iTeach: Blog-urile colegilor

Practica pedagogică și analiza SWOT – instrument de reflecție în formarea viitorilor învățători și educatoare. Studiu de caz: clasa a XI-a I, Colegiul Național „George Coșbuc” Năsăud

Tudor Daniel Pavelea — Tue, 23 Jun 2026 12:43:39 +0300

Rezumat
Practica pedagogică reprezintă una dintre componentele fundamentale ale formării inițiale a viitoarelor cadre didactice, oferind elevilor posibilitatea de a transfera cunoștințele teoretice în contexte educaționale autentice. În anul școlar 2025–2026, elevii clasei a XI-a I, specializarea Învățător–Educatoare, din cadrul Colegiului Național „George Coșbuc” Năsăud au realizat analize SWOT individuale privind experiențele acumulate în timpul practicii pedagogice desfășurate în grădinițe și școli primare. Analiza acestor reflecții evidențiază dezvoltarea competențelor profesionale, consolidarea identității didactice și identificarea direcțiilor de perfecționare necesare pentru integrarea cu succes în profesia didactică.
Cuvinte-cheie: practică pedagogică, analiză SWOT, formare inițială, învățământ primar, educație timpurie, competențe didactice, reflecție profesională
Introducere
Formarea viitorilor învățători și educatoare presupune îmbinarea armonioasă a pregătirii teoretice cu experiențele practice desfășurate în contexte educaționale reale. În cadrul specializării Învățător–Educatoare, practica pedagogică reprezintă spațiul în care elevii au posibilitatea de a observa, experimenta și reflecta asupra activităților desfășurate alături de copii și de cadrele didactice îndrumătoare.
În ultimii ani, reflecția asupra propriei activități a devenit un element esențial al dezvoltării profesionale. Analiza SWOT este unul dintre instrumentele care facilitează această reflecție, oferind elevilor posibilitatea de a identifica punctele forte, punctele slabe, oportunitățile și amenințările întâlnite în procesul de formare.
Pornind de la aceste considerente, elevii clasei a XI-a I au fost invitați să realizeze o analiză SWOT a experiențelor trăite în cadrul practicii pedagogice, atât la nivel preșcolar, cât și la nivel primar.
Metodologia activității
Activitatea a fost realizată în cadrul disciplinei Pregătire practică de specialitate și a avut ca obiectiv dezvoltarea capacității de autoevaluare și reflecție profesională.
Fiecare elev a elaborat o analiză SWOT individuală, pornind de la experiențele acumulate în timpul activităților de observare, participare și susținere a unor secvențe educative în grădinițe și școli.
Analizele au fost centralizate și interpretate, fiind identificate teme comune și tendințe relevante pentru procesul de formare inițială.
Rezultate și interpretări
Puncte forte identificate de elevi
Analiza răspunsurilor evidențiază faptul că majoritatea elevilor consideră că au reușit să dezvolte competențe importante de comunicare și relaționare cu copiii.
Printre punctele forte cel mai frecvent menționate se regăsesc:
• stabilirea unor relații pozitive și apropiate cu elevii și preșcolarii;
• utilizarea unor metode interactive și atractive;
• capacitatea de a crea un climat educațional pozitiv;
• implicarea activă în desfășurarea activităților;
• dezvoltarea răbdării și empatiei;
• colaborarea eficientă cu profesorii mentori;
• adaptarea activităților la particularitățile copiilor.
Aceste rezultate demonstrează că elevii au înțeles încă din perioada formării inițiale importanța dimensiunii relaționale a profesiei didactice.
Puncte slabe identificate
Cele mai multe dificultăți semnalate de elevi sunt specifice începutului de carieră și sunt firești în procesul de formare profesională.
Printre acestea se numără:
• emoțiile și lipsa de încredere în susținerea activităților;
• experiența redusă în gestionarea situațiilor dificile;
• dificultăți în managementul timpului;
• adaptarea ritmului activităților la diferențele individuale dintre copii;
• necesitatea dezvoltării competențelor de evaluare și feedback.
Prezența acestor aspecte confirmă faptul că practica pedagogică oferă contexte autentice în care elevii își conștientizează nevoile de dezvoltare profesională.
Oportunități de dezvoltare
Elevii au identificat numeroase oportunități care pot contribui la consolidarea competențelor profesionale:
• participarea la programe de formare și perfecționare;
• utilizarea resurselor educaționale digitale;
• colaborarea cu profesori experimentați;
• implicarea în proiecte educaționale și activități extracurriculare;
• participarea la activități de voluntariat;
• acumularea de experiență practică suplimentară.
Aceste oportunități reflectă interesul elevilor pentru învățarea continuă și dezvoltarea profesională pe termen lung.
Amenințări și provocări
În categoria amenințărilor, elevii au identificat factori care pot influența desfășurarea activităților didactice:
• diferențele mari dintre nivelurile de dezvoltare ale copiilor;
• lipsa motivației unor elevi;
• resurse materiale insuficiente;
• timpul limitat pentru anumite activități;
• situațiile neprevăzute care apar în clasă;
• influența excesivă a mediului digital asupra atenției și concentrării copiilor.
Aceste observații demonstrează capacitatea elevilor de a analiza realist contextul educațional actual și provocările cu care se confruntă sistemul de învățământ.
Valoarea formativă a practicii pedagogice
Dincolo de competențele didactice dezvoltate, practica pedagogică contribuie semnificativ la formarea identității profesionale a viitorilor învățători și educatoare.
Fotografiile și reflecțiile realizate de elevi surprind aspecte esențiale ale acestei experiențe: apropierea de copii, bucuria interacțiunii, satisfacția reușitei unei activități și responsabilitatea pe care o presupune profesia didactică.
Pentru mulți dintre elevi, practica pedagogică a reprezentat momentul în care au înțeles cu adevărat complexitatea rolului profesorului și impactul pe care acesta îl poate avea asupra dezvoltării copilului.
Concluzii
Analiza SWOT realizată de elevii clasei a XI-a I evidențiază faptul că practica pedagogică reprezintă un context esențial de învățare experiențială și reflecție profesională.
Rezultatele demonstrează dezvoltarea unor competențe importante de comunicare, relaționare, organizare și gestionare a activităților educative. În același timp, elevii au identificat cu maturitate aspectele care necesită perfecționare și au conștientizat provocările specifice profesiei didactice.
Experiențele trăite în cadrul practicii pedagogice contribuie la consolidarea motivației pentru profesia de învățător sau educatoare și la formarea unei imagini realiste asupra responsabilităților pe care aceasta le implică.
Într-o perioadă în care educația are nevoie de profesori competenți, empatici și dedicați, astfel de activități de reflecție reprezintă pași importanți în construirea identității profesionale a viitoarelor cadre didactice.
Bibliografie
Bocoș, M. (2017). Instruirea interactivă. Editura Polirom.
Cucoș, C. (2014). Pedagogie. Editura Polirom.
Iucu, R. (2018). Managementul și gestiunea clasei de elevi. Editura Polirom.
Neacșu, I. (2018). Psihologia educației și a învățării. Editura Polirom.
Păun, E. (2017). Școala – abordare sociopedagogică. Editura Polirom.
Portofoliile și analizele SWOT realizate de elevii clasei a XI-a I, specializarea Învățător–Educatoare, Colegiul Național „George Coșbuc” Năsăud, anul școlar 2025–2026.

Profesor pentru un minut – Cum am adus inteligența artificială în ora de TIC după formarea Erasmus+ din Islanda

Adriana Gîju — Mon, 22 Jun 2026 10:58:51 +0300

Participarea mea și a colegei mele Alexandra Marcu la cursul internațional „AI in Education: Best tools for schools”, desfășurat la Reykjavik, Islanda, în perioada 10–16 mai 2026, a reprezentat un moment de cotitură în modul în care privim predarea și învățarea. Cursul, organizat de Platform 21 în colaborare cu Nemur, a fost o experiență intensă, practică și profund inspirațională, care ne-a oferit instrumente concrete pentru a transforma ora de TIC într-un spațiu al creativității și al explorării digitale.
Mobilitatea a avut loc în cadrul proiectului 2025-1-RO01-KA121-SCH-000326118, parte a Acreditării Erasmus în domeniul Educației Școlare (ref. 2023-1-RO01-KA120-SCH-000189256) a Colegiului Național Militar ”Tudor Vladimirescu”, iar impactul ei s-a văzut în activitățile desfășurate cu elevii noștri.
De la formare la practică: ideea care a prins viață
Una dintre temele centrale ale cursului a fost integrarea responsabilă și creativă a instrumentelor de inteligență artificială în procesul educațional. Am revenit în țară cu dorința clară de a transforma teoria în practică, iar așa a luat naștere activitatea: „Profesor pentru un minut – Lecția ta în HeyGen”
Implementată la clasele a IX-a, în cadrul orelor de TIC, activitatea le-a oferit elevilor ocazia de a deveni creatori de conținut educațional, folosind aplicația HeyGen, un instrument AI modern, intuitiv și extrem de versatil.
Cum a decurs activitatea
Elevii au primit provocarea de a realiza un videoclip educațional de maximum un minut, în care să explice un concept studiat la clasă: o definiție, o formulă, o regulă gramaticală sau o recapitulare scurtă.
Cerințele au fost simple, dar provocatoare:
• prezentarea în limba română pe baza unui text dat
• traducerea videoclipului într-o limbă străină la alegere, folosind funcțiile integrate în HeyGen
• structură clară și logică
• utilizarea responsabilă a AI
Rezultatele au depășit așteptările. Elevii au demonstrat creativitate, autonomie și o surprinzătoare maturitate digitală.
Ce au învățat elevii
Activitatea a avut un impact vizibil asupra modului în care elevii se raportează la tehnologie și la învățare. Ei au dezvoltat:
• competențe digitale avansate, folosind un instrument AI real
• abilități de comunicare, în română și într-o limbă străină
• capacitatea de sinteză, esențială în era informației
• creativitate și gândire critică
• încredere în prezentarea publică, chiar și în format digital
Mulți dintre ei au spus că s-au simțit „ca niște profesori adevărați”, iar acest lucru a dat activității o valoare formativă aparte.
Reflecția mea ca profesor
Cursul din Islanda ne-a oferit nu doar instrumente, ci și o nouă perspectivă: AI nu este un înlocuitor al profesorului, ci un partener de învățare.
Am înțeles că elevii au nevoie de contexte autentice în care să creeze, să experimenteze și să își asume roluri active. Iar activitatea „Profesor pentru un minut” a fost exact acel tip de experiență care îi pune în centrul procesului educațional.
De ce cred în integrarea AI în educație
Inteligența artificială nu este doar o tendință tehnologică, ci o realitate care modelează deja modul în care comunicăm, lucrăm și învățăm. Prin activități precum aceasta:
• elevii devin autori, nu doar consumatori
• înțeleg cum funcționează tehnologia
• își dezvoltă competențe relevante pentru viitor
• învață să folosească AI în mod etic și responsabil
Iar pentru noi, profesorii, AI devine un instrument care ne eliberează timp, ne oferă resurse și ne ajută să personalizăm învățarea.
Experiența din Islanda a fost doar începutul. Intenționeăm să continuăm explorarea instrumentelor AI și să dezvoltăm activități care să îi provoace pe elevi să gândească, să creeze și să își depășească limitele.

Ma ville en carte postale– Découvrir, partager, valoriser notre patrimoine

Claudia Toma — Sat, 20 Jun 2026 16:37:55 +0300

Au cours de l’année scolaire 2025-2026, les élèves de notre établissement ont participé avec enthousiasme au projet eTwinning « Ma ville en carte postale », une initiative internationale réunissant des écoles partenaires de plusieurs pays européens. À travers ce projet, les participants ont eu l’occasion de découvrir leur ville sous un nouveau regard et de la faire connaître à leurs correspondants étrangers.
L’objectif principal du projet était de valoriser le patrimoine local tout en développant les compétences linguistiques, numériques et interculturelles des élèves. En utilisant le français comme langue de communication, les participants ont créé et partagé des cartes postales numériques mettant en lumière les lieux emblématiques de leur région : monuments, parcs, bâtiments historiques, espaces culturels ou encore paysages représentatifs.
Tout au long du projet, les élèves ont réalisé diverses activités collaboratives : présentations de leurs villes, échanges sur leurs lieux préférés, créations artistiques, rédaction de descriptions, commentaires sur les publications de leurs partenaires et participation à des outils numériques collaboratifs tels que Padlet, Canva ou Book Creator. Ces échanges leur ont permis de découvrir la richesse culturelle des pays partenaires et de comparer les particularités de chaque région.
Le projet a également favorisé le développement de nombreuses compétences transversales : communication en langue française, travail en équipe, créativité, esprit critique, citoyenneté numérique et respect des règles de la netiquette. Les élèves ont appris à publier des contenus de manière responsable, à formuler des commentaires respectueux et à interagir dans un environnement international sécurisé.
Au-delà de l’apprentissage linguistique, « Ma ville en carte postale » a renforcé le sentiment d’appartenance à la communauté locale tout en ouvrant les élèves sur l’Europe et sa diversité culturelle. Cette expérience a montré que chaque ville possède des trésors à partager et que les échanges interculturels constituent une source précieuse d’enrichissement personnel et éducatif.
Nous remercions chaleureusement tous les élèves, les enseignants partenaires et les familles qui ont contribué à la réussite de cette belle aventure européenne. Grâce à leur implication, chaque carte postale est devenue un véritable pont entre les cultures et les citoyens de demain.

Hora care formează caractere – valorificarea cântecului popular „Ia uitați-vă, feciori” în activitățile de consiliere psihopedagogică

Tudor Daniel Pavelea — Fri, 19 Jun 2026 08:21:13 +0300

Rezumat
Cântecul popular reprezintă una dintre cele mai valoroase resurse educaționale pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor și adolescenților. Dincolo de dimensiunea artistică, folclorul transmite valori, modele de comportament și repere identitare. Articolul propune valorificarea cântecului popular „Ia uitați-vă, feciori” în activitățile de consiliere psihopedagogică, ca instrument de dezvoltare a competențelor sociale, a comunicării, a participării active și a apartenenței la comunitate. Totodată, este prezentată o activitate practică ce poate fi utilizată în cadrul orelor de consiliere și dezvoltare personală.
Cuvinte-cheie: consiliere psihopedagogică, folclor, dezvoltare personală, identitate culturală, competențe sociale, educație prin valori.

Introducere
În contextul actual, în care elevii sunt expuși permanent influențelor digitale și modelelor culturale globale, activitățile educative orientate spre redescoperirea patrimoniului cultural românesc capătă o importanță deosebită. Folclorul nu reprezintă doar o formă artistică, ci și un mijloc de transmitere a valorilor sociale și morale care au contribuit la formarea comunităților tradiționale.
Cântecul popular „Ia uitați-vă, feciori” surprinde atmosfera jocului satului, spațiu privilegiat al întâlnirii, comunicării și socializării. Din perspectivă psihopedagogică, textul oferă numeroase oportunități de reflecție asupra relațiilor interpersonale, participării active și asumării unui rol în comunitate.

Semnificații educative ale cântecului
Versurile debutează cu un îndemn direct:
„Ia uitați-vă, feciori,
La poale cu colțișori,
Dar degeaba vă uitați
Dacă nu le și jucați.”
Mesajul central este unul profund educativ: simpla observare nu este suficientă. Pentru a învăța, pentru a construi relații și pentru a evolua, este necesară implicarea activă.
Din perspectiva consilierii școlare, această idee poate fi asociată cu dezvoltarea inițiativei personale, a curajului social și a participării la activitățile grupului. Mulți elevi manifestă rețineri în exprimarea opiniilor, în integrarea în colectiv sau în asumarea unor responsabilități. Cântecul oferă un pretext valoros pentru discutarea acestor aspecte.
Totodată, jocul popular apare ca un spațiu de comunicare autentică, în care tinerii învață să respecte reguli, să colaboreze și să își exprime emoțiile într-un mod acceptat social.

Dimensiunea socio-emoțională
Versurile evidențiază relațiile afective specifice vârstei adolescenței:
„Tu mi-ești drag și eu ți-s dragă.”
Aceste formulări permit abordarea unor teme relevante pentru dezvoltarea personală:
• exprimarea emoțiilor;
• respectul reciproc;
• relațiile sănătoase;
• aprecierea celuilalt;
• comunicarea asertivă.
În activitățile de consiliere, elevii pot analiza modul în care sentimentele sunt exprimate în folclor și pot compara aceste forme de comunicare cu cele întâlnite în mediul online contemporan.

Dezvoltarea identității culturale
Numeroase cercetări din domeniul psihologiei educației evidențiază rolul sentimentului de apartenență în dezvoltarea stimei de sine și a echilibrului emoțional.
Elementele prezente în cântec – busuiocul, portul popular, jocul satului, pana de mierlă – constituie simboluri ale identității culturale românești. Discutarea semnificației acestora îi ajută pe elevi să înțeleagă și să valorizeze patrimoniul cultural din care fac parte.
Prin activități de acest tip, consilierul școlar contribuie la consolidarea identității personale și comunitare a elevilor.

Aplicabilitate în consilierea psihopedagogică
Cântecul poate fi valorificat în cadrul activităților de consiliere și dezvoltare personală prin:
• exerciții de autocunoaștere;
• activități de coeziune a grupului;
• dezbateri despre participarea activă;
• jocuri de rol privind comunicarea interpersonală;
• reflecții asupra valorilor promovate de comunitate.
Elevii pot identifica situații din propria experiență în care au rămas „spectatori” și situații în care au avut curajul să se implice activ.

Concluzii
Cântecul popular „Ia uitați-vă, feciori” demonstrează că folclorul poate reprezenta o resursă educațională valoroasă și actuală. Dincolo de frumusețea melodiei și a versurilor, acesta transmite mesaje despre participare, comunicare, respect și apartenență.
Valorificarea unor astfel de creații în activitățile de consiliere psihopedagogică contribuie la dezvoltarea competențelor socio-emoționale ale elevilor și la consolidarea identității culturale, oferind experiențe educative autentice și relevante pentru generațiile actuale.

ANEXĂ
Resursă Educațională Deschisă (RED) https://youtube.com/shorts/fEb7GRPsDO8?si=EE6Oo1DTWZ6pk_qY
Titlul activității
„Intră în horă!” – Participare și comunicare prin intermediul cântecului popular „Ia uitați-vă, feciori”
Grup țintă
Elevi din clasele V–VIII și IX–XII
Durata
50 minute
Competențe vizate
• Dezvoltarea comunicării interpersonale;
• Exprimarea emoțiilor într-un mod adecvat;
• Participarea activă în cadrul grupului;
• Consolidarea identității culturale.
Obiective operaționale
La finalul activității elevii vor fi capabili:
• să identifice mesajele educative transmise de cântec;
• să exprime opinii personale despre participarea activă;
• să analizeze relația dintre tradiție și dezvoltarea personală;
• să formuleze exemple de implicare în comunitate.
Materiale necesare
• înregistrarea cântecului;
• fișă de lucru;
• videoproiector;
• flipchart.
Desfășurarea activității
1. Spargerea gheții (10 minute)
Elevii răspund la întrebarea:
„Care este situația în care ai avut curajul să faci primul pas?”
2. Audierea cântecului (10 minute)
Ascultarea melodiei și lectura versurilor.
3. Analiza mesajului (15 minute)
Întrebări de reflecție:
• Ce mesaj transmite prima strofă?
• Ce înseamnă să fii spectator?
• Ce înseamnă să fii participant?
• De ce este importantă implicarea în viața comunității?
4. Exercițiul „Intră în horă!” (10 minute)
Elevii notează pe un cartonaș o activitate la care ar dori să participe mai activ în perioada următoare.
5. Reflecția finală (5 minute)
Completarea enunțului:
„Astăzi am înțeles că pentru a reuși trebuie să...”
Evaluare
• observarea participării;
• analiza răspunsurilor elevilor;
• reflecțiile scrise pe cartonașe.

Bibliografie
• Băran-Pescaru, A. – Consiliere educațională, Editura Aramis;
• Goleman, D. – Inteligența emoțională, Editura Curtea Veche;
• Iucu, R. – Managementul și consilierea clasei de elevi, Editura Polirom;
• Neacșu, I. – Psihologia educației, Editura Polirom;
• Culegeri de folclor muzical românesc.

3R Heroes – Reduce, Reuse, Recycle for a Greener Future

Claudia Toma — Fri, 12 Jun 2026 22:42:33 +0300

From September 2025 to May 2026, students aged 9 to 13 participated in the international eTwinning project “3R Heroes: Reduce, Reuse, Recycle for a Greener Future.” The project brought together schools from Greece, the Republic of Moldova, Italy, Croatia, Spain, Jordan, Turkey, and Romania, creating a dynamic learning community committed to environmental protection and sustainable development.
The main aim of the project was to increase students’ awareness of environmental issues and encourage sustainable habits through the practical application of the three fundamental principles of waste management: Reduce, Reuse, and Recycle. Throughout the project, students explored the impact of human activities on the environment and discovered ways to contribute positively to a greener future.
A wide range of collaborative and creative activities enabled students to become active participants in environmental education. They designed posters and awareness campaigns, created videos promoting eco-friendly behaviours, participated in waste-monitoring activities, and produced various objects from recycled materials. Students also collaborated on the creation of interactive maps highlighting local recycling points and environmental initiatives in their communities.
One of the most rewarding aspects of the project was the development of a collaborative digital eBook, which brought together students’ ideas, reflections, and examples of good environmental practices. Through this common product, participants shared experiences, learned from one another, and demonstrated their commitment to sustainability.
The project made extensive use of digital tools and online collaboration platforms, allowing students from different countries to communicate, exchange ideas, and work together despite geographical distances. These activities significantly improved their digital literacy, communication skills, and ability to work in international teams.
Beyond environmental knowledge, the project helped students develop essential twenty-first-century competencies, including teamwork, creativity, critical thinking, problem-solving, and digital skills. By engaging in meaningful tasks and collaborative challenges, students became more confident in expressing their ideas and taking responsibility for their actions.
The impact of the project extended beyond the classroom. Participants became more aware of the importance of reducing waste, reusing resources, and recycling materials. Many students reported adopting more environmentally friendly habits in their daily lives and encouraging family members and friends to do the same.
“3R Heroes” has been much more than an environmental project. It has been an opportunity for young learners to become responsible citizens, understand global environmental challenges, and realize that even small actions can contribute to significant positive change. Through international cooperation and active participation, students have taken important steps toward becoming environmentally conscious citizens prepared to build a more sustainable future.

Nos vies, nos voix – Teenagers in Europe in French

Claudia Toma — Fri, 12 Jun 2026 21:44:21 +0300

Pendant huit mois, les élèves des classes de 9e et de 11e de notre établissement ont participé au projet eTwinning « Nos vies, nos voix – Teenagers in Europe in French », une expérience internationale qui leur a permis de communiquer en français avec des jeunes de plusieurs pays européens.
Le projet a réuni des partenaires de la Norvège, de l’Espagne, de la France, de l’Allemagne, de la Belgique, de l’Italie, de la Roumanie et de la Macédoine du Nord. Grâce à cette collaboration, les élèves ont pu découvrir les réalités quotidiennes de leurs correspondants, comparer leurs modes de vie et échanger sur des sujets qui les concernent en tant qu’adolescents européens.
Au fil des activités, les participants ont travaillé au sein d’équipes internationales et ont réalisé plusieurs productions collaboratives. Parmi les réalisations les plus appréciées figurent la création d’un livre numérique collaboratif, dans lequel les élèves ont partagé leurs expériences et leurs points de vue, ainsi qu’une liste de chansons reflétant leurs goûts musicaux et leur identité culturelle. Ces activités ont permis à chacun d’exprimer sa personnalité tout en découvrant les préférences et les traditions de ses partenaires européens.
Au-delà des productions finales, le projet a favorisé le développement de nombreuses compétences. Les élèves ont renforcé leurs compétences linguistiques en français, amélioré leurs compétences numériques grâce à l’utilisation d’outils collaboratifs en ligne et développé leurs compétences interculturelles à travers les échanges avec des jeunes issus de contextes différents. Ils ont également appris à travailler en équipe, à communiquer efficacement, à faire preuve de créativité et à respecter la diversité des opinions et des cultures.
Cette expérience a montré que la langue française peut être un véritable pont entre les jeunes Européens. Elle a permis aux participants de mieux comprendre le monde qui les entoure tout en développant des compétences essentielles pour leur avenir scolaire, personnel et citoyen.

Horea de sâmbătă – Episodul 49 „Cât îi Maramurășu'” – Identitate culturală, apartenență și valorizarea rădăcinilor în activitatea de consiliere școlară

Tudor Daniel Pavelea — Fri, 12 Jun 2026 12:01:15 +0300

Rezumat
Folclorul românesc reprezintă o resursă valoroasă pentru activitățile de consiliere și dezvoltare personală, oferind contexte autentice pentru explorarea identității, a apartenenței și a valorilor personale. Cântecul popular „Cât îi Maramurășu'”, cunoscut prin interpretarea Mariei Tănase, evocă frumusețea locurilor natale, bucuria tinereții și legătura profundă dintre om și comunitatea sa. Pornind de la acest cântec, articolul propune o resursă educațională deschisă care poate fi utilizată în activitățile de consiliere școlară pentru dezvoltarea identității culturale și consolidarea sentimentului de apartenență.
Cuvinte-cheie: consiliere școlară, identitate culturală, apartenență, folclor, dezvoltare personală, RED

Folclorul – o punte între generații
Într-o societate caracterizată de mobilitate, digitalizare și schimbări rapide, tinerii au nevoie de repere stabile care să le ofere sentimentul continuității și al apartenenței. Tradițiile, obiceiurile și cântecele populare constituie astfel de repere, contribuind la construirea unei identități personale și culturale sănătoase.
Cântecul „Cât îi Maramurășu'” ne poartă într-un univers al simplității și al autenticității, în care natura, comunitatea și relațiile interumane se află într-o armonie firească. Versurile surprind frumusețea unui spațiu cultural unic și transmit bucuria de a aparține unui loc și unei comunități.

Mesajul educativ al cântecului
Versurile:
„Cât îi Maramurășu'
Nu-i cocon ca eu și tu...”
pun în valoare unicitatea fiecărei persoane și frumusețea relațiilor construite pe respect și afecțiune.
De asemenea, referirea la florile de pe Valea Izei sugerează ideea că amintirile, experiențele și relațiile importante din viața noastră se construiesc împreună și capătă valoare prin implicare reciprocă.
Din perspectiva consilierii școlare, cântecul poate facilita discuții despre:
• identitatea personală și culturală;
• sentimentul de apartenență;
• valorile comunității;
• relațiile interpersonale sănătoase;
• respectul pentru diversitate și tradiție;
• importanța rădăcinilor familiale.

Valorizarea cântecului în activitatea de consiliere școlară
În activitățile de dezvoltare personală, elevii sunt încurajați să își descopere punctele forte, valorile și elementele care îi definesc. Folclorul oferă oportunitatea unei explorări autentice a acestor aspecte.
Prin audierea și analiza cântecului „Cât îi Maramurășu'”, elevii pot reflecta asupra unor întrebări precum:
• Ce înseamnă pentru mine locul în care m-am născut?
• Care sunt valorile pe care le-am învățat în familie?
• Ce tradiții îmi oferă sentimentul apartenenței?
• Ce amintiri mă leagă de comunitatea în care trăiesc?
• Cum pot contribui la păstrarea identității culturale?
Aceste reflecții contribuie la dezvoltarea stimei de sine și la consolidarea sentimentului de apartenență socială.

Conexiuni cu competențele socio-emoționale
Activitatea propusă dezvoltă:
Conștientizarea de sine
Elevii identifică elemente care îi definesc și care contribuie la construirea propriei identități.
Conștientizarea socială
Elevii înțeleg importanța tradițiilor și a patrimoniului cultural în viața comunității.
Abilitățile de relaționare
Participanții împărtășesc experiențe și amintiri, dezvoltând empatia și respectul reciproc.
Luarea deciziilor responsabile
Elevii reflectează asupra modului în care valorile și tradițiile pot influența alegerile personale.

Resursă Educațională Deschisă (RED)
https://www.youtube.com/watch?v=U8WwAIKl-Dk&list=RDU8WwAIKl-Dk&start_radio=1
Anexa 1
Fișă de activitate
Titlu: Rădăcinile care ne definesc
Grup țintă: elevi gimnaziu și liceu
Durata: 50 minute
Obiective specifice:
• identificarea elementelor care contribuie la identitatea personală;
• conștientizarea rolului tradițiilor în viața comunității;
• exprimarea experiențelor și emoțiilor asociate locului natal.
Desfășurarea activității
1. Moment introductiv (10 minute)
Audierea cântecului „Cât îi Maramurășu'”.
Discuție:
• Ce sentimente transmite melodia?
• Ce imagini vă vin în minte?
• Ce vă place cel mai mult la locul în care trăiți?
2. Activitate individuală (15 minute)
Elevii completează enunțurile:
• Mă simt acasă atunci când...
• O tradiție pe care o prețuiesc este...
• Un loc important pentru mine este...
• O persoană care mi-a transmis valori importante este...
3. Activitate de grup (15 minute)
Realizarea unui poster cu tema:
„Locurile care ne definesc”
Elevii adaugă imagini, cuvinte-cheie și simboluri reprezentative pentru comunitatea lor.
4. Reflecție finală (10 minute)
Cercul aprecierilor:
Fiecare elev completează propoziția:
„Astăzi am descoperit că...”

Anexa 2
Fișă de reflecție
Nume: __________________
1. Ce vers din cântec ți-a atras atenția?
________________________________________
2. Ce înseamnă pentru tine sentimentul de apartenență?
________________________________________
3. Care este locul de care te simți cel mai atașat?
________________________________________
4. Ce tradiție ai dori să transmiți generațiilor viitoare?
________________________________________
5. Cum poți contribui la păstrarea identității culturale a comunității tale?
________________________________________

Anexa 3
Mesaj pentru elevi
„Asemenea florilor de pe Valea Izei, fiecare dintre noi crește într-un loc care ne oferă rădăcini, valori și amintiri. Când ne cunoaștem originile și le prețuim, devenim mai puternici, mai încrezători și mai pregătiți să construim propriul drum în viață.”

Bibliografie
• Băran-Pescaru, A. (2020). Consiliere educațională. București: Aramis.
• Goleman, D. (2018). Inteligența emoțională. București: Curtea Veche.
• Iucu, R. (2018). Managementul și consilierea clasei de elevi. Iași: Polirom.
• Neacșu, I. (2019). Psihologia educației. Iași: Polirom.
Seria: Horea de sâmbătă – valorificarea patrimoniului cultural românesc în activitățile de consiliere și dezvoltare personală.

Click, Think, Share - The Ethics of Social Media

Claudia-Emilia Frînculeasă — Tue, 09 Jun 2026 06:03:56 +0300

https://www.youtube.com/watch?v=aHxjADbLh1E

”Petre, Petre…” – valorificarea folclorului autentic în activitatea de consiliere școlară Resursă educațională deschisă pentru dezvoltarea socio-emoțională a elevilor

Tudor Daniel Pavelea — Sat, 06 Jun 2026 20:31:46 +0300

Folclorul românesc reprezintă una dintre cele mai autentice forme prin care emoțiile, relațiile interumane și experiențele de viață au fost transmise din generație în generație. Dincolo de dimensiunea artistică, cântecul popular poate deveni un instrument educațional valoros în activitatea de consiliere școlară, facilitând exprimarea emoțiilor, dezvoltarea empatiei și reflecția asupra relațiilor sociale.

În cadrul proiectului personal „Horea de sâmbătă”, am valorificat cântecul „Petre, Petre…”, interpretat într-o manieră autentică, apropiată de spațiul tradițional românesc. Textul cântecului surprinde experiențe umane universale: suferința provocată de despărțire, nevoia de sprijin emoțional, refugierea în prietenie și încercarea de a face față dezamăgirilor afective.
Versurile:
„S-o mbătat vecinul meu aseară
De necaz că mândra-l lasă iară…”
devin un punct de plecare pentru discuții educative despre gestionarea emoțiilor, relațiile sănătoase, comunicarea și modalitățile constructive de depășire a suferinței.
În context educațional, elevii reacționează pozitiv la activitățile care pornesc de la muzică și poveste. Folclorul creează apropiere, siguranță emoțională și facilitează participarea activă. Utilizarea cântecului popular în consiliere contribuie la:
• dezvoltarea inteligenței emoționale;
• exprimarea emoțiilor într-un cadru sigur;
• stimularea reflecției personale;
• consolidarea identității culturale;
• dezvoltarea empatiei și a comunicării.
Activitatea propusă poate fi integrată în orele de consiliere și orientare, în activități de dezvoltare personală sau în proiecte dedicate educației emoționale și prevenirii comportamentelor de risc.
Cântecul popular devine astfel nu doar patrimoniu cultural, ci și resursă terapeutică și educativă, capabilă să apropie elevii de propriile emoții și de valorile autentice ale comunității.

ANEXĂ
Resursă Educațională Deschisă (RED )https://youtu.be/nwKv5Yun3VY?si=qQJgEFexzO80GqMg
Titlul activității
„Petre, Petre…” – despre emoții, prietenie și gestionarea suferinței
Domeniul
Consiliere și dezvoltare personală
Grup țintă
Elevi gimnaziu și liceu
Durata
50 minute
Competențe vizate
• recunoașterea și exprimarea emoțiilor;
• dezvoltarea empatiei;
• identificarea modalităților sănătoase de gestionare a suferinței;
• dezvoltarea comunicării și reflecției personale.
Obiective operaționale
La finalul activității, elevii vor fi capabili:
1. să identifice emoțiile transmise prin cântec;
2. să analizeze comportamentele personajului principal;
3. să propună modalități sănătoase de gestionare a problemelor emoționale;
4. să exprime opinii personale despre prietenie și sprijin emoțional.
Resurse materiale
• înregistrarea cântecului „Petre, Petre…”;
• videoproiector / telefon / boxă audio;
• fișe de lucru;
• tablă / flipchart.
Desfășurarea activității
1. Moment introductiv (5 minute)
Consilierul școlar inițiază o discuție despre rolul muzicii în exprimarea emoțiilor:
• „De ce ascultă oamenii muzică atunci când sunt triști?”
• „Poate un cântec să spună povestea unei persoane?”
2. Audierea cântecului (5 minute)
Elevii ascultă interpretarea cântecului „Petre, Petre…”.
3. Analiza mesajului (15 minute)
Discuție ghidată:
• Ce emoții transmite cântecul?
• De ce credeți că personajul apelează la prieten?
• Cum reacționează oamenii atunci când suferă?
• Care sunt metode sănătoase și nesănătoase de gestionare a emoțiilor?
4. Activitate practică – „Prietenul care ascultă” (15 minute)
Elevii lucrează în perechi.
Un elev joacă rolul lui „Petre”, iar celălalt rolul unui prieten care oferă sprijin emoțional.
Se urmăresc:
• ascultarea activă;
• empatia;
• formularea mesajelor de susținere.
5. Reflecție finală (10 minute)
Elevii completează propoziția:
• „Un prieten adevărat…”
• „Când sunt trist, mă ajută să…”
• „Am învățat că emoțiile…”

Impact educațional
Activitatea facilitează dezvoltarea competențelor socio-emoționale și valorifică folclorul românesc ca instrument educativ și de conectare interpersonală.

Bibliografie
• Băran-Pescaru, A. (2004). Consiliere educațională. Editura Aramis.
• Goleman, D. (2008). Inteligența emoțională (trad. rom.). Editura Curtea Veche.
• Iucu, R. B. (2006). Managementul și consilierea clasei de elevi. Editura Polirom.
• Neacșu, I. (2018). Psihologia educației. Fundamente, procese, mecanisme, aplicații. Editura Polirom.
• EDICT – Revista educației. (n.d.). Consultat la 6 iunie 2026.
• iTeach – Experiențe didactice. (n.d.). Consultat la 6 iunie 2026.
• ChatGPT. (2026). Utilizat pentru reflecții pedagogice, adaptări metodice și sprijin în elaborarea resursei educaționale deschise. Consultat la 6 iunie 2026.

„I Manage My Emotions” – Călătoria spre inteligența emoțională prin creativitate și tehnologie

Elena Maria Hanza — Wed, 03 Jun 2026 18:47:22 +0300

Într-o lume în care tehnologia ne conectează constant, este esențial să nu uităm să ne conectăm cu cea mai importantă resursă a noastră: propriile emoții. Proiectul eTwinning „I Manage My Emotions” a devenit pentru elevii școlii noastre o adevărată „busolă” în explorarea universului interior, oferindu-le un spațiu sigur pentru a învăța cum să înțeleagă, să numească și să gestioneze trăirile zilnice.

Proiectul a fost o ocazie excelentă de a îmbina educația socio-emoțională cu competențele digitale. Elevii mei au îmbrățișat cu entuziasm provocările creative, demonstrând că stăpânesc noile instrumente digitale pentru a transmite mesaje profunde:

Emotions Story-Book: Prin platforma Canva, am contribuit la crearea unei cărți colaborative internaționale. Elevii mei au scris cu atenție și empatie povestea despre relaxare, transformând concepte abstracte în lecții de viață valoroase pentru colegii lor din celelalte țări partenere.
https://www.canva.com/design/DAHDpFu6Prw/Mqq0-2PbSIlrIkcn3tETkA/view?utm_content=DAHDpFu6Prw&utm_campaign=designshare&utm_medium=embeds&utm_source=link#16
Video-uri educative în Google Vids: Am explorat partea mai „zgomotoasă” a emoțiilor printr-un exercițiu inedit. Elevii au realizat un video despre Furie (Anger), în care au explicat, într-o manieră ludică și educativă, semnificația expresiilor românești „Mi-a sărit muștarul” și „Mi-am ieșit din pepeni”. A fost un exercițiu de introspecție și umor care i-a ajutat să înțeleagă faptul că furia este o emoție normală, dar care necesită gestionare.
Postere cu tehnici de relaxare: „Trusa de prim-ajutor emoțional” a clasei noastre s-a îmbogățit cu postere realizate de elevi. Aceștia au ilustrat tehnici practice de relaxare – de la exerciții de respirație, până la metode de ancorare în prezent, oferind soluții vizuale clare pentru momentele de stres sau agitație.

Participarea la acest proiect a depășit granițele ecranului. Am observat o îmbunătățire a vocabularului emoțional al copiilor și, mai important, o mai mare deschidere în a discuta despre ceea ce simt. Ei au înțeles că „a-ți gestiona emoțiile” nu înseamnă a le reprima, ci a le da voie să existe, în timp ce învățăm cum să le orientăm spre ceva constructiv.

Proiectul eTwinning „I Manage My Emotions” continuă să ne fie aliat în misiunea de a forma nu doar elevi capabili, ci și oameni echilibrați, empatici și conștienți de puterea minții lor.