Motivaţia învățării chimiei

Mariana Ganea — Tue, 23 Aug 2022 10:42:50 +0300

Chimia contribuie la realizarea misiunii şcolii noastre care îşi propune să asigure formarea profesională şi dezvoltarea personală, crearea abilităţilor de comunicare a tinerilor în scopul integrării active a acestora pe piaţa muncii. În contextul predării chimiei practicăm învăţarea activă prin aplicarea metodelor specifice unei didactici inovative care să contribuie la dezvoltarea gândirii critice şi în acelaşi timp la formarea deprinderilor de lucru în echipă, colaborare şi de asemeni formarea unui comportament responsabil.
Dincolo de latura relaţional-valorică pe care o dezvoltă aceste metode, ele ajută la înţelegerea fenomenelor specifice compuşilor chimici, respectiv: structura, metode de obţinere, proprietăţi fizice şi chimice, utilizările lor. Aceste metode permit observarea directă a implicării personale a elevilor în realizarea experienţelor, ceea ce contribuie la înţelegerea corectă a informaţiilor.
Lecţiile desfăşurate în acest context asigură: diversitate, implicare activă, deschiderea spre acceptarea şi rezolvarea problemelor, asumarea responsabilităţii, un alt gen de relaţionare profesor-elev, elev-elev, dezvoltarea creativităţii, ceea ce contribuie la formarea elevilor conform cerinţelor actuale ale pieţei muncii.
Alegerea temelor se justifică prin numeroasele aplicaţii pe care le au aceste substanţe organice în laboratoare, biochimie, industrie şi în tehnică.
Ca urmare a proprietăţilor lor chimice, compuşii chimici sunt materii prime industriale de mare valoare economică, permiţând obţinerea unei largi game de produse.

Metodele pot fi împărţite în :
• metode euristice: explicaţia, conversaţia, descoperirea dirijată, problematizarea, modelarea, experimentul de laborator,
• metode algoritmice: algoritmi, exerciţiu, instruirea programată.
Unele metode sunt comune tuturor obiectelor din planul de învăţământ (explicaţia, demonstraţia, prelegerea), iar altele sunt specifice predării şi învăţării chimiei (experimentul, problematizarea, modelarea).

Rolul şi poziţia chimiei, ca disciplină în planul-cadru de învăţământ

Mariana Ganea — Tue, 23 Aug 2022 10:33:30 +0300

Lumea chimiei este fascinantă şi misterioasă - chimia, alături de alte ştiinţe ale naturii, reprezintă “nucleul” dezvoltării tehnologiei moderne. Oamenii de ştiinţă folosesc cunoştinţele de chimie în studiul biologiei, medicinei, tehnicii spaţiale sau pentru a găsi soluţii de combatere a poluării.
Importanţa crescândă a chimiei în tehnica de vârf, o plasează într-o poziţie – cheie pentru viaţa oamenilor.
Reforma cuprinzătoare a învăţământului este necesară pentru a rezolva probleme de performanţă a pregătirii şcolare.
Planul-cadru de învăţământ este un plan de învăţământ generativ, astfel se permite şcolilor să-și realizeze propriile scheme orare. Astfel în locul unui plan de învăţământ unic pentru toate clasele din şcolile de acelaşi tip, prin planul-cadru, şcolile se raportează la un curriculum comun, discipline obligatorii pentru toți elevii, având posibilitatea de a decide, în proporţii de 20%-25%, discipline opționale din programul şcolar al elevilor.
Aria curriculară prevede discipline, care au în comun anumite obiective de formare. Astfel curriculum-ul este structurat în şapte arii curriculare, între care există un echilibru dinamic.
Chimia este cuprinsă în aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe ale naturii. Chimia se studiază în următoarele cicluri curriculare:
• ciclul de observare şi orientare (clasele VII-IX) care are ca obiectiv major orientarea în vederea optimizării opţiunii şcolare şi profesionale ulterioare.
• ciclul de aprofundare (clasele X-XI) care are ca obiectiv major aprofundarea studiului în profilul şi specialitatea aleasă, asigurând, în acelaşi timp, o pregătire generală, pe baza trunchiului comun şi a opţiunilor din celelalte arii curriculare.
• ciclul de specializare (clasele XII-XIII) care are ca obiectiv major prespecializarea în vederea integrării eficiente în învăţământul universitar de profil sau pe piaţa muncii.
Reforma învăţământului în ceea ce priveşte predarea ştiintelor în general şi a chimiei, în particular, necesită o schimbare de esenţă: ştiinţele nu se mai predau ca un ansamblu de fapte, de fenomene şi de reguli care trebuie memorate, ci drept o cale de cunoaştere activă, prin acţiune directă, a lumii înconjurătoare. Astfel cei care predau chimia ar urma:
• să dirijeze discuţiile dintre elevi în scopul descoperirii conceptelor ştiinţifice;
• să determine elevii să-şi asume responsabilităţi şi sa fie cooperanţi;
• să încurajeze elevii în a se autoevalua;
• să asigure elevilor materialul didactic necesar investigaţiilor;
• să identifice şi să folosească resurse diverse.
Obictivele cadru ale predării chimiei sunt:
1. Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor chimice, a terminologiei şi a conceptelor specifice chimiei;
2. Dezvoltarea capacităţii de experimentare şi de explorare, investigare a realităţii prin folosirea unor instrumente şi proceduri specifice chimiei;
3. Dezvoltarea capacităţii de analiză şi de rezolvare de probleme;
4. Dezvoltarea capacităţii de comunicare, prin utilizarea limbajului specific chimiei;
Noul curriculum şcolar pentru chimie are în vedere formarea la elevi a următoarelor valori şi atitudini:
• Manifestarea curiozităţii ştiinţifice în rezolvarea de probleme;
• Formarea motivaţiei pentru studierea chimiei ca domeniu relevant pentru viaţa socială şi profesională;
• Formarea obişnuinţei de a utiliza concepte şi metode specifice chimiei pentru rezolvarea unor probleme practice întâlnite în viaţa cotideană;
• Formarea obişnuinţei de a folosi deprinderile şi cunoştinţele ştiinţifice pentru luarea unor decizii personale în scopul soluţionării unor probleme de interes global;
• Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de studiul ştiinţelor în general.

“În mare parte, viaţa poate fi înţeleasă dacă se exprimă prin limbajul chimic. Chimia este o limbă internaţională, o limbă pentru toate timpurile, o limbă care explică de unde venim, ce suntem şi încotro ne îndreptăm. Limbajul chimic are o mare frumuseţe estetică şi face legătura între ştiinţele fizice şi ştiinţele biologice” (Arthur Kornberg, Premiul Nobel pentru Medicină, 1959)

iTeach: Blog Mariana Ganea

Motivaţia învățării chimiei

Rolul şi poziţia chimiei, ca disciplină în planul-cadru de învăţământ