Lumea chimiei este fascinantă şi misterioasă - chimia, alături de alte ştiinţe ale naturii, reprezintă “nucleul” dezvoltării tehnologiei moderne. Oamenii de ştiinţă folosesc cunoştinţele de chimie în studiul biologiei, medicinei, tehnicii spaţiale sau pentru a găsi soluţii de combatere a poluării.
Importanţa crescândă a chimiei în tehnica de vârf, o plasează într-o poziţie – cheie pentru viaţa oamenilor.
Reforma cuprinzătoare a învăţământului este necesară pentru a rezolva probleme de performanţă a pregătirii şcolare.
Planul-cadru de învăţământ este un plan de învăţământ generativ, astfel se permite şcolilor să-și realizeze propriile scheme orare. Astfel în locul unui plan de învăţământ unic pentru toate clasele din şcolile de acelaşi tip, prin planul-cadru, şcolile se raportează la un curriculum comun, discipline obligatorii pentru toți elevii, având posibilitatea de a decide, în proporţii de 20%-25%, discipline opționale din programul şcolar al elevilor.
Aria curriculară prevede discipline, care au în comun anumite obiective de formare. Astfel curriculum-ul este structurat în şapte arii curriculare, între care există un echilibru dinamic.
          Chimia este cuprinsă în aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe ale naturii. Chimia se studiază în următoarele cicluri curriculare:
• ciclul de observare şi orientare (clasele VII-IX) care are ca obiectiv major orientarea în vederea optimizării opţiunii şcolare şi profesionale ulterioare.
• ciclul de aprofundare (clasele X-XI) care are ca obiectiv major aprofundarea studiului în profilul şi specialitatea aleasă, asigurând, în acelaşi timp, o pregătire generală, pe baza trunchiului comun şi a opţiunilor din celelalte arii curriculare.
• ciclul de specializare (clasele XII-XIII) care are ca obiectiv major prespecializarea în vederea integrării eficiente în învăţământul universitar de profil sau pe piaţa muncii.
Reforma învăţământului în ceea ce priveşte predarea ştiintelor în general şi a chimiei, în particular, necesită o schimbare de esenţă: ştiinţele nu se mai predau ca un ansamblu de fapte, de fenomene şi de reguli care trebuie memorate, ci drept o cale de cunoaştere activă, prin acţiune directă, a lumii înconjurătoare. Astfel cei care predau chimia ar urma:
• să dirijeze discuţiile dintre elevi în scopul descoperirii conceptelor ştiinţifice;
• să determine elevii să-şi asume responsabilităţi şi sa fie cooperanţi;
• să încurajeze elevii în a se autoevalua;
• să asigure elevilor materialul didactic necesar investigaţiilor;
• să identifice şi să folosească resurse diverse.
Obictivele cadru ale predării chimiei sunt:
1. Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor chimice, a terminologiei şi a conceptelor specifice chimiei;
2. Dezvoltarea capacităţii de experimentare şi de explorare, investigare a realităţii prin folosirea unor instrumente şi proceduri specifice chimiei;
3. Dezvoltarea capacităţii de analiză şi de rezolvare de probleme;
4. Dezvoltarea capacităţii de comunicare,  prin utilizarea limbajului specific chimiei;
Noul curriculum şcolar pentru chimie are în vedere formarea la elevi a următoarelor valori şi atitudini:
• Manifestarea curiozităţii ştiinţifice în rezolvarea de probleme;
• Formarea motivaţiei pentru studierea chimiei ca domeniu relevant pentru viaţa socială şi profesională;
• Formarea obişnuinţei de a utiliza concepte şi metode specifice chimiei pentru rezolvarea unor probleme practice întâlnite în viaţa cotideană;  
• Formarea obişnuinţei de a folosi deprinderile şi cunoştinţele ştiinţifice pentru luarea unor decizii personale în scopul soluţionării unor probleme de interes global;
• Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de studiul ştiinţelor în general.

“În mare parte, viaţa poate fi înţeleasă dacă se exprimă prin limbajul chimic. Chimia este o limbă internaţională, o limbă pentru toate timpurile, o limbă care explică de unde venim, ce suntem şi încotro ne îndreptăm. Limbajul chimic are o mare frumuseţe estetică şi face legătura între ştiinţele fizice şi ştiinţele biologice” (Arthur Kornberg, Premiul Nobel pentru Medicină, 1959)