cadrul organizaţiilor, astfel încât să se promoveze dezvoltarea angajaţilor. Ȋn programele de mentorat există scopuri care sunt programate pentru a fi atinse, training pentru mentori şi persoanele cu mai puţină experienţă, şi o evaluare a mentoratului.
Există mai multe forme de mentorat în orice tip de organizaţii din şcoli, ONG, instituţii publice, firme şi până la relaţiile din comunitate. Exista două tipuri de mentorare: directă „întalniri faţa în faţa” şi indirectă prin email sau telefon. În unele organizaţii persoanele nou angajate sunt cuplate cu persoane cu mai multă experienţă (mentori) pentru a obţine informaţii, exemple, şi sfaturi. Atunci când unei persoane nou angajate i se desemnează un mentor şansele ca persoana să rămână în organizaţie sunt de două ori mai crescute. De asemenea există forme de mentorat pentru persoanele care au potenţial de leader. Angajatul este plasat în diverse posturi de muncă, pe perioade scurte de timp, sub îndrumarea mentorului, pentru a învăţa structura organizaţiei, cultura ei şi metodele aplicate.
Din acest motiv, mentoratul trebuie privit ca fiind un proces interactiv între două persoane, bazat pe premisa implicării ambelor părţi, de ghidare a dezvoltării învăţării şi de asumare a obligaţiilor ce le revin conform statusurilor lor.
,,Mentorat educaţional  situaţia în care cineva învaţă ceva pe un altul oferindu-se pe sine ca resursă (conceptul cu sfera cea mai largă!). Sensul învăţării aici este foarte larg’’. (L.Ezechil,2009,p.10 ).
Mentoratul educaţional are ca obiectiv principal promovarea şi ridicarea calităţii pregătirii studenţilor de la facultăţile cu profil pedagogic şi a profesorilor debutanţi pentru a face faţă cerinţelor de integrare optimă la locul de muncă şi pentru perfecţionarea didactică.
În domeniul educaţional mentoratul propune integrarea cerinţelor academice şi practice în noi moduri ce vor determina dezvoltarea sistemelor de educare a cadrelor didactice, dezvoltarea abilitătilor de a învăţa în şi din practică, dezvoltarea cercetărilor educaţionale realizate de practicieni şi valorificarea acestora în curricula universitară.
Eficientizarea activităţilor de pregătire practică a studenţilor ce aspiră să devină cadre didactice, printr-un program de mentorat, vizează atât rezultatele învăţării cât şi aspecte psihosociale de relaţionare, de raportare la ceilalţi, având beneficii pentru toate părţile implicate: coordonator practică (universitate), mentor (şcoala de aplicaţie) şi debutant practicant. Mentoratul are două componente principale şi anume: o componentă de socializare, menită să asigure integrarea studentului în viaţa şi activitatea şcolii şi una de dezvoltare profesională şi personală a viitoarelor cadre didactice. Învăţarea profesiei are ca elemente esenţiale activitatea de observare, reflecţie, feed-back şi predare în parteneriat.
În domeniul educaţional stagiarul este cadrul didactic începător aflat in perioada de stagiu (2 ani) într-o unitate şcolară (în care este angajat) şi care beneficiază de îndrumare si asistenţă mentorială din partea mentorului de stagiu şi a altor factori implicaţi în asistarea acestuia până la obţinerea definitivării în învăţământ.
Un mentor de stagiu este un cadru didactic cu experienţa din unitatea şcolară  în care activează stagiarul, format special pentru a fi mentor şi care urmăreşte dezvoltarea profesionala a stagiarului în vederea practicării profesiei didactice la standarde de calitate.Fiind un model de personalitate umană şi de comportament profesional mentorul de stagiu îndeplineste urmatoarele roluri:
Mentorul de stagiu este un model pentru practicant/stagiar prin calitatea prestaţiei didactice şi prin implicarea  in viaţa organizaţiei şcolare. Mentorul de stagiu primeşte stagiarul ca observator la lecţiile şi activitaţile sale, inclusiv la activităţile extraşcolare conduse de acesta. Stagiarul lucrează în echipă cu mentorul în vederea proiectării didactice, a predării şi a evaluării.
Mentorul de stagiu este resursă de învăţare pentru stagiar. Prin asistenţa la ore şi prin analiza activitătii stagiarului, mentorul îi oferă acestuia un feed-back referitor la calitatea proiectării, a comportamentului din timpul predării şi evaluării. Mentorul sprijină stagiarul în selectarea şi procurarea bibliografiei şi îl îndrumă în explorarea acesteia în activitatea didactică.
Mentorul de stagiu este consilier pentru managementul activităţii didactice, pentru dezvoltarea profesională şi personală pentru opţiunile de evoluţie în carieră, pentru integrarea în cultura organizaţională a şcolii, pentru dezvoltarea capacităţii de relaţionare interpersonală, pentru medierea eventualelor conflicte, pentru dezvoltarea capacităţii de documentare, de autoevaluare etc.
Mentorul de stagiu este un animator pentru stagiar, în sensul că acesta îl motivează pe stagiar pentru profesie, îi insuflă încredere în forţele proprii şi optimism pedagogic.
Mentorul de stagiu este un evaluator al prestaţiei didactice a stagiarului. Mentorul evaluează progresul stagiarului în planul competenţelor profesionale prin raportare la standarde de calitate
Relaţia mentor-persoană mentorată nu este una statică, ea se construieşte permanent.
Pascarelli (1998) sugerează un model de mentorat clasic, cu patru etape: iniţiere, cultivare, transformare şi separare.
Pentru mentor a educa înseamnă cunoaştere şi autocunoaştere,valorificare personală, precum şi valorificarea fiecărui cursant pornind de la atributele acestuia,de la aptitudinile sale definitorii. Sarcina mentorului este de a crea un mediu cât mai puţin anxios, încurajând o atmosferă de încredere, de securitate şi susţinere, să înţeleagă cât de important este sentimentul de securitate, de susţinere pentru fiecare cursant-crea un mediu stimulant, care să facă apel la resursele, posibilităţile, capacităţile cursantului-crea un mediu care să respecte libertatea fiecăruia, în care cursantul să nu se simtă încorsetat, ajuntandu-l astfel pe acesta să-şi afirme propria valoare,dar şi pe mentor să-l cunoască aşa cum este. Mentorul este un pilon pe care se sprijină sistemul educativ, de tăria lui depinzând rezistenţa, durabilitatea ansamblului. Nu putem vorbi în termeni categorici în sensul că rolul său este în mod unic crucial, dar putem recunoaşte o egalitate a factorilor fiecare putând influenţa sau declanşa o prăbuşire a sistemului, însă nu singular. Reacţia în lanţ duce la o repartizare relativ egală a culpabilităţii sau din contră la împărţirea laurilor reuşitei cursanţilor. Responsabilizând la maxim mentorul, pornind de la finalităţile actelor sale atât pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung, i se trasează acestuia linii directoare traduse sub formă de competenţe obligatoriu de operaţionalizat. Desigur că mentorul de stagiatura va trebui să acorde o mai mare atenţie la stabilirea nevoilor profesorului stagiar, la planificarea pe o perioadă mai îndelungată a programului stagiarului, la relaţia cu părinţii şi formarea deprinderilor de consiliere a elevilor. De asemenea, va fi nevoie să se realizeze la un nivel mult mai ridicat formarea deprinderilor de reflectare asupra performanţelor pedagogice, în vederea dobândirii încrederii în sine şi a independenţei în dezvoltarea profesională.Un aspect important al rolului de mentor este stabilirea unui program de stagiatură pentru profesorul stagiar /studentul începător. Acest program are ca scop iniţial facilitarea adaptării profesorul stagiar /studentului stagiar la viaţa şcolii cât mai repede şi mai lin cu putinţă. Programul de stagiatură urmează apoi să sprijine dezvoltarea modului de predare a Profesorul stagiar /studentului debutant, în funcţie de profilul stagiarului la debutul în carieră şi de obiectivele sale.

1.3.Cadrul normativ actual privind activitatea profesorului mentor în România.
În statutul cadrului didactic mentor Statutul profesorului mentor prin mentor se înţelege ,,…cadrul didactic care are responsabilitatea îndrumării şi evaluării practicii pedagogice a elevilor sau a studenţilor, precum şi cadrelor didactice aflate în perioada de stagiatură, fiind denumit cadru didactic-mentor de practică pedagogică, respectiv cadru didactic - mentor de stagiatură.’’
La articolul 2 se prevede ,, activitatea cadrului didactic-mentor de stagiatură este coordonată de  Casa Corpului Didactic, iar activitatea cadrului didactic-mentor de practică pedagogică este coordonată de Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic.’’Articolul 3 defineşte noţiunea de stagiar astfel,,Se consideră stagiar, în sensul prezentului statut, cadrul didactic aflat în perioada de stagiu, până la obţinerea definitivării în învăţământ. Stagiarul beneficiază de asistenţă mentorială până la prima sesiune la care are dreptul să se prezinte la definitivat.
În anul şcolar 2011/2012 se aplica Ordinul 5485 / 29 septembrie 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind constituirea corpului profesorilor mentori pentru coordonarea efectuarii stagiului practic în vederea ocuparii unei funcţii didactice, în baza prevederilor art.248 alin. (2) din Legea educatiei naţionale nr. 1/2011, în temeiul Hotararii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
În continuare voi aminti articolelele din metodologie care se referă implicit la ocuparea funcției de mentor și modalitatea de constituire a corpului profesorilor mentori in România.
Articolul 1 din metodologie reglementează constituirea Corpului profesorilor mentori la nivelul inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, în conformitate cu Legea nr. 1/ 10.01.2011, Legea Educaţiei Naţionale.
Mentoratul( Art.3.1) este un proces interactiv, desfăşurat între profesorul mentor şi o altă persoană (elev, student, cadru didactic), de ghidare / sprijinire a învăţării, educării, formării profesionale iniţiale şi / sau dezvoltării profesionale, fiind bazat pe premisa implicării interactive a ambelor părţi, a asumării obligaţiilor ce le revin conform statutului pe care îl deţin.
Dobândirea funcţiei didactice  asa cum este prevazuta la Art. 5 ,de profesor mentor se realizează prin promovarea unui concurs specific reglementat de prezenta metodologie, organizat de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, respectiv prin excepţiile prevăzute de prezenta metodologie.
Pentru pregătirea practică din cadrul masterului didactic se arata Art. 6.(1) , se constituie o reţea permanentă de unităţi de învăţământ, în baza unor acorduri cadru încheiate între unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială şi inspectoratele şcolare, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Cadrul didactic care deţine funcţia didactică (art.19 Ordinul 5485 / 29 septembrie 2011  ) de profesor mentor are competenţe sociale şi relaţionale, operează cu concepte şi modele de comunicare interpersonală şi interactivă.
Mentorul instruieşte şi formează prin exemplul personal:
- este un  model profesional prin cunoştinţe ştiinţifice şi de specialitate;
- mentorul este un model comportamental dovedit prin ţinută, atitudinea generală, conduită, modalitatea de a se exprima, punctualitate şi respectul pentru valori;
- are exigenţele realiste şi bine fondate.
Mentorul foloseşte metode diverse şi eficiente de comunicare, dovedeşte capacităţi şi atitudini de relaţionare şi comunicare:
- foloseşte mijloace de comunicare adecvate situaţiilor concrete în vederea realizării scopurilor educaţionale şi în raport cu conţinutul comunicării;
- are autoritate reală în raport cu stagiarii, comunică adecvat şi permanent cu toţi  factorii  implicaţi;
- arată empatie în a înţelege punctul de vedere al stagiarului;
- limbajul utilizat este specific locului de muncă, pentru primirea şi transmiterea informaţiilor cu corectitudine iar modul de adresare este concis şi politicos;
- dovedeşte imaginaţie substitutivă, disponibilitate de autoreglare a comportamentului în funcţie de context;
- respectă particularităţile de învăţare şi de orientare a performanţei stagiarului şi aplică principiul confidenţialităţii.
Mentorul este sursă de informaţii, comunică informaţii specifice activităţii de stagiatură:
- selectează şi comunică informaţiile esenţiale, în funcţie de obiectivele perioadei de stagiatură;
- receptează, asimilează şi comunică permanent informaţii utile activității pe care o desfăşoară;
- pune la dispoziţia stagiarilor informaţii legate de o anumită temă, fie în format clasic (bibliografii tematice), fie în format electronic (adrese de site-uri, indicaţii de utilizare a platformei digitale etc pentru viitoarea profesie;
- arată empatie în a înţelege punctul de vedere al stagiarului;
- limbajul utilizat este specific locului de muncă, pentru primirea şi transmiterea informaţiilor cu corectitudine iar modul de adresare este concis şi politicos;
- dovedeşte imaginaţie substitutivă, disponibilitate de autoreglare a comportamentului în funcţie de context;
- respectă particularităţile de învăţare şi de orientare a performanţei stagiarului şi În articolul 22.din metodologie se specifica că profesorul mentor are compeţenţe de planificare, organizare şi analiză a activităţii din cadrul stagiului de practică
- verifică receptarea corectă a mesajului, descoperă eventuale deficienţe în receptarea mesajului, dirijează persoanele implicate în observare spre oferirea feed-back-ului;
- discută şi rezolvă problemele în cadrul unui proces agreat şi acceptat de către toţi membrii grupului;
- are o atitudine obiectivă, lipsită de prejudecăţi sau comentarii subiective şi se focalizează pe activităţile didactice care vizează dezvoltarea în profesie a  stagiarului; alcătuieşte şi comunică stagiarilor şi tuturor persoanelor implicate programul de stagiatură, fără să afecteze orarul şcolii, urmărind calitatea, continuitatea şi eficienţa perioadei de stagiatură;
- familiarizează stagiarii în legătură cu folosirea mijloacelor de învăţământ şi îi îndrumă în vederea parcurgerii curriculum formează şi instruieşte stagiarii în legătură cu utilizarea  mijloacelor de învăţământ în perioada de stagiatură;
- încurajează stagiarii să realizeze mijloace de învăţământ proprii, adecvate activităţilor didactice pe care le susţin;
- îndrumă stagiarul în efectuarea comparaţiilor periodice între curriculum-ul   proiectat şi curriculum-ul realizat;
- ajută stagiarul să-şi formeze deprinderea respectării termenelor de întocmire a documentelor şcolare;
- sprijină stagiarul în dezvoltarea capacităţii de predare;
- îndrumă stagiarul în utilizarea strategiilor de învăţare la clasele ce aparţin învăţământului special şi special integrat/elevi cu cerinţe educative speciale/grupuri dezavantajate;
- sprijină desfăşurarea activităţilor extraşcolare de către stagiari;
- implică stagiarii în activităţi extraşcolare şi le explică specificul realizării acestora;  îndrumă stagiarul în promovarea imaginii unităţii de învăţământ;
- încurajează stagiarul în formarea capacităţii de autoevaluare ca formă de autoreflecţie asupra activităţii didactice;
- îndrumă şi analizează activitatea didactică a stagiarilor pe baza unor standarde minime de competenţe profesionale pe care aceştia le cunosc de la începutul stagiaturii, având un rol de sprijin şi nu unul de control birocratic;
- încurajează o autoanaliză constructivă care să evidenţieze aspectele pozitive din activitatea stagiarului şi îl îndrumă în vederea îmbunătăţirii activităţii;
- îndrumă în mod obiectiv, individualizat, respectând confidenţialitatea

 

 

 

 


                                           
     CAPITOLUL 2
PROFESIONALIZARE PENTRU CARIERA DE MENTOR ÎN ROMÂNIA
2.1.Programe de formare continuă din România de profesionalizare a profesorilor mentori
ASOCIAŢIA MENTORILOR DIN ROMÂNIA
În aprilie 2000 s-a înfiinţat ASOCIAŢIA NAȚIONALĂ A MENTORILOR DIN ROMÂNIA-AsMeRo-care număra peste 700 de membrii din toată România. ASOCIAȚIA NAŢIONALĂ A MENTORILOR DIN ROMÂNIA, are ca obiectiv major  promovarea şi dezvoltarea activităţii de mentorat în România în vederea creşterii calităţii activităţii de mentorat, precum şi spijinirea profesorilor debutanţi, pentru a se integra la locul de muncă. ASMERO -reuneste mentorii de toate specialităţile,pentru o mai bună corelare naţională a intereselor şi obiectivelor comune .Consiliul Britanic ,în colaborare  ASMERO,a continuat să iniţieze proiecte  menite să asigure bune practici in activitatea de mentorat: (ASMERO,.ro/index.php?module=cms&page=50,vizitat aprilie 2012)
- Proiectul,,Program de Sprijinire  a Profesorilor Debutanţi;
- Proiectul,, Program de Observare şi Sprijinire a Mentorilor;
- Proiectul START pentru profesori şi stagiari de toate specialităţile;
- Aceste proiecte au avut acordul şi sprijinul MECT;
MANIFESTARI ŞTIINȚIFICE PE TEMA MENTORATULUI ÎN ROMÂNIA (ASMERO,.ro/index.php?module=cms&page=50.vizitat aprilie 2012):
- 1999, sept. – Cluj-Napoca –Prima Conferinţă a Mentorilor;
- 2000 apr. – Cluj-Napoca Conferința Regionala a Mentorilor, organizată de Consiliul Britanic ,cu tema ,,Mentoratul in noul mileniu’’;
- 2000, aug. , Braşov –     A treia Conferinţa Naţională a Mentorilor;
- 2001,ian., Braşov –       Conferinţa Naţională mentorilor de alte specialităţi;
- 2004, ian., Braşov –      Conferinţa Mentorilor de alte specialitaţi;
- 2005, oct., Bucureşti –  Conferinţa Mentorilor de alte specialitaţi;
- 2006, dec, Bucureşti -   Conferinţa Mentorilor de toate specialitaţile;
- 2007, sept, Constanţa - Conferinţa Mentorilor de toate specialitaţile;
- 2007, dec, Bucureşti -   Conferinţa Mentorilor de toate specialitaţile;
- 2008, dec, Bucureşti -   Conferinţa Mentorilor de toate specialitaţile;
- 2009, dec, Bucureşti - -Conferinţa Mentorilor de toate specialitaţile;
- 2007,23-24 noiembrie,Pitești- Conferința internaţională ECOMEDIA Europe Comission,Section No 3, cu titlul,,Mentoringin the E-Learning Society’’;
- 11 decembrie 2010, cea de-a cincea ediţie a Conferinţei Anuale a Mentorilor. Universitatea din Bucuresti, British Council si ASMERO organizată în, noiembrie 2011, în cadrul Hotelului Hilton din Varșovia (Polonia), a avut loc evenimentul de lansare a European Network of Mentors for Women Entrepreneurs, denumit ”Female Entrepreneurship in Europe. (ASMERO,.ro/index.php?module=cms&page=50,vizitat aprilie 2012)
Acest tip de activitate a inceput prin 1994 - 1995 când British Council Romania a iniţiat un proiect intitulat UNISCHOOL şi apoi PRESETT care au urmărit formarea de mentori în şcoli, pentru formarea iniţiala, formarea de formatori de mentor şi transferul de deprinderi de la profesorii de limba engleza la cei de alte specialităţi.
Standardizarea muncii de mentorat la nivel national si international (standarde ocupaţionale; conferinţe naţionale şi internaţionale) precum şi crearea unor asociaţii profesionale puternice au venit ca o urmare firească a derulării acestor proiecte.
În cadrul lor, au fost pregătiţi prin cursuri speciale de mentori, până în 1999, aproximativ 200 de profesori de limba engleză din toate centrele universitare. 38 dintre ei au fost selectaţi pentru a fi formaţi ca formatori de mentori printr-un curs special la School of Educaţion de la Universitatea din Leeds Marea Britanie. Ei trebuiau, şi au şi făcut asta, să facă posibil transferul de deprinderi de la profesorii de limba engleză la cei de alte specialitaţi.

2.2.Profilul  de competenţe şi codul etic al profesorului mentor din România
Mentorul respectă demnitatea fiecaruia dintre mentee săi şi promovează integritatea personală.. Mentorul (îndrumatorul) este acea persoană-suport care va încuraja, sfătui şi sprijini o altă persoană (ucenicul) în dezvoltarea ei. Mentorul va oferi asistenţă practică pentru a se asigura ca ucenicul are posibilitatea de a-şi atinge toate obiectivele propuse în cadrul programului de mentorat. El va reprezenta legătura dintre mentee şi cultura organizaţiei, normele acelei culturi şi viziunea strategică pe termen lung. Mentorul va oferi, de asemenea, suport moral pentru a preveni izolarea şi lipsa motivaţiei pe parcursul integrării intr-un mediul nou, în care un mentee este nevoit să se adapteze. Mentoratul este o disciplina ale carei scopuri, valabile pentru fiecare ucenic aflat într-un program de mentorat, include dezvoltarea personala şi afirmarea profesionala, evoluţia cunoaşterii rolului de mentor şi a cercetarii de noi metode/ tehnici de mentorat în conditiile respectării culturii organizaţionale din care acesta face parte şi a drepturilor omului. Mentorul respecta demnitatea fiecăruia dintre ucenicii săi şi promoveaza integritatea personală. Ucenicii săi se angajeaza să contribuie la dezvoltarea culturii mentoratului şi la prosperitatea relaţiei mentor - ucenic.Valorile şi principiile pe care un mentor le promoveaza şi a căror realizare efectiva încercă să o asigure sunt: libertatea in comunitatea de mentorat, autonomia personala, dreptatea şi echitatea, meritul, profesionalismul, onestitatea şi corectitudinea intelectuala, confidenţialitatea, respectul şi toleranţa, responsabilitatea, bunăvoinţa şi grija
Un profil al profesorului mentor este conturat de Muresan V(2009,pag.34).. în lucrarea Managementul eticii în organizaţii. În continuare prezentăm din această lucrare principiile Codului etic al mentorului :
           1.Libertatea in comunitatea de mentorat
Relaţia de mentorat este un spaţiu liber de ingerinţe, presiuni şi constrângeri politice, religioase şi de putere economica, exceptând constrângerile de natură organizaţională legală şi etică. Mentorul şi mentee-ul sunt protejaţi fată de cenzură, manipulări, persecuţii, în condiţiile respectării standardelor organizaţiei şi a responsabilităţilor profesionale.
Orice membru al comunităţii de mentorat trebuie sa evite lezarea libertăţii celorlalţi, pe baza respectului pentru diferenţe. În cadrul relaţiei de mentorat sunt încurajate parteneriatul intelectual şi cooperarea, indiferent de opiniile politice sau de credinţele religioase.
2.Autonomia personală
Mentorul promovează un mediu propice exercitării autonomiei personale. În acest scop, în cadrul planului de învăţare, mentee-ul este incurajat să devină independent; să poata lua şi aplica decizii în privinţa propriei dezvoltări personale şi cariere profesionale. Mentorul trebuie să ajute mentee-ul să-şi formeze abilităţi de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziei pentru a deveni tot mai independent şi autonom.
3.Dreptatea si echitatea
Ucenicul vor fi trataţi drept, corect şi echitabil. Mentorului nu îi este permisă discriminarea sau exploatarea, indiferent că acestea sunt directe sau indirecte, mai mult acesta trebuie să işi însuşească ideea de dreptate care se bazează pe împărţirea corectă şi echitabilă a drepturilor şi prevenirea abuzului.
4. Meritul
Mentorul trebuie sa asigure recunoaşterea, cultivarea şi recompensarea valorilor personale care conduc la implinirea obiectivelor stabilite în cadrul relaţiei de mentorat. Printre acestea se numară conştiinţa de sine, voinţa de a învăţa şi a se dezvolta, flexibilitate şi adaptabilitate, creativitatea şi talentul, eficienţa şi performanţa.
5.Profesionalismul
Mentorul se angajează sa cultive un mediu propice pentru cunoastere de sine şi dezvoltarea personală. In acest scop, mentee-ul progresează prin stabilirea impreună cu mentorul a unui program de invăţare personalizat, capabil să conducă la cunoasterea de sine, la formarea de noi abilitaţi/ competenţe si la atingerea obiectivelor propuse in cadrul relaţiei de mentorat.
Mentorul încurajează orientarea spre progresul personal prin sprijinirea directă a mentee-ului în a lua iniţiativa şi a-şi satisface curiozitatea. Mentorul susţine eficienţa, calitatea şi voinţa exercitate la nivel personal şi profesional. Mentorul luptă împotriva amatorismului, superficialităţii, dezinteresului şi plafonării.
6. Onestitatea şi corectitudinea intelectuală
Mentorul apără dreptul la proprietate intelectuală. Toţi cei care vor participa la cercetarea efectuată în domeniul mentoring-ului ale caror rezultate devin publice trebuie mentionaţi, în spiritul onestităţii personale şi profesionale, al recunoaşterii .Este interzisă orice formă de fraudă intelectuală: plagiatul total sau parţial, inventarea/ modificarea rezultatelor cercetărilor, substituirea lucrărilor sau a identităţii persoanelor examinate, preluarea lucrărilor de la colegi sau mentee, ca şi tentativele de corupere spre fraudă.
7. Confidenţialitatea
  Mentorul respectă principiul confidenţialităţii tuturor categoriilor de informaţii care îi sunt dezvăluite de către ucenic în cadrul relaţiei de mentorat, în acest fel, asumându-şi pe deplin angajamentul şi devotamentul faţă de acesta.
Mentorul nu trebuie să faciliteze transparenţa sau denaturarea de informaţii personale sau să le dezvăluie publicului larg.
8. Responsabilitatea
Mentee-ul trebuie să demonstreze doriţa şi voiţa implicarii în dezvoltarea sa personală şi să devină responsabil.
Relaţia de mentorat trebuie să respecte standardele etice si profesionale.Mentee-ul are dreptul de a critica public, intemeiat şi argumentat încălcările standardelor profesionale şi de calitate, ale drepturilor acestuia. Nu sunt permise: dezinformarea, calomnierea, denigrarea publica a programelor şi persoanelor implicate în relaţii de mentorat.
9. Respectul şi toleranţa
Mentorul aderă la valoarea toleranţei faţă de diferenţele intre oameni, intre opinii, credinţe si preferinţe intelectuale. Nu sunt permise manifestările misogine, rasiste, şovine, xenofobe, homofobe si harţuirea sexuală.
10.Bunăvoinţa şi grija
Mentorul consideră dezirabile bunavoinţa şi grija. În acest sens, incurajează aprecierea, mandria si recunoştinţa, empatia, compasiunea, sprijinul faţă de cei aflaţi in nevoie, amabilitatea, politeţea, altruismul, inţelegerea, solidaritatea, solicitudinea, promptitudinea si optimismul faţă de toţi ucenicii din cadrul relaţiilor sale de mentorat.
Totodată descurajează si consideră indezirabile comportamentele care denotă invidie, cinism, vanitate, lipsa de amabilitate, dezinteres.
11. Profesionalismul
Mentorul trebuie să aibă o pregatire psihologică pentru a putea recunoaste o eventuală problemă personală gravă (psihică) a mentee-ului. 
În acest caz, mentorul trebuie sa îndrume mentee-ul sa apeleze la un terapeut.
"Mentorul face consiliere dar nu poate face terapie’’. Consilierea este menită să dezvolte încrederea în sine, să caute resurse, să optimizeze comportamentul şi funcţionarea socială a ucenicului. Terapia "sapă" în adâncimi, caută cauzele problemelor, pe care încearcă să le rezolve. Este un "teren minat" unde este periculos să te aventurezi dacă nu ai cunostinţe si abilităţi de specialitate." (Muresan V. 2009).Codul etic al mentorului, reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale şi profesionale corespunzătoare creării şi menţinerii la nivel înalt a prestigiului instituţiei în care profesorul mentor îşi desfăşoară activitatea şi a funcţiei pe care o ocupă, crearea unui climat de încredere şi respect reciproc între profesorul mentor şi profesorul/cadrul didactic stagiar.

2.3. Bune practici privind profesionalizarea carierei de mentor în România
În Ghidul Mentorului. Neacşu M.(2009) face un scurt istoric despre profesionalizarea  carierei de mentor şi despre  programele de formare a profesorilor mentori în România (EZECHIL, L. ,Neacşu M.2009).
Consiliul Britanic
În anul 1994, British Council Romania a iniţiat primele proiecte axate pe mentorat: UNISCHOOL, apoi PRESETT. Acestea au urmărit formarea de profesori mentori in şcoli, formarea formatorilor de mentori și transferul de competențe de la profesorii de limbă engleză la profesorii de alte specialități, unde au fost pregătiți prin cursuri de specialitate de mentorat,până în 1999,aproximativ 200 de profesori de limba engleză din toate centrele universitare,38 dintre ei au fost selectaţi pentru a fi formatori de mentori printr-un curs special la School of Education de la Universitatea din Leeds, Marea Britanie.
Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 menţionează, de asemenea, că programele de studii ale masteratului didactic sunt elaborate pe baza standardelor profesionale pentru funcţiile didactice. În cadrul unui proiect PHARE coordonat de Centrul Naţional de Formare a Profesorilor (CNFP), în anul 2007, grupul de lucru al proiectului a elaborat un Cadru al competenţelor de bază ale profesiei didactice, îmbunătăţind modelul anterior prin intermediul analizei comparative a modelelor profesionale utilizate în alte ţări. Acest cadru cuprinde 5 competenţe de bază, pentru fiecare fiind menţionate câte trei niveluri de manifestare şi o descriere detaliată a competenţelor specifice subordonate.
Program de formare continuă destinat profesorilor mentori
Practicum
În anul 2007.D.P.P.D.,al Universităţii din  Piteşti  a obținut avizul CNFP pentru derularea programului de formare continuă,,Formarea îndrumătorilor de practică pedagogică (PRACTICUM)79 ore, 20 credite .În implementarea acestui program s-a procedat la transferul unor importante rezultate ale cercetării știinţifice din cadrul proiectului de cercetare CNCSIS 2007 cu tema ,,CALITATE IN MENTORATUL EDUCAȚIONAL’’.
În anul  2010 Universitatea din Piteşti, Facultatea de  Ştiinţe ale Educaţiei & DPPD  organizează programul de Master MENTPROF a ocupat locul II în urma concursului de mastere în educaţie organizat de către Fundaţia Dinu Patriciu în contextul acţiunilor PROFESSORIA. Scopul programului constă în dezvoltarea competenţelor profesorilor cu atribuţii în domeniul activităţilor de mentorat (sau care doresc să se implice în astfel de activităţi): mentori de practică pedagogică şi mentori de stagiu pentru a deveni profesionişti  în realizarea pregătirii practice a noilor generaţii de profesori. Categorii de competenţe ce vor fi dezvoltate:
- Cunoaşterea şi înţelegerea contextului actual şi a noilor standarde de calitate în conformitate cu care se realizează procesul form

Mariana Lulache

Profil
Colegi
Coleg pentru

FELICITARi si alese MULTUMIRI pentru aceasta lucrare valoroasa !

Mariana Lulache acum 2602 zile

Luminița Prodan

Profil
Colegi
Coleg pentru

Excelenta lucrarea. Felicitari!

Luminița Prodan acum 2575 zile

Daniela Olar

Profil
Colegi
Coleg pentru

Un mod de abordare avizat, util cititorilor.

Daniela Olar acum 1609 zile

]]> MARIA TRĂISTARU

 

ROLUL PROFESORULUI MENTOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR ROMÂNESC

 

 

Domnești
2019

ROLUL PROFESORULUI MENTOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR ROMÂNESC (EDIȚIE ONLINE PDF, 2019) autor MARIA TRĂISTARU a fost înregistrată având codul ISBN 978-973-0-29784-3.

 

 

 


ARGUMENT

Lucrarea  prezintă statutul mentorului azi în ţara noastră şi importanţa acestuia în procesul de mentorat al studenţilor şi debutanţilor pentru cariera didactică. Apreciem faptul că, o activitate de mentorat de calitate are un rol important în anticiparea/diminuarea dificultăţilor ce ar putea interveni în cariera didactică a viitorilor dascăli. Un concept cheie în pregătirea profesorilor pentru statutul de mentor este calitatea. Dar ce presupune,şi mai ales cum se ajunge la un mentorat de calitate?
Calitatea unui bun mentor constă în dăruirea cu care acesta împărtăşeşte studentului/debutantului întreaga sa experienţă profesională, oferindu-se pe sine ca model de conduită şi profesionalism. Un mentorat de calitate  se poate realiza numai cu mentori buni, mentori experimentaţi, cu înalte competenţe profesionale care îi recomandă pentru acest statut. Calitatea cea mai evidentă la un mentor este empatia, capacitatea de a se conecta la ceilalţi, de a-i înţelege, de a le simţi temerile, dar şi curajul şi forţa interioară, atunci când nu şi le cunosc. Aceasta este principala calitate a unui leader.
           Am ales titlul lucrării ,,Statutul Profesorului  Mentor  în  România ‚’’ am considerat că fiecare dintre noi cadrele didactice la început de careiera  am avut  un model educatoarea,învăţătoarea ,profesorul din gimnaziu sau cel din liceu,şi ne-am dorit să fim ca ei. Obiectivul principal al lucrării de dizertaţie  este acela de a face cunoscut care este statutul prafesorului mentor azi în România,  ce competenţe  trebuie să deţină profesorul mentor şi prin  ce programe şi cursuri se poate forma mentorul pentru a realiza un mentorat de calitate.
Dacă fiecare dintre noi suntem la clasă profesor de engleză, franceză, matematică sau orice altă materie, ca mentori suntem profesori care predăm meseria de dascăl.
În primul capitol intitulat ,,Fundamente  teoretico-explicative ale mentoratului românesc’’am clarificat conceptele cheie referitoare la mentor, mentorat, competenţe profesionale, standarde profesionale, standarde  de calitate în mentorat, principalelor tipuri de mentorat cunoscute azi în România şi cadrul normativ privind activitatea profesorului mentor azi în România. Ca profesia de dascăl să fie eficientă, e nevoie ca mentorii să fie profesori cu experienţă, dar şi cu o pregătire specială pentru acest tip de îndrumare.
Deşi a fi un bun profesor e o condiţie pentru a deveni un bun mentor, asta nu înseamnă că orice bun profesor va deveni, automat, un bun mentor. Mentoratul este important în anumite perioade ale vieţii noastre. El ne poate ajuta să ne construim personalitatea, astfel încât din punct de vedere social şi profesional să fim mult mai rapid acceptaţi ca parteneri în relaţiile cu semenii noştri. Un model valabil de comportament are avantajul de a ne înlesni ocuparea unei poziţii sociale. Din punct de vedere profesional, un mentor este extrem de important în a explica şi îndruma atât moduri de comportament, cât şi transferul rapid de cunoştinte. Aceste cunoştinte sunt procesul unor filtrări şi acumulări de-a lungul mai multor ani de experienţă. Mentoratul nu reprezintă doar împărtăşirea experienţei profesionale, ci presupune găsirea împreună a punctelor comune care să ducă la un deznodământ de succes. Totul începe de la ce anume îşi doreşte persoana care stă pe lângă un mentor.
În al II-lea capitol intitulat „Profesionalizarea pentru cariera de mentor în România” am prezentat programele de formare continuă din România de profesionalizare a profesorilor mentori, profilul de competenţe al mentorului şi codul etic al profesorului mentor din România.De asemenea am evidenţiat  bune practici privind profesionalizarea carierei de mentor în România.. Deşi timide, programele de mentoring au început să cucerească în ultima vreme un număr mare de manageri din România
În capitolul al III-lea intitulat „Operaţionalizarea activităţilor de mentorat” am prezentat câteva instrumente utile folosite de profesorul mentor în lucrul cu studenţii şi cu debutanţii atât la practica pedagogică, cât şi în mentoratul de stagiu. De asemenea, am lansat 3 propuneri pentru optimizarea activităţii de mentorat, modele de planuri de acţiune ale profesorilor mentori. Planul de acţiune pentru asigurarea calităţii activităţilor de practică pedagogică şi management eficient al unei grupe de studenţi timp de un semestru care cuprinde categoria de obiective, activităţile ce trebuie planificate şi desfăşurate, competenţe necesare ce trebuie formate. În partea aplicativ-experimentală am sondat pe bază de chestionar percepţiile unor cadre didactice, profesori din învăţămăntul preşcolar privitor la  statutul şi rolurile profesorilor mentori din învatămăntul preşcolar.Am constatat că pentru a fi un mentor bun trebuie să fim  model de predare pentru studenţii practicanţi, să utilizăm un limbaj de specialitate, limbajul pedagogic, să oferim studenţilor exemple de proiectare didactică potrivite fiecărui tip de lecţie.Pentru reuşita activităţii de mentorat, mentorul pune la dispoziţie studentului materiale didactice diverse, potrivite cu activităţile curente de practică pedagogică.
În concluzie putem spune că în România mentorul reprezintă un model profesional şi spiritual la care discipolul aspiră, fiind astfel, prin definiţie, unic pentru fiecare individ în parte. Mentorul nu trebuie văzut doar ca o persoană care oferă încurajare sau suport profesional superficial, ca un antrenor în tehnici rutinate sau ca un “maestru” a cărui munca urmează să fie, pur si simplu, imitata. Dimpotriva, mentorul trebuie văzut ca o persoana care joacă un rol vital în aspectele cele mai profunde ale pregătirii profesorilor, în formarea studentului practicant capabil să reflecteze la munca pe care o desfăşoara. Pentru consolidarea statutului său în societate mentorul trebuie să aibă un nivel înalt de cunoştinţe şi experienţă şi trebuie:
- să cunoască valorile, filozofia şi cultura organizaţiei şi să fie pregătiţi să transmită aceste informaţii;
- să acorde sfaturi privind normele, valorile, regulile şi filozofia organizaţiei şi să le clarifice acolo unde este cazul;
- să fie capabil şi pregătit să îl ajute pe stagiar să aibă acces la informaţii şi resurse;
- să beneficieze de o reţea de contacte în interiorul şi exteriorul organizaţiei şi să fie pregătiţi să apeleze la acestea pentru a-i ajuta pe stagiari(persoane mentorate, novice, începatori, debutanţi).
Prin statutul său în şcoala românească putem  spune că mentorul este un  pilon pe care se poate sprijini sistemul educativ făcându-l astfel mai rezistent, mai durabil. Calitățíle unui mentor reprezintă o puternică  experiență profesională în domeniul vizat de ucenic prin faptul că a trecut prin toate etapele de dezvoltare ale unui leader . Din punct de vedere profesional, un mentor este extrem de important în a explica și îndruma un debutant, referitor la moduri de comportament, cât şi de aplicare a cunoștințelor teoretice și, mai ales practice, învățate în școală. Aceste cunoştințe sunt rezultatul unui proces întreg de filtrări şi acumulări de cunoștințe, deprinderi , strategii didactice,  de tact pedagogic asimilate de-a lungul mai multor ani de experiență profesională.Mentorul are misiunea importantă .pentru a-şi consolida statutul în organizaţia şcolară ,să fie un vector al schimbării ,al adaptării la nou şi al colaborării în şcoală şi în comunitatea educativă.
Coordonator ştiinţific:
Lect.univ.dr. MIHAELA NEACŞU

 


                                                     CAPITOLUL 1
FUNDAMENTE TEORETICO-EXPLICATIVE ALE MENTORATULUI  ROMÂNESC
1.1 Analiza conceptuală: mentor, mentorat, competenţe profesionale, standarde  de calitate
Mentorul trimite la imaginea ȋnţeleptului care stă de vorbă cu  novicele, recrutul începător. În DEX,  mentorul este definit ca un „sfătuitor, profesor sau antrenor înţelept, de încredere.” Aşadar, un mentor este pur şi simplu o persoană care ajută altă persoană să înveţe ceva ce în alte condiţii ar fi învăţat mai prost, mai lent sau nu ar fi învăţăt  deloc. Termenul mentor provine din „Odiseea” scrisa de poetul grec „Homer”. Pe când Ulise se pregătea să plece la luptă în Războiul Troian şi-a dat seama ca îl lasă în urmă pe singurul sau moştenitor Telemachus. De vreme ce „Telia” era mic copil, iar razboaiele durau foarte mult, Ulise realizează că Telia trebuie antrenat. El angajează un prieten de încredere al familiei numit Mentor pentru a fi tutorele lui Telia. Mentor este înţelept, sensibil, iar acestea sunt ingredientele principale ale instruirii de înaltă clasă. În accepţie comună, mentorul este o persoană în vârstă, cu experienţă, acceptată ca  ghid de o persoană tânără şi care îi poate uşura acestuia tranziţia către maturitate prin provocări şi susţineri succesive. În acest sens, mentoratul este o relaţie de dezvoltare în care persoana tânără este antrenată în lumea maturităţii.
În Standardul Ocupational , Standard aprobat COSA la data de 07/01/1999 găsim următoarea definiţie: ,,Mentorul este profesorul de specialitate dintr-o şcoală sau liceu care are responsabilitatea de a conduce şi coordona practica pedagogică a studenţilor, prin intermediul căreia aceştia aplică noţiunile şi cunoştinţele de metodică dobândite în facultate şi învaţă sã predea.  Mentorul organizeazã lecţii demonstrative şi ore de predare pentru studenţii practicanţi, încadrând practica pedagogicã a acestora în sistemul concret de desfãşurare a procesului de învăţământ şi totodată le oferã acestora posibilitatea de a-şi însuşi tehnici, metode şi procedee didactice cât mai variate. El are rolul de a-i ajuta pe studenţii practicanţi sã analizeze obiectiv procesul predării proprii sau a altor persoane şi trebuie să contribuie la îmbunătăţirea calitativă a acesteia.’’ Mentorul oferã studenţilor practicanţi un feed–back rapid şi eficient pentru dezvoltarea lor profesională. Mentorul are responsabilitatea întocmirii fişelor de evaluare şi a acordării unei note pentru activitatea didactică a studenţilor practicanţi.
Mentorul atrage studenţii practicanţi şi în activităţile din afara clasei (serbări sau spectacole şcolare, cercuri pedagogice, şedinţe şi consultaţii cu părinţii).
Mentorul are responsabilitatea de a colabora cu metodistul din facultate, acesta din urmă oferindu-i sprijin complementar. Totodată, mentorul ajută şi colaborează cu ceilalţi profesori mentori din catedră, în activitatea pe care aceştia o desfãşoarã cu studenţii practicanţi. ”(Standardul  Ocupaţional  al mentorului,2007p.1).                                                                                 Fiecare dintre noi am avut la un moment dat în viaţă un mentor, un model pe care l-am admirat și am încercat să îl imităm, un proverb chiar spune că „imitația este cea mai sinceră formă de admiraţie.
În literatura de specialitate, mentoratul este conceput  ca un proces a cărui esenţă constă în transmiterea abilităţilor şi informaţiilor de la persoane cu experienţă către debutanţi. Mentorii de succes trebuie să fie „cadre didactice, antrenori, formatori, modele, protectori şi sponsori până la un anumit punct în timpul relaţiilor lor cu novicii... să ofere oportunităţi pentru dezvoltarea altora, prin identificarea situaţiilor şi evenimentelor care contribuie cu  cunoştinţe şi experienţe la viaţa novicilor” (Barnett, 1995, apud. Crocker C., Harris, S.)
Mentoratul este definit astfel
- „relaţia care furnizează oportunităţi pentru indivizi şi grupuri, mai puţin şi mai mult experimentaţi în cadrul instruirii şi serviciului, să reflecte împreună despre mâinile lor la lucru” (Fenichel, 1991);
- „ relaţia protejată în care învăţarea şi experimentarea poate apărea, potenţiale abilităţi pot fi dezvoltate şi rezultate măsurate în termeni de competenţă câştigate mai degrabă, decât acoperirea unui teritoriu circular” (Boston, 1976);
- ,,un efect semnificativ, pe termen lung şi benefic în viaţa sau stilul altei persoane, în general ca rezultat a contactului personal unu la unu. Un mentor este o persoană care oferă cunoştinţe, introspectivă, perspectivă ori înţelepciune care este utilă persoanei mentorate.” (Shea, 1992);
- „un proces interactiv, unu la unu, de ghidare a dezvoltării învăţării, bazat pe premisa implicării active a ambelor părţi, a asumării obligaţiilor ce le revin conform statusurilor. Kay (apud Croker C., Harris, S.) sugerează că mentoratul este„un efort comprehensiv direcţionat spre a ajuta persoana mentorizată să-şi dezvolte atitudinile şi comportamentele de auto-relaţionare şi contabilitate în interiorul unui mediu bine definit”.
Relaţia de mentorare este o relaţie profundă, totală, incluzând toate domeniile vieţii unui individ. Aceasta presupune o mare flexibilitate a mentorului, precum şi existenţa unor reţele de mentori care să lucreze în echipă şi care să poată astfel răspunde eficient tuturor cerinţelor şi situaţiilor apărute.Rolul de model al mentorului nu trebuie înţeles în sensul copierii sau imitării, ci în acela de facilitator al învăţării în sensul dobândirii independenţei, dezvoltării anumitor abilităţi şi înţelegerii tuturor variabilelor specifice activităţii persoanei mentorate.
Mentoratul se poate desfăşura în interiorul sau în exteriorul unei organizaţii. De cele mai multe ori oamenii nu recunosc că au un mentor în momentul de faţă sau că au beneficiat de mentorat. De asemenea,  că mentoratul reduce situaţiile de conflict de rol, dar şi stresul legat de lipsa ordinii organizaţionale, a unor reguli, sarcini precise. Standardul este, prin definiţie “un document stabilit prin consens şi aprobat de un organism recunoscut, care furnizează – pentru utilizări comune şi repetate – reguli, linii directoare şi caracteristici referitoare la activităţi şi rezultatele acestora, în scopul obţinerii unui grad optim de ordine într-un context dat”.( Ordonanţa Guvernului OG nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţională în România – aprobată prin Legea nr.355/2002). Conform unei recomandări din documentul internaţional mai sus menţionat, orice standard “trebuie să se bazeze pe rezultatele conjugate ale ştiinţei, tehnicii şi experienţei şi să aibă drept scop promovarea avantajelor optime ale comunităţii.  Standardul nu trebuie să fie confundat cu norma – „un document (text, desen sau o combinaţie a acestora) conţinând un ansamblu de parametri ce permite studierea şi definirea unor elemente constructive utilizate în mod repetat, fără modificări, în cadrul unui proiect dat”.
Prezentăm în continuare standardele de calitate privind activitatea profesorului mentor,asa cum sunt ele descrise in Ghidul Mentorului(L.Ezechil, 2009, p.64-65).
Standardul Indicatorii de performanţă
1. Programare desfăşurării activităţii de practică pedagogică  - obiectivele sunt clar formulate;
- competenţele vizate sunt realiste;
- studenţii sunt informaţi de la începutul stagiului asupra activităţilor la care vor participa;
- criteriile şi formele de evaluare sunt anunţate de la inceput;
2. Facilitarea procesului de introducere a practicantului în mediul educaţional şcolar
- mentorul realizează pentru stundenţi prezentarea şcolii,a conducerii acesteia;
- mentorul prezintă studenţilor clasa de elevi în cadrul carora vor realiza activitatea de practică pedagogică;
- prezintă studenţilor documentele şcolare;
3. Planificarea activităţilor observative şi a celor de preluare a rolurilor didactice.
- există o planificare a activităţilor observative;
- mentorul realizează o grilă de obsevare  a lecţiilor;
4. Consilierea practicanţilor înainte de susţinerea lecţiilor (de probă şi finale) şi pe durata stagiului de practică pedagogică  - există un program de consultaţii pentru studenţi;
- studenţii primesc modele de organizare şi desfăşurare a lecţiilor;
- studenţii au acces la materialul didactic din şcoală necesar desfăşurării lecţiei;

5. Monitorizarea activităţilor în care sunt implicaţi practicanţii pe durata stagiului de practică pedagogică
- conducerea şcolii şi corpul profesoral pregătesc primirea studenţilor aflaţi in stagiul de practică pedagogică;
- elevii sunt pregătiţi pentru primirea studenţilor la practică pedagogică;
- pe durata deşfăşurării lecţiilor de probă şi finale mentorul intervine cu diplomaţie pentru a corecta stângăciile fireşti ale studenţilor practicanţi ;
- există o planificare a momentelor în care lecţile susţinute de catre studenţi sunt discutate sau comentate la nivelul subgrupei de practică pedagogică ;
6. Managementul grupurilor educaţionale antrenate în procesul practicii pedagogice

- Există  fişe de observare a comportamentului elevilor în timpul derulării lecţiilor susţinute de catre studenţi;
- există fişe de observare a comportamentului grupului de studenţi ce asistă la lecţia de probă /finală a colegului pe durata susţinerii respectivelor activităţi;

7.Gestionarea globală a activităţii de practică pedagogică la nivelul şcolii de aplicaţie
exită un protocol de practică pedagogică semnat de către profesorul mentor
există chestionare de comsemnare a percepţiilor asupra desfăşurării stagiului de practică pedagogică
exista o  analiza SWOT  realizată de catre  profesorul mentor

.
Formarea competenţelor psihopedagogice, stăpânirea tehnologiei şi metodologiei didactice, în aşa fel încât comportamentul didactic al mentorului de practica  pedagogica să fie un factor de performanţe ridicate pentru elevi, face parte din pregătirea psihopedagogică iniţială şi se realizează prin intermediul practicii pedagogice, ca teren de aplicare a cunoaşterii  de specialitate, precum şi a cunoaşterii psihopedagogice. Bineînţeles că practica pedagogică a studenţilor nu poate fi redusă la pregătirea,susţinerea şi analiza unor lecţi.Competenţele sunt definite ca fiind ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare care permit identificarea şi rezolvarea în contexte diverse  a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu.
Competenţele generale se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe durata învăţământului liceal; acestea au un grad ridicat de generalitate şi complexitate.. Termenul de competenţă are numeroase accepţiuni : el a migrat uşor dinspre domeniul profesional-tehnic către educaţie, primind valenţe complexe în acest domeni.
Competenţele  specifice ale cadrului mentor conform Statutului  Cadrului Didactic Mentor,(p.4):
- Cadrul didactic-mentor are  competenţe de comunicare;
- menţinerea echilibrului în cadrul grupului de lucru
Dezvoltarea competenţelor didactice ale studentului practicant:
- dezvoltarea capacităţilor de predare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor
- îndrumarea observării de către studentul practicant a procesului de
predare-învăţare;
- îndrumarea studenţilor în alcătuirea proiectului didactic;
Evaluare:
- evaluarea performanţelor studenţilor;
Planificare:
-     organizarea activităţii de practică;
- cadrul didactic-mentor are  competenţe de comunicare;
- cadrul didactic- mentor este sursă de informaţii;
- cadrul didactic-mentor asigură coeziunea grupului;
- cadrul didactic-mentor are competenţe de planificare  şiorganizare a activităţii de mentorat;
- cadrul didactic-mentor reazează o documentarea şi informarea permanentă din diferite surse clasice si moderne;
- cadrul didactic-mentor are competenţe didactice;Cadrul didactic-mentor are  competenţe de evaluare.

1.2. Analiza principalelor tipuri de mentorat cunoscute azi în România
Mentoratul este un proces complex și diferă de la situație la situație el poate fi interpretat diferit de la persoană la persoană. Este important ca scopul și intențiile mentoratului într-un context particular să fie stabilite și clarificate. Părțile implicate, în particular mentorul și voluntarul, ar trebui să clarifice ce este mentoratul în contextul relației lor pentru a stabili o bază comună de întelegere a procesului și pentru a împărtăși o viziune comună  asupra mentoratului la începutul acestei relații.
Mentoratul informal se dezvoltă de la sine în cadrul unor relaţii stabilite atât in interiorul unei organizaţii cat si în exterior. Mentoratul formal se referă la relaţii desemnate, asociate cu programele de mentorat din cadrul organizaţiilor, astfel încât să se promoveze dezvoltarea angajaţilor. Ȋn programele de mentorat există scopuri care sunt programate pentru a fi atinse, training pentru mentori şi persoanele cu mai puţină experienţă, şi o evaluare a mentoratului.
Există mai multe forme de mentorat în orice tip de organizaţii din şcoli, ONG, instituţii publice, firme şi până la relaţiile din comunitate. Exista două tipuri de mentorare: directă „întalniri faţa în faţa” şi indirectă prin email sau telefon. În unele organizaţii persoanele nou angajate sunt cuplate cu persoane cu mai multă experienţă (mentori) pentru a obţine informaţii, exemple, şi sfaturi. Atunci când unei persoane nou angajate i se desemnează un mentor şansele ca persoana să rămână în organizaţie sunt de două ori mai crescute. De asemenea există forme de mentorat pentru persoanele care au potenţial de leader. Angajatul este plasat în diverse posturi de muncă, pe perioade scurte de timp, sub îndrumarea mentorului, pentru a învăţa structura organizaţiei, cultura ei şi metodele aplicate.
Din acest motiv, mentoratul trebuie privit ca fiind un proces interactiv între două persoane, bazat pe premisa implicării ambelor părţi, de ghidare a dezvoltării învăţării şi de asumare a obligaţiilor ce le revin conform statusurilor lor.
,,Mentorat educaţional  situaţia în care cineva învaţă ceva pe un altul oferindu-se pe sine ca resursă (conceptul cu sfera cea mai largă!). Sensul învăţării aici este foarte larg’’. (L.Ezechil,2009,p.10 ).
Mentoratul educaţional are ca obiectiv principal promovarea şi ridicarea calităţii pregătirii studenţilor de la facultăţile cu profil pedagogic şi a profesorilor debutanţi pentru a face faţă cerinţelor de integrare optimă la locul de muncă şi pentru perfecţionarea didactică.
În domeniul educaţional mentoratul propune integrarea cerinţelor academice şi practice în noi moduri ce vor determina dezvoltarea sistemelor de educare a cadrelor didactice, dezvoltarea abilitătilor de a învăţa în şi din practică, dezvoltarea cercetărilor educaţionale realizate de practicieni şi valorificarea acestora în curricula universitară.
Eficientizarea activităţilor de pregătire practică a studenţilor ce aspiră să devină cadre didactice, printr-un program de mentorat, vizează atât rezultatele învăţării cât şi aspecte psihosociale de relaţionare, de raportare la ceilalţi, având beneficii pentru toate părţile implicate: coordonator practică (universitate), mentor (şcoala de aplicaţie) şi debutant practicant. Mentoratul are două componente principale şi anume: o componentă de socializare, menită să asigure integrarea studentului în viaţa şi activitatea şcolii şi una de dezvoltare profesională şi personală a viitoarelor cadre didactice. Învăţarea profesiei are ca elemente esenţiale activitatea de observare, reflecţie, feed-back şi predare în parteneriat.
În domeniul educaţional stagiarul este cadrul didactic începător aflat in perioada de stagiu (2 ani) într-o unitate şcolară (în care este angajat) şi care beneficiază de îndrumare si asistenţă mentorială din partea mentorului de stagiu şi a altor factori implicaţi în asistarea acestuia până la obţinerea definitivării în învăţământ.
Un mentor de stagiu este un cadru didactic cu experienţa din unitatea şcolară  în care activează stagiarul, format special pentru a fi mentor şi care urmăreşte dezvoltarea profesionala a stagiarului în vederea practicării profesiei didactice la standarde de calitate.Fiind un model de personalitate umană şi de comportament profesional mentorul de stagiu îndeplineste urmatoarele roluri:
Mentorul de stagiu este un model pentru practicant/stagiar prin calitatea prestaţiei didactice şi prin implicarea  in viaţa organizaţiei şcolare. Mentorul de stagiu primeşte stagiarul ca observator la lecţiile şi activitaţile sale, inclusiv la activităţile extraşcolare conduse de acesta. Stagiarul lucrează în echipă cu mentorul în vederea proiectării didactice, a predării şi a evaluării.
Mentorul de stagiu este resursă de învăţare pentru stagiar. Prin asistenţa la ore şi prin analiza activitătii stagiarului, mentorul îi oferă acestuia un feed-back referitor la calitatea proiectării, a comportamentului din timpul predării şi evaluării. Mentorul sprijină stagiarul în selectarea şi procurarea bibliografiei şi îl îndrumă în explorarea acesteia în activitatea didactică.
Mentorul de stagiu este consilier pentru managementul activităţii didactice, pentru dezvoltarea profesională şi personală pentru opţiunile de evoluţie în carieră, pentru integrarea în cultura organizaţională a şcolii, pentru dezvoltarea capacităţii de relaţionare interpersonală, pentru medierea eventualelor conflicte, pentru dezvoltarea capacităţii de documentare, de autoevaluare etc.
Mentorul de stagiu este un animator pentru stagiar, în sensul că acesta îl motivează pe stagiar pentru profesie, îi insuflă încredere în forţele proprii şi optimism pedagogic.
Mentorul de stagiu este un evaluator al prestaţiei didactice a stagiarului. Mentorul evaluează progresul stagiarului în planul competenţelor profesionale prin raportare la standarde de calitate
Relaţia mentor-persoană mentorată nu este una statică, ea se construieşte permanent.
Pascarelli (1998) sugerează un model de mentorat clasic, cu patru etape: iniţiere, cultivare, transformare şi separare.
Pentru mentor a educa înseamnă cunoaştere şi autocunoaştere,valorificare personală, precum şi valorificarea fiecărui cursant pornind de la atributele acestuia,de la aptitudinile sale definitorii. Sarcina mentorului este de a crea un mediu cât mai puţin anxios, încurajând o atmosferă de încredere, de securitate şi susţinere, să înţeleagă cât de important este sentimentul de securitate, de susţinere pentru fiecare cursant-crea un mediu stimulant, care să facă apel la resursele, posibilităţile, capacităţile cursantului-crea un mediu care să respecte libertatea fiecăruia, în care cursantul să nu se simtă încorsetat, ajuntandu-l astfel pe acesta să-şi afirme propria valoare,dar şi pe mentor să-l cunoască aşa cum este. Mentorul este un pilon pe care se sprijină sistemul educativ, de tăria lui depinzând rezistenţa, durabilitatea ansamblului. Nu putem vorbi în termeni categorici în sensul că rolul său este în mod unic crucial, dar putem recunoaşte o egalitate a factorilor fiecare putând influenţa sau declanşa o prăbuşire a sistemului, însă nu singular. Reacţia în lanţ duce la o repartizare relativ egală a culpabilităţii sau din contră la împărţirea laurilor reuşitei cursanţilor. Responsabilizând la maxim mentorul, pornind de la finalităţile actelor sale atât pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung, i se trasează acestuia linii directoare traduse sub formă de competenţe obligatoriu de operaţionalizat. Desigur că mentorul de stagiatura va trebui să acorde o mai mare atenţie la stabilirea nevoilor profesorului stagiar, la planificarea pe o perioadă mai îndelungată a programului stagiarului, la relaţia cu părinţii şi formarea deprinderilor de consiliere a elevilor. De asemenea, va fi nevoie să se realizeze la un nivel mult mai ridicat formarea deprinderilor de reflectare asupra performanţelor pedagogice, în vederea dobândirii încrederii în sine şi a independenţei în dezvoltarea profesională.Un aspect important al rolului de mentor este stabilirea unui program de stagiatură pentru profesorul stagiar /studentul începător. Acest program are ca scop iniţial facilitarea adaptării profesorul stagiar /studentului stagiar la viaţa şcolii cât mai repede şi mai lin cu putinţă. Programul de stagiatură urmează apoi să sprijine dezvoltarea modului de predare a Profesorul stagiar /studentului debutant, în funcţie de profilul stagiarului la debutul în carieră şi de obiectivele sale.

1.3.Cadrul normativ actual privind activitatea profesorului mentor în România.
În statutul cadrului didactic mentor Statutul profesorului mentor prin mentor se înţelege ,,…cadrul didactic care are responsabilitatea îndrumării şi evaluării practicii pedagogice a elevilor sau a studenţilor, precum şi cadrelor didactice aflate în perioada de stagiatură, fiind denumit cadru didactic-mentor de practică pedagogică, respectiv cadru didactic - mentor de stagiatură.’’
La articolul 2 se prevede ,, activitatea cadrului didactic-mentor de stagiatură este coordonată de  Casa Corpului Didactic, iar activitatea cadrului didactic-mentor de practică pedagogică este coordonată de Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic.’’Articolul 3 defineşte noţiunea de stagiar astfel,,Se consideră stagiar, în sensul prezentului statut, cadrul didactic aflat în perioada de stagiu, până la obţinerea definitivării în învăţământ. Stagiarul beneficiază de asistenţă mentorială până la prima sesiune la care are dreptul să se prezinte la definitivat.
În anul şcolar 2011/2012 se aplica Ordinul 5485 / 29 septembrie 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind constituirea corpului profesorilor mentori pentru coordonarea efectuarii stagiului practic în vederea ocuparii unei funcţii didactice, în baza prevederilor art.248 alin. (2) din Legea educatiei naţionale nr. 1/2011, în temeiul Hotararii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
În continuare voi aminti articolelele din metodologie care se referă implicit la ocuparea funcției de mentor și modalitatea de constituire a corpului profesorilor mentori in România.
Articolul 1 din metodologie reglementează constituirea Corpului profesorilor mentori la nivelul inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, în conformitate cu Legea nr. 1/ 10.01.2011, Legea Educaţiei Naţionale.
Mentoratul( Art.3.1) este un proces interactiv, desfăşurat între profesorul mentor şi o altă persoană (elev, student, cadru didactic), de ghidare / sprijinire a învăţării, educării, formării profesionale iniţiale şi / sau dezvoltării profesionale, fiind bazat pe premisa implicării interactive a ambelor părţi, a asumării obligaţiilor ce le revin conform statutului pe care îl deţin.
Dobândirea funcţiei didactice  asa cum este prevazuta la Art. 5 ,de profesor mentor se realizează prin promovarea unui concurs specific reglementat de prezenta metodologie, organizat de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, respectiv prin excepţiile prevăzute de prezenta metodologie.
Pentru pregătirea practică din cadrul masterului didactic se arata Art. 6.(1) , se constituie o reţea permanentă de unităţi de învăţământ, în baza unor acorduri cadru încheiate între unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială şi inspectoratele şcolare, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Cadrul didactic care deţine funcţia didactică (art.19 Ordinul 5485 / 29 septembrie 2011  ) de profesor mentor are competenţe sociale şi relaţionale, operează cu concepte şi modele de comunicare interpersonală şi interactivă.
Mentorul instruieşte şi formează prin exemplul personal:
- este un  model profesional prin cunoştinţe ştiinţifice şi de specialitate;
- mentorul este un model comportamental dovedit prin ţinută, atitudinea generală, conduită, modalitatea de a se exprima, punctualitate şi respectul pentru valori;
- are exigenţele realiste şi bine fondate.
Mentorul foloseşte metode diverse şi eficiente de comunicare, dovedeşte capacităţi şi atitudini de relaţionare şi comunicare:
- foloseşte mijloace de comunicare adecvate situaţiilor concrete în vederea realizării scopurilor educaţionale şi în raport cu conţinutul comunicării;
- are autoritate reală în raport cu stagiarii, comunică adecvat şi permanent cu toţi  factorii  implicaţi;
- arată empatie în a înţelege punctul de vedere al stagiarului;
- limbajul utilizat este specific locului de muncă, pentru primirea şi transmiterea informaţiilor cu corectitudine iar modul de adresare este concis şi politicos;
- dovedeşte imaginaţie substitutivă, disponibilitate de autoreglare a comportamentului în funcţie de context;
- respectă particularităţile de învăţare şi de orientare a performanţei stagiarului şi aplică principiul confidenţialităţii.
Mentorul este sursă de informaţii, comunică informaţii specifice activităţii de stagiatură:
- selectează şi comunică informaţiile esenţiale, în funcţie de obiectivele perioadei de stagiatură;
- receptează, asimilează şi comunică permanent informaţii utile activității pe care o desfăşoară;
- pune la dispoziţia stagiarilor informaţii legate de o anumită temă, fie în format clasic (bibliografii tematice), fie în format electronic (adrese de site-uri, indicaţii de utilizare a platformei digitale etc pentru viitoarea profesie;
- arată empatie în a înţelege punctul de vedere al stagiarului;
- limbajul utilizat este specific locului de muncă, pentru primirea şi transmiterea informaţiilor cu corectitudine iar modul de adresare este concis şi politicos;
- dovedeşte imaginaţie substitutivă, disponibilitate de autoreglare a comportamentului în funcţie de context;
- respectă particularităţile de învăţare şi de orientare a performanţei stagiarului şi În articolul 22.din metodologie se specifica că profesorul mentor are compeţenţe de planificare, organizare şi analiză a activităţii din cadrul stagiului de practică
- verifică receptarea corectă a mesajului, descoperă eventuale deficienţe în receptarea mesajului, dirijează persoanele implicate în observare spre oferirea feed-back-ului;
- discută şi rezolvă problemele în cadrul unui proces agreat şi acceptat de către toţi membrii grupului;
- are o atitudine obiectivă, lipsită de prejudecăţi sau comentarii subiective şi se focalizează pe activităţile didactice care vizează dezvoltarea în profesie a  stagiarului; alcătuieşte şi comunică stagiarilor şi tuturor persoanelor implicate programul de stagiatură, fără să afecteze orarul şcolii, urmărind calitatea, continuitatea şi eficienţa perioadei de stagiatură;
- familiarizează stagiarii în legătură cu folosirea mijloacelor de învăţământ şi îi îndrumă în vederea parcurgerii curriculum formează şi instruieşte stagiarii în legătură cu utilizarea  mijloacelor de învăţământ în perioada de stagiatură;
- încurajează stagiarii să realizeze mijloace de învăţământ proprii, adecvate activităţilor didactice pe care le susţin;
- îndrumă stagiarul în efectuarea comparaţiilor periodice între curriculum-ul   proiectat şi curriculum-ul realizat;
- ajută stagiarul să-şi formeze deprinderea respectării termenelor de întocmire a documentelor şcolare;
- sprijină stagiarul în dezvoltarea capacităţii de predare;
- îndrumă stagiarul în utilizarea strategiilor de învăţare la clasele ce aparţin învăţământului special şi special integrat/elevi cu cerinţe educative speciale/grupuri dezavantajate;
- sprijină desfăşurarea activităţilor extraşcolare de către stagiari;
- implică stagiarii în activităţi extraşcolare şi le explică specificul realizării acestora;  îndrumă stagiarul în promovarea imaginii unităţii de învăţământ;
- încurajează stagiarul în formarea capacităţii de autoevaluare ca formă de autoreflecţie asupra activităţii didactice;
- îndrumă şi analizează activitatea didactică a stagiarilor pe baza unor standarde minime de competenţe profesionale pe care aceştia le cunosc de la începutul stagiaturii, având un rol de sprijin şi nu unul de control birocratic;
- încurajează o autoanaliză constructivă care să evidenţieze aspectele pozitive din activitatea stagiarului şi îl îndrumă în vederea îmbunătăţirii activităţii;
- îndrumă în mod obiectiv, individualizat, respectând confidenţialitatea

 

 

 

 


                                           
     CAPITOLUL 2
PROFESIONALIZARE PENTRU CARIERA DE MENTOR ÎN ROMÂNIA
2.1.Programe de formare continuă din România de profesionalizare a profesorilor mentori
ASOCIAŢIA MENTORILOR DIN ROMÂNIA
În aprilie 2000 s-a înfiinţat ASOCIAŢIA NAȚIONALĂ A MENTORILOR DIN ROMÂNIA-AsMeRo-care număra peste 700 de membrii din toată România. ASOCIAȚIA NAŢIONALĂ A MENTORILOR DIN ROMÂNIA, are ca obiectiv major  promovarea şi dezvoltarea activităţii de mentorat în România în vederea creşterii calităţii activităţii de mentorat, precum şi spijinirea profesorilor debutanţi, pentru a se integra la locul de muncă. ASMERO -reuneste mentorii de toate specialităţile,pentru o mai bună corelare naţională a intereselor şi obiectivelor comune .Consiliul Britanic ,în colaborare  ASMERO,a continuat să iniţieze proiecte  menite să asigure bune practici in activitatea de mentorat: (ASMERO,.ro/index.php?module=cms&page=50,vizitat aprilie 2012)
- Proiectul,,Program de Sprijinire  a Profesorilor Debutanţi;
- Proiectul,, Program de Observare şi Sprijinire a Mentorilor;
- Proiectul START pentru profesori şi stagiari de toate specialităţile;
- Aceste proiecte au avut acordul şi sprijinul MECT;
MANIFESTARI ŞTIINȚIFICE PE TEMA MENTORATULUI ÎN ROMÂNIA (ASMERO,.ro/index.php?module=cms&page=50.vizitat aprilie 2012):
- 1999, sept. – Cluj-Napoca –Prima Conferinţă a Mentorilor;
- 2000 apr. – Cluj-Napoca Conferința Regionala a Mentorilor, organizată de Consiliul Britanic ,cu tema ,,Mentoratul in noul mileniu’’;
- 2000, aug. , Braşov –     A treia Conferinţa Naţională a Mentorilor;
- 2001,ian., Braşov –       Conferinţa Naţională mentorilor de alte specialităţi;
- 2004, ian., Braşov –      Conferinţa Mentorilor de alte specialitaţi;
- 2005, oct., Bucureşti –  Conferinţa Mentorilor de alte specialitaţi;
- 2006, dec, Bucureşti -   Conferinţa Mentorilor de toate specialitaţile;
- 2007, sept, Constanţa - Conferinţa Mentorilor de toate specialitaţile;
- 2007, dec, Bucureşti -   Conferinţa Mentorilor de toate specialitaţile;
- 2008, dec, Bucureşti -   Conferinţa Mentorilor de toate specialitaţile;
- 2009, dec, Bucureşti - -Conferinţa Mentorilor de toate specialitaţile;
- 2007,23-24 noiembrie,Pitești- Conferința internaţională ECOMEDIA Europe Comission,Section No 3, cu titlul,,Mentoringin the E-Learning Society’’;
- 11 decembrie 2010, cea de-a cincea ediţie a Conferinţei Anuale a Mentorilor. Universitatea din Bucuresti, British Council si ASMERO organizată în, noiembrie 2011, în cadrul Hotelului Hilton din Varșovia (Polonia), a avut loc evenimentul de lansare a European Network of Mentors for Women Entrepreneurs, denumit ”Female Entrepreneurship in Europe. (ASMERO,.ro/index.php?module=cms&page=50,vizitat aprilie 2012)
Acest tip de activitate a inceput prin 1994 - 1995 când British Council Romania a iniţiat un proiect intitulat UNISCHOOL şi apoi PRESETT care au urmărit formarea de mentori în şcoli, pentru formarea iniţiala, formarea de formatori de mentor şi transferul de deprinderi de la profesorii de limba engleza la cei de alte specialităţi.
Standardizarea muncii de mentorat la nivel national si international (standarde ocupaţionale; conferinţe naţionale şi internaţionale) precum şi crearea unor asociaţii profesionale puternice au venit ca o urmare firească a derulării acestor proiecte.
În cadrul lor, au fost pregătiţi prin cursuri speciale de mentori, până în 1999, aproximativ 200 de profesori de limba engleză din toate centrele universitare. 38 dintre ei au fost selectaţi pentru a fi formaţi ca formatori de mentori printr-un curs special la School of Educaţion de la Universitatea din Leeds Marea Britanie. Ei trebuiau, şi au şi făcut asta, să facă posibil transferul de deprinderi de la profesorii de limba engleză la cei de alte specialitaţi.

2.2.Profilul  de competenţe şi codul etic al profesorului mentor din România
Mentorul respectă demnitatea fiecaruia dintre mentee săi şi promovează integritatea personală.. Mentorul (îndrumatorul) este acea persoană-suport care va încuraja, sfătui şi sprijini o altă persoană (ucenicul) în dezvoltarea ei. Mentorul va oferi asistenţă practică pentru a se asigura ca ucenicul are posibilitatea de a-şi atinge toate obiectivele propuse în cadrul programului de mentorat. El va reprezenta legătura dintre mentee şi cultura organizaţiei, normele acelei culturi şi viziunea strategică pe termen lung. Mentorul va oferi, de asemenea, suport moral pentru a preveni izolarea şi lipsa motivaţiei pe parcursul integrării intr-un mediul nou, în care un mentee este nevoit să se adapteze. Mentoratul este o disciplina ale carei scopuri, valabile pentru fiecare ucenic aflat într-un program de mentorat, include dezvoltarea personala şi afirmarea profesionala, evoluţia cunoaşterii rolului de mentor şi a cercetarii de noi metode/ tehnici de mentorat în conditiile respectării culturii organizaţionale din care acesta face parte şi a drepturilor omului. Mentorul respecta demnitatea fiecăruia dintre ucenicii săi şi promoveaza integritatea personală. Ucenicii săi se angajeaza să contribuie la dezvoltarea culturii mentoratului şi la prosperitatea relaţiei mentor - ucenic.Valorile şi principiile pe care un mentor le promoveaza şi a căror realizare efectiva încercă să o asigure sunt: libertatea in comunitatea de mentorat, autonomia personala, dreptatea şi echitatea, meritul, profesionalismul, onestitatea şi corectitudinea intelectuala, confidenţialitatea, respectul şi toleranţa, responsabilitatea, bunăvoinţa şi grija
Un profil al profesorului mentor este conturat de Muresan V(2009,pag.34).. în lucrarea Managementul eticii în organizaţii. În continuare prezentăm din această lucrare principiile Codului etic al mentorului :
           1.Libertatea in comunitatea de mentorat
Relaţia de mentorat este un spaţiu liber de ingerinţe, presiuni şi constrângeri politice, religioase şi de putere economica, exceptând constrângerile de natură organizaţională legală şi etică. Mentorul şi mentee-ul sunt protejaţi fată de cenzură, manipulări, persecuţii, în condiţiile respectării standardelor organizaţiei şi a responsabilităţilor profesionale.
Orice membru al comunităţii de mentorat trebuie sa evite lezarea libertăţii celorlalţi, pe baza respectului pentru diferenţe. În cadrul relaţiei de mentorat sunt încurajate parteneriatul intelectual şi cooperarea, indiferent de opiniile politice sau de credinţele religioase.
2.Autonomia personală
Mentorul promovează un mediu propice exercitării autonomiei personale. În acest scop, în cadrul planului de învăţare, mentee-ul este incurajat să devină independent; să poata lua şi aplica decizii în privinţa propriei dezvoltări personale şi cariere profesionale. Mentorul trebuie să ajute mentee-ul să-şi formeze abilităţi de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziei pentru a deveni tot mai independent şi autonom.
3.Dreptatea si echitatea
Ucenicul vor fi trataţi drept, corect şi echitabil. Mentorului nu îi este permisă discriminarea sau exploatarea, indiferent că acestea sunt directe sau indirecte, mai mult acesta trebuie să işi însuşească ideea de dreptate care se bazează pe împărţirea corectă şi echitabilă a drepturilor şi prevenirea abuzului.
4. Meritul
Mentorul trebuie sa asigure recunoaşterea, cultivarea şi recompensarea valorilor personale care conduc la implinirea obiectivelor stabilite în cadrul relaţiei de mentorat. Printre acestea se numară conştiinţa de sine, voinţa de a învăţa şi a se dezvolta, flexibilitate şi adaptabilitate, creativitatea şi talentul, eficienţa şi performanţa.
5.Profesionalismul
Mentorul se angajează sa cultive un mediu propice pentru cunoastere de sine şi dezvoltarea personală. In acest scop, mentee-ul progresează prin stabilirea impreună cu mentorul a unui program de invăţare personalizat, capabil să conducă la cunoasterea de sine, la formarea de noi abilitaţi/ competenţe si la atingerea obiectivelor propuse in cadrul relaţiei de mentorat.
Mentorul încurajează orientarea spre progresul personal prin sprijinirea directă a mentee-ului în a lua iniţiativa şi a-şi satisface curiozitatea. Mentorul susţine eficienţa, calitatea şi voinţa exercitate la nivel personal şi profesional. Mentorul luptă împotriva amatorismului, superficialităţii, dezinteresului şi plafonării.
6. Onestitatea şi corectitudinea intelectuală
Mentorul apără dreptul la proprietate intelectuală. Toţi cei care vor participa la cercetarea efectuată în domeniul mentoring-ului ale caror rezultate devin publice trebuie mentionaţi, în spiritul onestităţii personale şi profesionale, al recunoaşterii .Este interzisă orice formă de fraudă intelectuală: plagiatul total sau parţial, inventarea/ modificarea rezultatelor cercetărilor, substituirea lucrărilor sau a identităţii persoanelor examinate, preluarea lucrărilor de la colegi sau mentee, ca şi tentativele de corupere spre fraudă.
7. Confidenţialitatea
  Mentorul respectă principiul confidenţialităţii tuturor categoriilor de informaţii care îi sunt dezvăluite de către ucenic în cadrul relaţiei de mentorat, în acest fel, asumându-şi pe deplin angajamentul şi devotamentul faţă de acesta.
Mentorul nu trebuie să faciliteze transparenţa sau denaturarea de informaţii personale sau să le dezvăluie publicului larg.
8. Responsabilitatea
Mentee-ul trebuie să demonstreze doriţa şi voiţa implicarii în dezvoltarea sa personală şi să devină responsabil.
Relaţia de mentorat trebuie să respecte standardele etice si profesionale.Mentee-ul are dreptul de a critica public, intemeiat şi argumentat încălcările standardelor profesionale şi de calitate, ale drepturilor acestuia. Nu sunt permise: dezinformarea, calomnierea, denigrarea publica a programelor şi persoanelor implicate în relaţii de mentorat.
9. Respectul şi toleranţa
Mentorul aderă la valoarea toleranţei faţă de diferenţele intre oameni, intre opinii, credinţe si preferinţe intelectuale. Nu sunt permise manifestările misogine, rasiste, şovine, xenofobe, homofobe si harţuirea sexuală.
10.Bunăvoinţa şi grija
Mentorul consideră dezirabile bunavoinţa şi grija. În acest sens, incurajează aprecierea, mandria si recunoştinţa, empatia, compasiunea, sprijinul faţă de cei aflaţi in nevoie, amabilitatea, politeţea, altruismul, inţelegerea, solidaritatea, solicitudinea, promptitudinea si optimismul faţă de toţi ucenicii din cadrul relaţiilor sale de mentorat.
Totodată descurajează si consideră indezirabile comportamentele care denotă invidie, cinism, vanitate, lipsa de amabilitate, dezinteres.
11. Profesionalismul
Mentorul trebuie să aibă o pregatire psihologică pentru a putea recunoaste o eventuală problemă personală gravă (psihică) a mentee-ului. 
În acest caz, mentorul trebuie sa îndrume mentee-ul sa apeleze la un terapeut.
"Mentorul face consiliere dar nu poate face terapie’’. Consilierea este menită să dezvolte încrederea în sine, să caute resurse, să optimizeze comportamentul şi funcţionarea socială a ucenicului. Terapia "sapă" în adâncimi, caută cauzele problemelor, pe care încearcă să le rezolve. Este un "teren minat" unde este periculos să te aventurezi dacă nu ai cunostinţe si abilităţi de specialitate." (Muresan V. 2009).Codul etic al mentorului, reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale şi profesionale corespunzătoare creării şi menţinerii la nivel înalt a prestigiului instituţiei în care profesorul mentor îşi desfăşoară activitatea şi a funcţiei pe care o ocupă, crearea unui climat de încredere şi respect reciproc între profesorul mentor şi profesorul/cadrul didactic stagiar.

2.3. Bune practici privind profesionalizarea carierei de mentor în România
În Ghidul Mentorului. Neacşu M.(2009) face un scurt istoric despre profesionalizarea  carierei de mentor şi despre  programele de formare a profesorilor mentori în România (EZECHIL, L. ,Neacşu M.2009).
Consiliul Britanic
În anul 1994, British Council Romania a iniţiat primele proiecte axate pe mentorat: UNISCHOOL, apoi PRESETT. Acestea au urmărit formarea de profesori mentori in şcoli, formarea formatorilor de mentori și transferul de competențe de la profesorii de limbă engleză la profesorii de alte specialități, unde au fost pregătiți prin cursuri de specialitate de mentorat,până în 1999,aproximativ 200 de profesori de limba engleză din toate centrele universitare,38 dintre ei au fost selectaţi pentru a fi formatori de mentori printr-un curs special la School of Education de la Universitatea din Leeds, Marea Britanie.
Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 menţionează, de asemenea, că programele de studii ale masteratului didactic sunt elaborate pe baza standardelor profesionale pentru funcţiile didactice. În cadrul unui proiect PHARE coordonat de Centrul Naţional de Formare a Profesorilor (CNFP), în anul 2007, grupul de lucru al proiectului a elaborat un Cadru al competenţelor de bază ale profesiei didactice, îmbunătăţind modelul anterior prin intermediul analizei comparative a modelelor profesionale utilizate în alte ţări. Acest cadru cuprinde 5 competenţe de bază, pentru fiecare fiind menţionate câte trei niveluri de manifestare şi o descriere detaliată a competenţelor specifice subordonate.
Program de formare continuă destinat profesorilor mentori
Practicum
În anul 2007.D.P.P.D.,al Universităţii din  Piteşti  a obținut avizul CNFP pentru derularea programului de formare continuă,,Formarea îndrumătorilor de practică pedagogică (PRACTICUM)79 ore, 20 credite .În implementarea acestui program s-a procedat la transferul unor importante rezultate ale cercetării știinţifice din cadrul proiectului de cercetare CNCSIS 2007 cu tema ,,CALITATE IN MENTORATUL EDUCAȚIONAL’’.
În anul  2010 Universitatea din Piteşti, Facultatea de  Ştiinţe ale Educaţiei & DPPD  organizează programul de Master MENTPROF a ocupat locul II în urma concursului de mastere în educaţie organizat de către Fundaţia Dinu Patriciu în contextul acţiunilor PROFESSORIA. Scopul programului constă în dezvoltarea competenţelor profesorilor cu atribuţii în domeniul activităţilor de mentorat (sau care doresc să se implice în astfel de activităţi): mentori de practică pedagogică şi mentori de stagiu pentru a deveni profesionişti  în realizarea pregătirii practice a noilor generaţii de profesori. Categorii de competenţe ce vor fi dezvoltate:
- Cunoaşterea şi înţelegerea contextului actual şi a noilor standarde de calitate în conformitate cu care se realizează procesul form

]]>

ROLUL PROFESORULUI MENTOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR ROMÂNESC

Publicat în 31. 07. 2019 de Maria Trăistaru
Categorie: dezvoltare profesională

MARIA TRĂISTARU

 

ROLUL PROFESORULUI MENTOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR ROMÂNESC

 

 

Domnești
2019

ROLUL PROFESORULUI MENTOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR ROMÂNESC (EDIȚIE ONLINE PDF, 2019) autor MARIA TRĂISTARU a fost înregistrată având codul ISBN 978-973-0-29784-3.

 

 

 


ARGUMENT

Lucrarea  prezintă statutul mentorului azi în ţara noastră şi importanţa acestuia în procesul de mentorat al studenţilor şi debutanţilor pentru cariera didactică. Apreciem faptul că, o activitate de mentorat de calitate are un rol important în anticiparea/diminuarea dificultăţilor ce ar putea interveni în cariera didactică a viitorilor dascăli. Un concept cheie în pregătirea profesorilor pentru statutul de mentor este calitatea. Dar ce presupune,şi mai ales cum se ajunge la un mentorat de calitate?
Calitatea unui bun mentor constă în dăruirea cu care acesta împărtăşeşte studentului/debutantului întreaga sa experienţă profesională, oferindu-se pe sine ca model de conduită şi profesionalism. Un mentorat de calitate  se poate realiza numai cu mentori buni, mentori experimentaţi, cu înalte competenţe profesionale care îi recomandă pentru acest statut. Calitatea cea mai evidentă la un mentor este empatia, capacitatea de a se conecta la ceilalţi, de a-i înţelege, de a le simţi temerile, dar şi curajul şi forţa interioară, atunci când nu şi le cunosc. Aceasta este principala calitate a unui leader.
           Am ales titlul lucrării ,,Statutul Profesorului  Mentor  în  România ‚’’ am considerat că fiecare dintre noi cadrele didactice la început de careiera  am avut  un model educatoarea,învăţătoarea ,profesorul din gimnaziu sau cel din liceu,şi ne-am dorit să fim ca ei. Obiectivul principal al lucrării de dizertaţie  este acela de a face cunoscut care este statutul prafesorului mentor azi în România,  ce competenţe  trebuie să deţină profesorul mentor şi prin  ce programe şi cursuri se poate forma mentorul pentru a realiza un mentorat de calitate.
Dacă fiecare dintre noi suntem la clasă profesor de engleză, franceză, matematică sau orice altă materie, ca mentori suntem profesori care predăm meseria de dascăl.
În primul capitol intitulat ,,Fundamente  teoretico-explicative ale mentoratului românesc’’am clarificat conceptele cheie referitoare la mentor, mentorat, competenţe profesionale, standarde profesionale, standarde  de calitate în mentorat, principalelor tipuri de mentorat cunoscute azi în România şi cadrul normativ privind activitatea profesorului mentor azi în România. Ca profesia de dascăl să fie eficientă, e nevoie ca mentorii să fie profesori cu experienţă, dar şi cu o pregătire specială pentru acest tip de îndrumare.
Deşi a fi un bun profesor e o condiţie pentru a deveni un bun mentor, asta nu înseamnă că orice bun profesor va deveni, automat, un bun mentor. Mentoratul este important în anumite perioade ale vieţii noastre. El ne poate ajuta să ne construim personalitatea, astfel încât din punct de vedere social şi profesional să fim mult mai rapid acceptaţi ca parteneri în relaţiile cu semenii noştri. Un model valabil de comportament are avantajul de a ne înlesni ocuparea unei poziţii sociale. Din punct de vedere profesional, un mentor este extrem de important în a explica şi îndruma atât moduri de comportament, cât şi transferul rapid de cunoştinte. Aceste cunoştinte sunt procesul unor filtrări şi acumulări de-a lungul mai multor ani de experienţă. Mentoratul nu reprezintă doar împărtăşirea experienţei profesionale, ci presupune găsirea împreună a punctelor comune care să ducă la un deznodământ de succes. Totul începe de la ce anume îşi doreşte persoana care stă pe lângă un mentor.
În al II-lea capitol intitulat „Profesionalizarea pentru cariera de mentor în România” am prezentat programele de formare continuă din România de profesionalizare a profesorilor mentori, profilul de competenţe al mentorului şi codul etic al profesorului mentor din România.De asemenea am evidenţiat  bune practici privind profesionalizarea carierei de mentor în România.. Deşi timide, programele de mentoring au început să cucerească în ultima vreme un număr mare de manageri din România
În capitolul al III-lea intitulat „Operaţionalizarea activităţilor de mentorat” am prezentat câteva instrumente utile folosite de profesorul mentor în lucrul cu studenţii şi cu debutanţii atât la practica pedagogică, cât şi în mentoratul de stagiu. De asemenea, am lansat 3 propuneri pentru optimizarea activităţii de mentorat, modele de planuri de acţiune ale profesorilor mentori. Planul de acţiune pentru asigurarea calităţii activităţilor de practică pedagogică şi management eficient al unei grupe de studenţi timp de un semestru care cuprinde categoria de obiective, activităţile ce trebuie planificate şi desfăşurate, competenţe necesare ce trebuie formate. În partea aplicativ-experimentală am sondat pe bază de chestionar percepţiile unor cadre didactice, profesori din învăţămăntul preşcolar privitor la  statutul şi rolurile profesorilor mentori din învatămăntul preşcolar.Am constatat că pentru a fi un mentor bun trebuie să fim  model de predare pentru studenţii practicanţi, să utilizăm un limbaj de specialitate, limbajul pedagogic, să oferim studenţilor exemple de proiectare didactică potrivite fiecărui tip de lecţie.Pentru reuşita activităţii de mentorat, mentorul pune la dispoziţie studentului materiale didactice diverse, potrivite cu activităţile curente de practică pedagogică.
În concluzie putem spune că în România mentorul reprezintă un model profesional şi spiritual la care discipolul aspiră, fiind astfel, prin definiţie, unic pentru fiecare individ în parte. Mentorul nu trebuie văzut doar ca o persoană care oferă încurajare sau suport profesional superficial, ca un antrenor în tehnici rutinate sau ca un “maestru” a cărui munca urmează să fie, pur si simplu, imitata. Dimpotriva, mentorul trebuie văzut ca o persoana care joacă un rol vital în aspectele cele mai profunde ale pregătirii profesorilor, în formarea studentului practicant capabil să reflecteze la munca pe care o desfăşoara. Pentru consolidarea statutului său în societate mentorul trebuie să aibă un nivel înalt de cunoştinţe şi experienţă şi trebuie:
- să cunoască valorile, filozofia şi cultura organizaţiei şi să fie pregătiţi să transmită aceste informaţii;
- să acorde sfaturi privind normele, valorile, regulile şi filozofia organizaţiei şi să le clarifice acolo unde este cazul;
- să fie capabil şi pregătit să îl ajute pe stagiar să aibă acces la informaţii şi resurse;
- să beneficieze de o reţea de contacte în interiorul şi exteriorul organizaţiei şi să fie pregătiţi să apeleze la acestea pentru a-i ajuta pe stagiari(persoane mentorate, novice, începatori, debutanţi).
Prin statutul său în şcoala românească putem  spune că mentorul este un  pilon pe care se poate sprijini sistemul educativ făcându-l astfel mai rezistent, mai durabil. Calitățíle unui mentor reprezintă o puternică  experiență profesională în domeniul vizat de ucenic prin faptul că a trecut prin toate etapele de dezvoltare ale unui leader . Din punct de vedere profesional, un mentor este extrem de important în a explica și îndruma un debutant, referitor la moduri de comportament, cât şi de aplicare a cunoștințelor teoretice și, mai ales practice, învățate în școală. Aceste cunoştințe sunt rezultatul unui proces întreg de filtrări şi acumulări de cunoștințe, deprinderi , strategii didactice,  de tact pedagogic asimilate de-a lungul mai multor ani de experiență profesională.Mentorul are misiunea importantă .pentru a-şi consolida statutul în organizaţia şcolară ,să fie un vector al schimbării ,al adaptării la nou şi al colaborării în şcoală şi în comunitatea educativă.
Coordonator ştiinţific:
Lect.univ.dr. MIHAELA NEACŞU

 


                                                     CAPITOLUL 1
FUNDAMENTE TEORETICO-EXPLICATIVE ALE MENTORATULUI  ROMÂNESC
1.1 Analiza conceptuală: mentor, mentorat, competenţe profesionale, standarde  de calitate
Mentorul trimite la imaginea ȋnţeleptului care stă de vorbă cu  novicele, recrutul începător. În DEX,  mentorul este definit ca un „sfătuitor, profesor sau antrenor înţelept, de încredere.” Aşadar, un mentor este pur şi simplu o persoană care ajută altă persoană să înveţe ceva ce în alte condiţii ar fi învăţat mai prost, mai lent sau nu ar fi învăţăt  deloc. Termenul mentor provine din „Odiseea” scrisa de poetul grec „Homer”. Pe când Ulise se pregătea să plece la luptă în Războiul Troian şi-a dat seama ca îl lasă în urmă pe singurul sau moştenitor Telemachus. De vreme ce „Telia” era mic copil, iar razboaiele durau foarte mult, Ulise realizează că Telia trebuie antrenat. El angajează un prieten de încredere al familiei numit Mentor pentru a fi tutorele lui Telia. Mentor este înţelept, sensibil, iar acestea sunt ingredientele principale ale instruirii de înaltă clasă. În accepţie comună, mentorul este o persoană în vârstă, cu experienţă, acceptată ca  ghid de o persoană tânără şi care îi poate uşura acestuia tranziţia către maturitate prin provocări şi susţineri succesive. În acest sens, mentoratul este o relaţie de dezvoltare în care persoana tânără este antrenată în lumea maturităţii.
În Standardul Ocupational , Standard aprobat COSA la data de 07/01/1999 găsim următoarea definiţie: ,,Mentorul este profesorul de specialitate dintr-o şcoală sau liceu care are responsabilitatea de a conduce şi coordona practica pedagogică a studenţilor, prin intermediul căreia aceştia aplică noţiunile şi cunoştinţele de metodică dobândite în facultate şi învaţă sã predea.  Mentorul organizeazã lecţii demonstrative şi ore de predare pentru studenţii practicanţi, încadrând practica pedagogicã a acestora în sistemul concret de desfãşurare a procesului de învăţământ şi totodată le oferã acestora posibilitatea de a-şi însuşi tehnici, metode şi procedee didactice cât mai variate. El are rolul de a-i ajuta pe studenţii practicanţi sã analizeze obiectiv procesul predării proprii sau a altor persoane şi trebuie să contribuie la îmbunătăţirea calitativă a acesteia.’’ Mentorul oferã studenţilor practicanţi un feed–back rapid şi eficient pentru dezvoltarea lor profesională. Mentorul are responsabilitatea întocmirii fişelor de evaluare şi a acordării unei note pentru activitatea didactică a studenţilor practicanţi.
Mentorul atrage studenţii practicanţi şi în activităţile din afara clasei (serbări sau spectacole şcolare, cercuri pedagogice, şedinţe şi consultaţii cu părinţii).
Mentorul are responsabilitatea de a colabora cu metodistul din facultate, acesta din urmă oferindu-i sprijin complementar. Totodată, mentorul ajută şi colaborează cu ceilalţi profesori mentori din catedră, în activitatea pe care aceştia o desfãşoarã cu studenţii practicanţi. ”(Standardul  Ocupaţional  al mentorului,2007p.1).                                                                                 Fiecare dintre noi am avut la un moment dat în viaţă un mentor, un model pe care l-am admirat și am încercat să îl imităm, un proverb chiar spune că „imitația este cea mai sinceră formă de admiraţie.
În literatura de specialitate, mentoratul este conceput  ca un proces a cărui esenţă constă în transmiterea abilităţilor şi informaţiilor de la persoane cu experienţă către debutanţi. Mentorii de succes trebuie să fie „cadre didactice, antrenori, formatori, modele, protectori şi sponsori până la un anumit punct în timpul relaţiilor lor cu novicii... să ofere oportunităţi pentru dezvoltarea altora, prin identificarea situaţiilor şi evenimentelor care contribuie cu  cunoştinţe şi experienţe la viaţa novicilor” (Barnett, 1995, apud. Crocker C., Harris, S.)
Mentoratul este definit astfel
- „relaţia care furnizează oportunităţi pentru indivizi şi grupuri, mai puţin şi mai mult experimentaţi în cadrul instruirii şi serviciului, să reflecte împreună despre mâinile lor la lucru” (Fenichel, 1991);
- „ relaţia protejată în care învăţarea şi experimentarea poate apărea, potenţiale abilităţi pot fi dezvoltate şi rezultate măsurate în termeni de competenţă câştigate mai degrabă, decât acoperirea unui teritoriu circular” (Boston, 1976);
- ,,un efect semnificativ, pe termen lung şi benefic în viaţa sau stilul altei persoane, în general ca rezultat a contactului personal unu la unu. Un mentor este o persoană care oferă cunoştinţe, introspectivă, perspectivă ori înţelepciune care este utilă persoanei mentorate.” (Shea, 1992);
- „un proces interactiv, unu la unu, de ghidare a dezvoltării învăţării, bazat pe premisa implicării active a ambelor părţi, a asumării obligaţiilor ce le revin conform statusurilor. Kay (apud Croker C., Harris, S.) sugerează că mentoratul este„un efort comprehensiv direcţionat spre a ajuta persoana mentorizată să-şi dezvolte atitudinile şi comportamentele de auto-relaţionare şi contabilitate în interiorul unui mediu bine definit”.
Relaţia de mentorare este o relaţie profundă, totală, incluzând toate domeniile vieţii unui individ. Aceasta presupune o mare flexibilitate a mentorului, precum şi existenţa unor reţele de mentori care să lucreze în echipă şi care să poată astfel răspunde eficient tuturor cerinţelor şi situaţiilor apărute.Rolul de model al mentorului nu trebuie înţeles în sensul copierii sau imitării, ci în acela de facilitator al învăţării în sensul dobândirii independenţei, dezvoltării anumitor abilităţi şi înţelegerii tuturor variabilelor specifice activităţii persoanei mentorate.
Mentoratul se poate desfăşura în interiorul sau în exteriorul unei organizaţii. De cele mai multe ori oamenii nu recunosc că au un mentor în momentul de faţă sau că au beneficiat de mentorat. De asemenea,  că mentoratul reduce situaţiile de conflict de rol, dar şi stresul legat de lipsa ordinii organizaţionale, a unor reguli, sarcini precise. Standardul este, prin definiţie “un document stabilit prin consens şi aprobat de un organism recunoscut, care furnizează – pentru utilizări comune şi repetate – reguli, linii directoare şi caracteristici referitoare la activităţi şi rezultatele acestora, în scopul obţinerii unui grad optim de ordine într-un context dat”.( Ordonanţa Guvernului OG nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţională în România – aprobată prin Legea nr.355/2002). Conform unei recomandări din documentul internaţional mai sus menţionat, orice standard “trebuie să se bazeze pe rezultatele conjugate ale ştiinţei, tehnicii şi experienţei şi să aibă drept scop promovarea avantajelor optime ale comunităţii.  Standardul nu trebuie să fie confundat cu norma – „un document (text, desen sau o combinaţie a acestora) conţinând un ansamblu de parametri ce permite studierea şi definirea unor elemente constructive utilizate în mod repetat, fără modificări, în cadrul unui proiect dat”.
Prezentăm în continuare standardele de calitate privind activitatea profesorului mentor,asa cum sunt ele descrise in Ghidul Mentorului(L.Ezechil, 2009, p.64-65).
Standardul Indicatorii de performanţă
1. Programare desfăşurării activităţii de practică pedagogică  - obiectivele sunt clar formulate;
- competenţele vizate sunt realiste;
- studenţii sunt informaţi de la începutul stagiului asupra activităţilor la care vor participa;
- criteriile şi formele de evaluare sunt anunţate de la inceput;
2. Facilitarea procesului de introducere a practicantului în mediul educaţional şcolar
- mentorul realizează pentru stundenţi prezentarea şcolii,a conducerii acesteia;
- mentorul prezintă studenţilor clasa de elevi în cadrul carora vor realiza activitatea de practică pedagogică;
- prezintă studenţilor documentele şcolare;
3. Planificarea activităţilor observative şi a celor de preluare a rolurilor didactice.
- există o planificare a activităţilor observative;
- mentorul realizează o grilă de obsevare  a lecţiilor;
4. Consilierea practicanţilor înainte de susţinerea lecţiilor (de probă şi finale) şi pe durata stagiului de practică pedagogică  - există un program de consultaţii pentru studenţi;
- studenţii primesc modele de organizare şi desfăşurare a lecţiilor;
- studenţii au acces la materialul didactic din şcoală necesar desfăşurării lecţiei;

5. Monitorizarea activităţilor în care sunt implicaţi practicanţii pe durata stagiului de practică pedagogică
- conducerea şcolii şi corpul profesoral pregătesc primirea studenţilor aflaţi in stagiul de practică pedagogică;
- elevii sunt pregătiţi pentru primirea studenţilor la practică pedagogică;
- pe durata deşfăşurării lecţiilor de probă şi finale mentorul intervine cu diplomaţie pentru a corecta stângăciile fireşti ale studenţilor practicanţi ;
- există o planificare a momentelor în care lecţile susţinute de catre studenţi sunt discutate sau comentate la nivelul subgrupei de practică pedagogică ;
6. Managementul grupurilor educaţionale antrenate în procesul practicii pedagogice

- Există  fişe de observare a comportamentului elevilor în timpul derulării lecţiilor susţinute de catre studenţi;
- există fişe de observare a comportamentului grupului de studenţi ce asistă la lecţia de probă /finală a colegului pe durata susţinerii respectivelor activităţi;

7.Gestionarea globală a activităţii de practică pedagogică la nivelul şcolii de aplicaţie
exită un protocol de practică pedagogică semnat de către profesorul mentor
există chestionare de comsemnare a percepţiilor asupra desfăşurării stagiului de practică pedagogică
exista o  analiza SWOT  realizată de catre  profesorul mentor

.
Formarea competenţelor psihopedagogice, stăpânirea tehnologiei şi metodologiei didactice, în aşa fel încât comportamentul didactic al mentorului de practica  pedagogica să fie un factor de performanţe ridicate pentru elevi, face parte din pregătirea psihopedagogică iniţială şi se realizează prin intermediul practicii pedagogice, ca teren de aplicare a cunoaşterii  de specialitate, precum şi a cunoaşterii psihopedagogice. Bineînţeles că practica pedagogică a studenţilor nu poate fi redusă la pregătirea,susţinerea şi analiza unor lecţi.Competenţele sunt definite ca fiind ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare care permit identificarea şi rezolvarea în contexte diverse  a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu.
Competenţele generale se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe durata învăţământului liceal; acestea au un grad ridicat de generalitate şi complexitate.. Termenul de competenţă are numeroase accepţiuni : el a migrat uşor dinspre domeniul profesional-tehnic către educaţie, primind valenţe complexe în acest domeni.
Competenţele  specifice ale cadrului mentor conform Statutului  Cadrului Didactic Mentor,(p.4):
- Cadrul didactic-mentor are  competenţe de comunicare;
- menţinerea echilibrului în cadrul grupului de lucru
Dezvoltarea competenţelor didactice ale studentului practicant:
- dezvoltarea capacităţilor de predare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor
- îndrumarea observării de către studentul practicant a procesului de
predare-învăţare;
- îndrumarea studenţilor în alcătuirea proiectului didactic;
Evaluare:
- evaluarea performanţelor studenţilor;
Planificare:
-     organizarea activităţii de practică;
- cadrul didactic-mentor are  competenţe de comunicare;
- cadrul didactic- mentor este sursă de informaţii;
- cadrul didactic-mentor asigură coeziunea grupului;
- cadrul didactic-mentor are competenţe de planificare  şiorganizare a activităţii de mentorat;
- cadrul didactic-mentor reazează o documentarea şi informarea permanentă din diferite surse clasice si moderne;
- cadrul didactic-mentor are competenţe didactice;Cadrul didactic-mentor are  competenţe de evaluare.

1.2. Analiza principalelor tipuri de mentorat cunoscute azi în România
Mentoratul este un proces complex și diferă de la situație la situație el poate fi interpretat diferit de la persoană la persoană. Este important ca scopul și intențiile mentoratului într-un context particular să fie stabilite și clarificate. Părțile implicate, în particular mentorul și voluntarul, ar trebui să clarifice ce este mentoratul în contextul relației lor pentru a stabili o bază comună de întelegere a procesului și pentru a împărtăși o viziune comună  asupra mentoratului la începutul acestei relații.
Mentoratul informal se dezvoltă de la sine în cadrul unor relaţii stabilite atât in interiorul unei organizaţii cat si în exterior. Mentoratul formal se referă la relaţii desemnate, asociate cu programele de mentorat din cadrul organizaţiilor, astfel încât să se promoveze dezvoltarea angajaţilor. Ȋn programele de mentorat există scopuri care sunt programate pentru a fi atinse, training pentru mentori şi persoanele cu mai puţină experienţă, şi o evaluare a mentoratului.
Există mai multe forme de mentorat în orice tip de organizaţii din şcoli, ONG, instituţii publice, firme şi până la relaţiile din comunitate. Exista două tipuri de mentorare: directă „întalniri faţa în faţa” şi indirectă prin email sau telefon. În unele organizaţii persoanele nou angajate sunt cuplate cu persoane cu mai multă experienţă (mentori) pentru a obţine informaţii, exemple, şi sfaturi. Atunci când unei persoane nou angajate i se desemnează un mentor şansele ca persoana să rămână în organizaţie sunt de două ori mai crescute. De asemenea există forme de mentorat pentru persoanele care au potenţial de leader. Angajatul este plasat în diverse posturi de muncă, pe perioade scurte de timp, sub îndrumarea mentorului, pentru a învăţa structura organizaţiei, cultura ei şi metodele aplicate.
Din acest motiv, mentoratul trebuie privit ca fiind un proces interactiv între două persoane, bazat pe premisa implicării ambelor părţi, de ghidare a dezvoltării învăţării şi de asumare a obligaţiilor ce le revin conform statusurilor lor.
,,Mentorat educaţional  situaţia în care cineva învaţă ceva pe un altul oferindu-se pe sine ca resursă (conceptul cu sfera cea mai largă!). Sensul învăţării aici este foarte larg’’. (L.Ezechil,2009,p.10 ).
Mentoratul educaţional are ca obiectiv principal promovarea şi ridicarea calităţii pregătirii studenţilor de la facultăţile cu profil pedagogic şi a profesorilor debutanţi pentru a face faţă cerinţelor de integrare optimă la locul de muncă şi pentru perfecţionarea didactică.
În domeniul educaţional mentoratul propune integrarea cerinţelor academice şi practice în noi moduri ce vor determina dezvoltarea sistemelor de educare a cadrelor didactice, dezvoltarea abilitătilor de a învăţa în şi din practică, dezvoltarea cercetărilor educaţionale realizate de practicieni şi valorificarea acestora în curricula universitară.
Eficientizarea activităţilor de pregătire practică a studenţilor ce aspiră să devină cadre didactice, printr-un program de mentorat, vizează atât rezultatele învăţării cât şi aspecte psihosociale de relaţionare, de raportare la ceilalţi, având beneficii pentru toate părţile implicate: coordonator practică (universitate), mentor (şcoala de aplicaţie) şi debutant practicant. Mentoratul are două componente principale şi anume: o componentă de socializare, menită să asigure integrarea studentului în viaţa şi activitatea şcolii şi una de dezvoltare profesională şi personală a viitoarelor cadre didactice. Învăţarea profesiei are ca elemente esenţiale activitatea de observare, reflecţie, feed-back şi predare în parteneriat.
În domeniul educaţional stagiarul este cadrul didactic începător aflat in perioada de stagiu (2 ani) într-o unitate şcolară (în care este angajat) şi care beneficiază de îndrumare si asistenţă mentorială din partea mentorului de stagiu şi a altor factori implicaţi în asistarea acestuia până la obţinerea definitivării în învăţământ.
Un mentor de stagiu este un cadru didactic cu experienţa din unitatea şcolară  în care activează stagiarul, format special pentru a fi mentor şi care urmăreşte dezvoltarea profesionala a stagiarului în vederea practicării profesiei didactice la standarde de calitate.Fiind un model de personalitate umană şi de comportament profesional mentorul de stagiu îndeplineste urmatoarele roluri:
Mentorul de stagiu este un model pentru practicant/stagiar prin calitatea prestaţiei didactice şi prin implicarea  in viaţa organizaţiei şcolare. Mentorul de stagiu primeşte stagiarul ca observator la lecţiile şi activitaţile sale, inclusiv la activităţile extraşcolare conduse de acesta. Stagiarul lucrează în echipă cu mentorul în vederea proiectării didactice, a predării şi a evaluării.
Mentorul de stagiu este resursă de învăţare pentru stagiar. Prin asistenţa la ore şi prin analiza activitătii stagiarului, mentorul îi oferă acestuia un feed-back referitor la calitatea proiectării, a comportamentului din timpul predării şi evaluării. Mentorul sprijină stagiarul în selectarea şi procurarea bibliografiei şi îl îndrumă în explorarea acesteia în activitatea didactică.
Mentorul de stagiu este consilier pentru managementul activităţii didactice, pentru dezvoltarea profesională şi personală pentru opţiunile de evoluţie în carieră, pentru integrarea în cultura organizaţională a şcolii, pentru dezvoltarea capacităţii de relaţionare interpersonală, pentru medierea eventualelor conflicte, pentru dezvoltarea capacităţii de documentare, de autoevaluare etc.
Mentorul de stagiu este un animator pentru stagiar, în sensul că acesta îl motivează pe stagiar pentru profesie, îi insuflă încredere în forţele proprii şi optimism pedagogic.
Mentorul de stagiu este un evaluator al prestaţiei didactice a stagiarului. Mentorul evaluează progresul stagiarului în planul competenţelor profesionale prin raportare la standarde de calitate
Relaţia mentor-persoană mentorată nu este una statică, ea se construieşte permanent.
Pascarelli (1998) sugerează un model de mentorat clasic, cu patru etape: iniţiere, cultivare, transformare şi separare.
Pentru mentor a educa înseamnă cunoaştere şi autocunoaştere,valorificare personală, precum şi valorificarea fiecărui cursant pornind de la atributele acestuia,de la aptitudinile sale definitorii. Sarcina mentorului este de a crea un mediu cât mai puţin anxios, încurajând o atmosferă de încredere, de securitate şi susţinere, să înţeleagă cât de important este sentimentul de securitate, de susţinere pentru fiecare cursant-crea un mediu stimulant, care să facă apel la resursele, posibilităţile, capacităţile cursantului-crea un mediu care să respecte libertatea fiecăruia, în care cursantul să nu se simtă încorsetat, ajuntandu-l astfel pe acesta să-şi afirme propria valoare,dar şi pe mentor să-l cunoască aşa cum este. Mentorul este un pilon pe care se sprijină sistemul educativ, de tăria lui depinzând rezistenţa, durabilitatea ansamblului. Nu putem vorbi în termeni categorici în sensul că rolul său este în mod unic crucial, dar putem recunoaşte o egalitate a factorilor fiecare putând influenţa sau declanşa o prăbuşire a sistemului, însă nu singular. Reacţia în lanţ duce la o repartizare relativ egală a culpabilităţii sau din contră la împărţirea laurilor reuşitei cursanţilor. Responsabilizând la maxim mentorul, pornind de la finalităţile actelor sale atât pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung, i se trasează acestuia linii directoare traduse sub formă de competenţe obligatoriu de operaţionalizat. Desigur că mentorul de stagiatura va trebui să acorde o mai mare atenţie la stabilirea nevoilor profesorului stagiar, la planificarea pe o perioadă mai îndelungată a programului stagiarului, la relaţia cu părinţii şi formarea deprinderilor de consiliere a elevilor. De asemenea, va fi nevoie să se realizeze la un nivel mult mai ridicat formarea deprinderilor de reflectare asupra performanţelor pedagogice, în vederea dobândirii încrederii în sine şi a independenţei în dezvoltarea profesională.Un aspect important al rolului de mentor este stabilirea unui program de stagiatură pentru profesorul stagiar /studentul începător. Acest program are ca scop iniţial facilitarea adaptării profesorul stagiar /studentului stagiar la viaţa şcolii cât mai repede şi mai lin cu putinţă. Programul de stagiatură urmează apoi să sprijine dezvoltarea modului de predare a Profesorul stagiar /studentului debutant, în funcţie de profilul stagiarului la debutul în carieră şi de obiectivele sale.

1.3.Cadrul normativ actual privind activitatea profesorului mentor în România.
În statutul cadrului didactic mentor Statutul profesorului mentor prin mentor se înţelege ,,…cadrul didactic care are responsabilitatea îndrumării şi evaluării practicii pedagogice a elevilor sau a studenţilor, precum şi cadrelor didactice aflate în perioada de stagiatură, fiind denumit cadru didactic-mentor de practică pedagogică, respectiv cadru didactic - mentor de stagiatură.’’
La articolul 2 se prevede ,, activitatea cadrului didactic-mentor de stagiatură este coordonată de  Casa Corpului Didactic, iar activitatea cadrului didactic-mentor de practică pedagogică este coordonată de Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic.’’Articolul 3 defineşte noţiunea de stagiar astfel,,Se consideră stagiar, în sensul prezentului statut, cadrul didactic aflat în perioada de stagiu, până la obţinerea definitivării în învăţământ. Stagiarul beneficiază de asistenţă mentorială până la prima sesiune la care are dreptul să se prezinte la definitivat.
În anul şcolar 2011/2012 se aplica Ordinul 5485 / 29 septembrie 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind constituirea corpului profesorilor mentori pentru coordonarea efectuarii stagiului practic în vederea ocuparii unei funcţii didactice, în baza prevederilor art.248 alin. (2) din Legea educatiei naţionale nr. 1/2011, în temeiul Hotararii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
În continuare voi aminti articolelele din metodologie care se referă implicit la ocuparea funcției de mentor și modalitatea de constituire a corpului profesorilor mentori in România.
Articolul 1 din metodologie reglementează constituirea Corpului profesorilor mentori la nivelul inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, în conformitate cu Legea nr. 1/ 10.01.2011, Legea Educaţiei Naţionale.
Mentoratul( Art.3.1) este un proces interactiv, desfăşurat între profesorul mentor şi o altă persoană (elev, student, cadru didactic), de ghidare / sprijinire a învăţării, educării, formării profesionale iniţiale şi / sau dezvoltării profesionale, fiind bazat pe premisa implicării interactive a ambelor părţi, a asumării obligaţiilor ce le revin conform statutului pe care îl deţin.
Dobândirea funcţiei didactice  asa cum este prevazuta la Art. 5 ,de profesor mentor se realizează prin promovarea unui concurs specific reglementat de prezenta metodologie, organizat de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, respectiv prin excepţiile prevăzute de prezenta metodologie.
Pentru pregătirea practică din cadrul masterului didactic se arata Art. 6.(1) , se constituie o reţea permanentă de unităţi de învăţământ, în baza unor acorduri cadru încheiate între unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială şi inspectoratele şcolare, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Cadrul didactic care deţine funcţia didactică (art.19 Ordinul 5485 / 29 septembrie 2011  ) de profesor mentor are competenţe sociale şi relaţionale, operează cu concepte şi modele de comunicare interpersonală şi interactivă.
Mentorul instruieşte şi formează prin exemplul personal:
- este un  model profesional prin cunoştinţe ştiinţifice şi de specialitate;
- mentorul este un model comportamental dovedit prin ţinută, atitudinea generală, conduită, modalitatea de a se exprima, punctualitate şi respectul pentru valori;
- are exigenţele realiste şi bine fondate.
Mentorul foloseşte metode diverse şi eficiente de comunicare, dovedeşte capacităţi şi atitudini de relaţionare şi comunicare:
- foloseşte mijloace de comunicare adecvate situaţiilor concrete în vederea realizării scopurilor educaţionale şi în raport cu conţinutul comunicării;
- are autoritate reală în raport cu stagiarii, comunică adecvat şi permanent cu toţi  factorii  implicaţi;
- arată empatie în a înţelege punctul de vedere al stagiarului;
- limbajul utilizat este specific locului de muncă, pentru primirea şi transmiterea informaţiilor cu corectitudine iar modul de adresare este concis şi politicos;
- dovedeşte imaginaţie substitutivă, disponibilitate de autoreglare a comportamentului în funcţie de context;
- respectă particularităţile de învăţare şi de orientare a performanţei stagiarului şi aplică principiul confidenţialităţii.
Mentorul este sursă de informaţii, comunică informaţii specifice activităţii de stagiatură:
- selectează şi comunică informaţiile esenţiale, în funcţie de obiectivele perioadei de stagiatură;
- receptează, asimilează şi comunică permanent informaţii utile activității pe care o desfăşoară;
- pune la dispoziţia stagiarilor informaţii legate de o anumită temă, fie în format clasic (bibliografii tematice), fie în format electronic (adrese de site-uri, indicaţii de utilizare a platformei digitale etc pentru viitoarea profesie;
- arată empatie în a înţelege punctul de vedere al stagiarului;
- limbajul utilizat este specific locului de muncă, pentru primirea şi transmiterea informaţiilor cu corectitudine iar modul de adresare este concis şi politicos;
- dovedeşte imaginaţie substitutivă, disponibilitate de autoreglare a comportamentului în funcţie de context;
- respectă particularităţile de învăţare şi de orientare a performanţei stagiarului şi În articolul 22.din metodologie se specifica că profesorul mentor are compeţenţe de planificare, organizare şi analiză a activităţii din cadrul stagiului de practică
- verifică receptarea corectă a mesajului, descoperă eventuale deficienţe în receptarea mesajului, dirijează persoanele implicate în observare spre oferirea feed-back-ului;
- discută şi rezolvă problemele în cadrul unui proces agreat şi acceptat de către toţi membrii grupului;
- are o atitudine obiectivă, lipsită de prejudecăţi sau comentarii subiective şi se focalizează pe activităţile didactice care vizează dezvoltarea în profesie a  stagiarului; alcătuieşte şi comunică stagiarilor şi tuturor persoanelor implicate programul de stagiatură, fără să afecteze orarul şcolii, urmărind calitatea, continuitatea şi eficienţa perioadei de stagiatură;
- familiarizează stagiarii în legătură cu folosirea mijloacelor de învăţământ şi îi îndrumă în vederea parcurgerii curriculum formează şi instruieşte stagiarii în legătură cu utilizarea  mijloacelor de învăţământ în perioada de stagiatură;
- încurajează stagiarii să realizeze mijloace de învăţământ proprii, adecvate activităţilor didactice pe care le susţin;
- îndrumă stagiarul în efectuarea comparaţiilor periodice între curriculum-ul   proiectat şi curriculum-ul realizat;
- ajută stagiarul să-şi formeze deprinderea respectării termenelor de întocmire a documentelor şcolare;
- sprijină stagiarul în dezvoltarea capacităţii de predare;
- îndrumă stagiarul în utilizarea strategiilor de învăţare la clasele ce aparţin învăţământului special şi special integrat/elevi cu cerinţe educative speciale/grupuri dezavantajate;
- sprijină desfăşurarea activităţilor extraşcolare de către stagiari;
- implică stagiarii în activităţi extraşcolare şi le explică specificul realizării acestora;  îndrumă stagiarul în promovarea imaginii unităţii de învăţământ;
- încurajează stagiarul în formarea capacităţii de autoevaluare ca formă de autoreflecţie asupra activităţii didactice;
- îndrumă şi analizează activitatea didactică a stagiarilor pe baza unor standarde minime de competenţe profesionale pe care aceştia le cunosc de la începutul stagiaturii, având un rol de sprijin şi nu unul de control birocratic;
- încurajează o autoanaliză constructivă care să evidenţieze aspectele pozitive din activitatea stagiarului şi îl îndrumă în vederea îmbunătăţirii activităţii;
- îndrumă în mod obiectiv, individualizat, respectând confidenţialitatea

 

 

 

 


                                           
     CAPITOLUL 2
PROFESIONALIZARE PENTRU CARIERA DE MENTOR ÎN ROMÂNIA
2.1.Programe de formare continuă din România de profesionalizare a profesorilor mentori
ASOCIAŢIA MENTORILOR DIN ROMÂNIA
În aprilie 2000 s-a înfiinţat ASOCIAŢIA NAȚIONALĂ A MENTORILOR DIN ROMÂNIA-AsMeRo-care număra peste 700 de membrii din toată România. ASOCIAȚIA NAŢIONALĂ A MENTORILOR DIN ROMÂNIA, are ca obiectiv major  promovarea şi dezvoltarea activităţii de mentorat în România în vederea creşterii calităţii activităţii de mentorat, precum şi spijinirea profesorilor debutanţi, pentru a se integra la locul de muncă. ASMERO -reuneste mentorii de toate specialităţile,pentru o mai bună corelare naţională a intereselor şi obiectivelor comune .Consiliul Britanic ,în colaborare  ASMERO,a continuat să iniţieze proiecte  menite să asigure bune practici in activitatea de mentorat: (ASMERO,.ro/index.php?module=cms&page=50,vizitat aprilie 2012)
- Proiectul,,Program de Sprijinire  a Profesorilor Debutanţi;
- Proiectul,, Program de Observare şi Sprijinire a Mentorilor;
- Proiectul START pentru profesori şi stagiari de toate specialităţile;
- Aceste proiecte au avut acordul şi sprijinul MECT;
MANIFESTARI ŞTIINȚIFICE PE TEMA MENTORATULUI ÎN ROMÂNIA (ASMERO,.ro/index.php?module=cms&page=50.vizitat aprilie 2012):
- 1999, sept. – Cluj-Napoca –Prima Conferinţă a Mentorilor;
- 2000 apr. – Cluj-Napoca Conferința Regionala a Mentorilor, organizată de Consiliul Britanic ,cu tema ,,Mentoratul in noul mileniu’’;
- 2000, aug. , Braşov –     A treia Conferinţa Naţională a Mentorilor;
- 2001,ian., Braşov –       Conferinţa Naţională mentorilor de alte specialităţi;
- 2004, ian., Braşov –      Conferinţa Mentorilor de alte specialitaţi;
- 2005, oct., Bucureşti –  Conferinţa Mentorilor de alte specialitaţi;
- 2006, dec, Bucureşti -   Conferinţa Mentorilor de toate specialitaţile;
- 2007, sept, Constanţa - Conferinţa Mentorilor de toate specialitaţile;
- 2007, dec, Bucureşti -   Conferinţa Mentorilor de toate specialitaţile;
- 2008, dec, Bucureşti -   Conferinţa Mentorilor de toate specialitaţile;
- 2009, dec, Bucureşti - -Conferinţa Mentorilor de toate specialitaţile;
- 2007,23-24 noiembrie,Pitești- Conferința internaţională ECOMEDIA Europe Comission,Section No 3, cu titlul,,Mentoringin the E-Learning Society’’;
- 11 decembrie 2010, cea de-a cincea ediţie a Conferinţei Anuale a Mentorilor. Universitatea din Bucuresti, British Council si ASMERO organizată în, noiembrie 2011, în cadrul Hotelului Hilton din Varșovia (Polonia), a avut loc evenimentul de lansare a European Network of Mentors for Women Entrepreneurs, denumit ”Female Entrepreneurship in Europe. (ASMERO,.ro/index.php?module=cms&page=50,vizitat aprilie 2012)
Acest tip de activitate a inceput prin 1994 - 1995 când British Council Romania a iniţiat un proiect intitulat UNISCHOOL şi apoi PRESETT care au urmărit formarea de mentori în şcoli, pentru formarea iniţiala, formarea de formatori de mentor şi transferul de deprinderi de la profesorii de limba engleza la cei de alte specialităţi.
Standardizarea muncii de mentorat la nivel national si international (standarde ocupaţionale; conferinţe naţionale şi internaţionale) precum şi crearea unor asociaţii profesionale puternice au venit ca o urmare firească a derulării acestor proiecte.
În cadrul lor, au fost pregătiţi prin cursuri speciale de mentori, până în 1999, aproximativ 200 de profesori de limba engleză din toate centrele universitare. 38 dintre ei au fost selectaţi pentru a fi formaţi ca formatori de mentori printr-un curs special la School of Educaţion de la Universitatea din Leeds Marea Britanie. Ei trebuiau, şi au şi făcut asta, să facă posibil transferul de deprinderi de la profesorii de limba engleză la cei de alte specialitaţi.

2.2.Profilul  de competenţe şi codul etic al profesorului mentor din România
Mentorul respectă demnitatea fiecaruia dintre mentee săi şi promovează integritatea personală.. Mentorul (îndrumatorul) este acea persoană-suport care va încuraja, sfătui şi sprijini o altă persoană (ucenicul) în dezvoltarea ei. Mentorul va oferi asistenţă practică pentru a se asigura ca ucenicul are posibilitatea de a-şi atinge toate obiectivele propuse în cadrul programului de mentorat. El va reprezenta legătura dintre mentee şi cultura organizaţiei, normele acelei culturi şi viziunea strategică pe termen lung. Mentorul va oferi, de asemenea, suport moral pentru a preveni izolarea şi lipsa motivaţiei pe parcursul integrării intr-un mediul nou, în care un mentee este nevoit să se adapteze. Mentoratul este o disciplina ale carei scopuri, valabile pentru fiecare ucenic aflat într-un program de mentorat, include dezvoltarea personala şi afirmarea profesionala, evoluţia cunoaşterii rolului de mentor şi a cercetarii de noi metode/ tehnici de mentorat în conditiile respectării culturii organizaţionale din care acesta face parte şi a drepturilor omului. Mentorul respecta demnitatea fiecăruia dintre ucenicii săi şi promoveaza integritatea personală. Ucenicii săi se angajeaza să contribuie la dezvoltarea culturii mentoratului şi la prosperitatea relaţiei mentor - ucenic.Valorile şi principiile pe care un mentor le promoveaza şi a căror realizare efectiva încercă să o asigure sunt: libertatea in comunitatea de mentorat, autonomia personala, dreptatea şi echitatea, meritul, profesionalismul, onestitatea şi corectitudinea intelectuala, confidenţialitatea, respectul şi toleranţa, responsabilitatea, bunăvoinţa şi grija
Un profil al profesorului mentor este conturat de Muresan V(2009,pag.34).. în lucrarea Managementul eticii în organizaţii. În continuare prezentăm din această lucrare principiile Codului etic al mentorului :
           1.Libertatea in comunitatea de mentorat
Relaţia de mentorat este un spaţiu liber de ingerinţe, presiuni şi constrângeri politice, religioase şi de putere economica, exceptând constrângerile de natură organizaţională legală şi etică. Mentorul şi mentee-ul sunt protejaţi fată de cenzură, manipulări, persecuţii, în condiţiile respectării standardelor organizaţiei şi a responsabilităţilor profesionale.
Orice membru al comunităţii de mentorat trebuie sa evite lezarea libertăţii celorlalţi, pe baza respectului pentru diferenţe. În cadrul relaţiei de mentorat sunt încurajate parteneriatul intelectual şi cooperarea, indiferent de opiniile politice sau de credinţele religioase.
2.Autonomia personală
Mentorul promovează un mediu propice exercitării autonomiei personale. În acest scop, în cadrul planului de învăţare, mentee-ul este incurajat să devină independent; să poata lua şi aplica decizii în privinţa propriei dezvoltări personale şi cariere profesionale. Mentorul trebuie să ajute mentee-ul să-şi formeze abilităţi de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziei pentru a deveni tot mai independent şi autonom.
3.Dreptatea si echitatea
Ucenicul vor fi trataţi drept, corect şi echitabil. Mentorului nu îi este permisă discriminarea sau exploatarea, indiferent că acestea sunt directe sau indirecte, mai mult acesta trebuie să işi însuşească ideea de dreptate care se bazează pe împărţirea corectă şi echitabilă a drepturilor şi prevenirea abuzului.
4. Meritul
Mentorul trebuie sa asigure recunoaşterea, cultivarea şi recompensarea valorilor personale care conduc la implinirea obiectivelor stabilite în cadrul relaţiei de mentorat. Printre acestea se numară conştiinţa de sine, voinţa de a învăţa şi a se dezvolta, flexibilitate şi adaptabilitate, creativitatea şi talentul, eficienţa şi performanţa.
5.Profesionalismul
Mentorul se angajează sa cultive un mediu propice pentru cunoastere de sine şi dezvoltarea personală. In acest scop, mentee-ul progresează prin stabilirea impreună cu mentorul a unui program de invăţare personalizat, capabil să conducă la cunoasterea de sine, la formarea de noi abilitaţi/ competenţe si la atingerea obiectivelor propuse in cadrul relaţiei de mentorat.
Mentorul încurajează orientarea spre progresul personal prin sprijinirea directă a mentee-ului în a lua iniţiativa şi a-şi satisface curiozitatea. Mentorul susţine eficienţa, calitatea şi voinţa exercitate la nivel personal şi profesional. Mentorul luptă împotriva amatorismului, superficialităţii, dezinteresului şi plafonării.
6. Onestitatea şi corectitudinea intelectuală
Mentorul apără dreptul la proprietate intelectuală. Toţi cei care vor participa la cercetarea efectuată în domeniul mentoring-ului ale caror rezultate devin publice trebuie mentionaţi, în spiritul onestităţii personale şi profesionale, al recunoaşterii .Este interzisă orice formă de fraudă intelectuală: plagiatul total sau parţial, inventarea/ modificarea rezultatelor cercetărilor, substituirea lucrărilor sau a identităţii persoanelor examinate, preluarea lucrărilor de la colegi sau mentee, ca şi tentativele de corupere spre fraudă.
7. Confidenţialitatea
  Mentorul respectă principiul confidenţialităţii tuturor categoriilor de informaţii care îi sunt dezvăluite de către ucenic în cadrul relaţiei de mentorat, în acest fel, asumându-şi pe deplin angajamentul şi devotamentul faţă de acesta.
Mentorul nu trebuie să faciliteze transparenţa sau denaturarea de informaţii personale sau să le dezvăluie publicului larg.
8. Responsabilitatea
Mentee-ul trebuie să demonstreze doriţa şi voiţa implicarii în dezvoltarea sa personală şi să devină responsabil.
Relaţia de mentorat trebuie să respecte standardele etice si profesionale.Mentee-ul are dreptul de a critica public, intemeiat şi argumentat încălcările standardelor profesionale şi de calitate, ale drepturilor acestuia. Nu sunt permise: dezinformarea, calomnierea, denigrarea publica a programelor şi persoanelor implicate în relaţii de mentorat.
9. Respectul şi toleranţa
Mentorul aderă la valoarea toleranţei faţă de diferenţele intre oameni, intre opinii, credinţe si preferinţe intelectuale. Nu sunt permise manifestările misogine, rasiste, şovine, xenofobe, homofobe si harţuirea sexuală.
10.Bunăvoinţa şi grija
Mentorul consideră dezirabile bunavoinţa şi grija. În acest sens, incurajează aprecierea, mandria si recunoştinţa, empatia, compasiunea, sprijinul faţă de cei aflaţi in nevoie, amabilitatea, politeţea, altruismul, inţelegerea, solidaritatea, solicitudinea, promptitudinea si optimismul faţă de toţi ucenicii din cadrul relaţiilor sale de mentorat.
Totodată descurajează si consideră indezirabile comportamentele care denotă invidie, cinism, vanitate, lipsa de amabilitate, dezinteres.
11. Profesionalismul
Mentorul trebuie să aibă o pregatire psihologică pentru a putea recunoaste o eventuală problemă personală gravă (psihică) a mentee-ului. 
În acest caz, mentorul trebuie sa îndrume mentee-ul sa apeleze la un terapeut.
"Mentorul face consiliere dar nu poate face terapie’’. Consilierea este menită să dezvolte încrederea în sine, să caute resurse, să optimizeze comportamentul şi funcţionarea socială a ucenicului. Terapia "sapă" în adâncimi, caută cauzele problemelor, pe care încearcă să le rezolve. Este un "teren minat" unde este periculos să te aventurezi dacă nu ai cunostinţe si abilităţi de specialitate." (Muresan V. 2009).Codul etic al mentorului, reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale şi profesionale corespunzătoare creării şi menţinerii la nivel înalt a prestigiului instituţiei în care profesorul mentor îşi desfăşoară activitatea şi a funcţiei pe care o ocupă, crearea unui climat de încredere şi respect reciproc între profesorul mentor şi profesorul/cadrul didactic stagiar.

2.3. Bune practici privind profesionalizarea carierei de mentor în România
În Ghidul Mentorului. Neacşu M.(2009) face un scurt istoric despre profesionalizarea  carierei de mentor şi despre  programele de formare a profesorilor mentori în România (EZECHIL, L. ,Neacşu M.2009).
Consiliul Britanic
În anul 1994, British Council Romania a iniţiat primele proiecte axate pe mentorat: UNISCHOOL, apoi PRESETT. Acestea au urmărit formarea de profesori mentori in şcoli, formarea formatorilor de mentori și transferul de competențe de la profesorii de limbă engleză la profesorii de alte specialități, unde au fost pregătiți prin cursuri de specialitate de mentorat,până în 1999,aproximativ 200 de profesori de limba engleză din toate centrele universitare,38 dintre ei au fost selectaţi pentru a fi formatori de mentori printr-un curs special la School of Education de la Universitatea din Leeds, Marea Britanie.
Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 menţionează, de asemenea, că programele de studii ale masteratului didactic sunt elaborate pe baza standardelor profesionale pentru funcţiile didactice. În cadrul unui proiect PHARE coordonat de Centrul Naţional de Formare a Profesorilor (CNFP), în anul 2007, grupul de lucru al proiectului a elaborat un Cadru al competenţelor de bază ale profesiei didactice, îmbunătăţind modelul anterior prin intermediul analizei comparative a modelelor profesionale utilizate în alte ţări. Acest cadru cuprinde 5 competenţe de bază, pentru fiecare fiind menţionate câte trei niveluri de manifestare şi o descriere detaliată a competenţelor specifice subordonate.
Program de formare continuă destinat profesorilor mentori
Practicum
În anul 2007.D.P.P.D.,al Universităţii din  Piteşti  a obținut avizul CNFP pentru derularea programului de formare continuă,,Formarea îndrumătorilor de practică pedagogică (PRACTICUM)79 ore, 20 credite .În implementarea acestui program s-a procedat la transferul unor importante rezultate ale cercetării știinţifice din cadrul proiectului de cercetare CNCSIS 2007 cu tema ,,CALITATE IN MENTORATUL EDUCAȚIONAL’’.
În anul  2010 Universitatea din Piteşti, Facultatea de  Ştiinţe ale Educaţiei & DPPD  organizează programul de Master MENTPROF a ocupat locul II în urma concursului de mastere în educaţie organizat de către Fundaţia Dinu Patriciu în contextul acţiunilor PROFESSORIA. Scopul programului constă în dezvoltarea competenţelor profesorilor cu atribuţii în domeniul activităţilor de mentorat (sau care doresc să se implice în astfel de activităţi): mentori de practică pedagogică şi mentori de stagiu pentru a deveni profesionişti  în realizarea pregătirii practice a noilor generaţii de profesori. Categorii de competenţe ce vor fi dezvoltate:
- Cunoaşterea şi înţelegerea contextului actual şi a noilor standarde de calitate în conformitate cu care se realizează procesul form

Mariana Lulache

Profil
Colegi
Coleg pentru

FELICITARi si alese MULTUMIRI pentru aceasta lucrare valoroasa !

Mariana Lulache acum 2602 zile

Luminița Prodan

Profil
Colegi
Coleg pentru

Excelenta lucrarea. Felicitari!

Luminița Prodan acum 2575 zile

Daniela Olar

Profil
Colegi
Coleg pentru

Un mod de abordare avizat, util cititorilor.

Daniela Olar acum 1609 zile

]]>