iTeach: Blog-urile colegilor

Relaţii de corespondenţă între diferitele domenii de dezvoltare în clasa pregătitoare prin valorificarea abordărilor de tip interdisciplinar

Grațiela Vișan — Sat, 22 Jun 2019 04:58:49 +0300

Abordările de tip interdisciplinar oferă elevilor de la clasa pregătitoare posibilitatea de valorizare si de dezvoltare în ritm propriu. Astfel, educaţia individualizată va determina relaţii între dezvoltarea psihică şi cea emoţională a elevilor, ei vor putea constientiza, identifica şi exprima emoţiile prin intermediul limbajului, a imaginaţiei creatoare.
Valorizarea fiecărui elev, posibilă prin abordarea de tip interdisciplinar, permite dezvoltarea capacităţilor si a atitudinilor de învăţare, prin interesul arătat de educator faţă de stilul de învăţare al elevului, faţă de tipul inteligentei predominante (conform teoriei lui Howard Gardner). Astfel, dezvoltarea capacităţilor si a atitudinilor de învăţare se dovedeşte a fi în strânsă legătură cu dezvoltarea cognitivă, dar şi cu dezvoltarea socială. Motivaţia elevului creşte dacă îi sunt apreciate rezultatele, i se facilitează integrarea socială si implicit, recunoasterea sociala.
Datorită abordărilor de tip interdisciplinar, elevul işi va dezvolta perceptiile şi reprezentările, gândirea critică; el va face comparatii, generalizări. În acelaşi timp, îşi va exersa posibilitatea de explorare, de descoperire; curiozitatea şi interesele sale vor fi mai uşor satisfăcute.
În acest context este evidentă relaţia dintre dezvoltarea limbajului şi a comunicării cu dezvoltarea socio-emoţională, dar şi cu dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor de învăţare, deoarece limbajul este în strînsă legătură cu gândirea.
Abordările de tip interdisciplinar facilitează relaţia între dezvoltarea psihică, cea socio-emoţională şi dezvoltarea fizică şi motrică în chip firesc, de exemplu: prin intermediul jocurilor de mişcare şi al exerciţiilor tematice, al euritmiei şi parcursurilor aplicative, al jocurilor de relaxare întroduse în programul zilnic al clasei pregătitoare.
Am surprins doar câteva aspecte, însă convingerea mea este că toate aceste relatii de corespondenţă între diferitele domenii de dezvoltare au relevanţă în dezvoltarea armonioasă a elevului de la clasa pregătitoare. Abordarea interdisciplinară va fi benefică dacă nu vom neglija vreun domeniu de dezvoltare al elevului, iar relatiile dintre ele vor fi realizate firesc, coerent, considerând fiecare elev o persoană unică.

Little Artists! Little hands, Big art!

Georgeta-Daniela Smadu — Wed, 17 Apr 2019 11:39:31 +0300

Coordonatori:
Prof. Smădu Georgeta Daniela
Liceul Tehnologic Petre Ionescu Muscel
Prof. Munteanu Mihaela
Școala Gimnazială “Regina Maria”, sector 6, București
Prof. Nicuț Roxana Florina
Școala Gimnazială nr. 1 Pietroșani

„Little Artists! Little hands, Big art!”
Proiect schimb de experiență

Parteneri:

• Liceul Tehnologic „Petre Ionescu Muscel”- Domnești– județul Argeș,
• Școala Gimnazială „Regina Maria”- Sector 6, București,
• Școala Gimnazială nr. 1 Pietroșani- județul Argeș.

Obiectivul general al proiectului:
• Socializarea și interrelaționarea grupului țintă de copii, ce conține mebrii ce provin din medii sociale diferite.

Obiectivele specifice ale proiectului:
• Interrelaționarea pozitivă între membrii grupului
• Lărgirea orizontului de cunoaștere a grupului țintă
• Schimb de experiență pe teme de educație între cadrele didactice care coordonează elevii participanți
• Finalizarea proiectului prin realizarea unor activități comune

Scopul parteneriatului:
Colaborarea în vederea derulării unor activități interculturale care urmăresc socializarea grupurilor etnice rrome cu elevi români, o bună colaborare și întrajutorare, schimb de experiență între cadrele didactice ale celor două școli:
• Un proiect cultural- artistic- literar sub denumirea „Little Artists! Little hands, Big art!” – realizarea unor produse de educație plastică și tehnologica, dar și a unor lucrări literare sub forma unor poezii/ eseuri
• Un proiect multicultural sub tematica „HORA PRIETENIEI” – interpretare de cantece, jocuri, recitare de poezii.

RESURSE:
1. Umane:
 Elevii școlilor partenere;
 Părinți;
 Cadre didactice;

2. Materiale:
 Afișe, materiale reciclabile, reviste, cărți, jucării, prezentări PPT, fișe de lucru etc.
 Diplome, adeverințe, premii;

3. Financiare:
 Sponsorizări, donații;

Durata schimbului de experiență:
4 ani (2017-2021)

Grupul țintă:
Câte 20 elevi români și rromi de la fiecare școlă. Criteriile de selecție vor fi stabilite de fiecare școală în parte. Elevii vor fi coordonați de cadre didactice coordonatoare din partea școlilor partenere.

Descrierea activitatilor:
A. „Little Artists! Little hands, Big art!” – În cadrul acestei activități elevii vor realiza desene pe diverse teme date, lucrari de educatie tehnologica folosind diferite tehnici de lucru si materiale specifice artelor plastice, precum și poezii/ eseuri în limba română și engleză. Activitatea se va desfășura pe grupe, dintr-o grupă făcând parte elevi de la ambele școli. La sfârșitul fiecărei activități de acest gen se vor organiza expoziții cu produsele obținute.
B. „HORA PRIETENIEI”- Elevii vor prezenta cantece, poezii și dansuri învățate anterior, transmițând din experiența lor și celorlalți și învățându-i și pe aceștia. Vor organiza împreună miniserbări, șezători literare, concursuri de recitare și interpretare de cantece și dansuri.

Rezultatele asteptate:
La finalul fiecărui an de parteneriat membrii grupului țintă se preconizează a avea urmatoarele rezultate:
• Vor intra în contact cu alți copii și își vor împărtăși unii altora gânduri, realizări, planuri de viitor;
• Vor lucra împreună pentru a îndeplini cerințele comune ale proiectului de parteneriat;
• Vor împărtăși, fiecare în comunitatea din care provine, impresiile legate de experiențele lor;
• Se va crea o punte de legătură între membrii grupului, care va sta la baza continuării proiectului.

Alte prevederi

1. În derularea prezentului acord, părţile se vor întruni pentru alcătuirea de programe concrete cu termene şi responsabilităţi clar definite.
2. Cele trei părţi convin ca în derularea tuturor manifestărilor educative să se consulte şi să contribuie efectiv la realizarea obiectivelor propuse.
3. Niciuna dintre părţi nu va întreprinde activităţi sau acţiuni care implică şi responsabilităţi pentru cealaltă parte fără acordul acesteia.
4. Prezentul acord se încheie pe o perioadă de 4 ani, începând de la 19 octombrie 2017, putând fi denunţat de oricare dintre părţi, dacă din motive bine justificate colaborarea nu se derulează corect.

Încetarea protocolului

1. Cererea de desfacere a prezentului acord se face cu 15 zile înainte de expirare sau prin încheierea duratei acestuia.
2. Prezentul Protocol se încheie în trei exemplare, câte un exemplar pentru fiecare parte.

Creativitatea- dimensiune integrală a personalității elevului

Georgeta-Daniela Smadu — Wed, 17 Apr 2019 10:46:36 +0300

            Noţiunea de creativitate, deşi este una din cele mai fascinante noţiuni cu care a operat vreaodată ştiinţa, nu este suficient definită prin prisma complexităţii procesului creativ, cât şi prin diversitatea domeniilor în care se realizează creaţia.
            Creativitatea poate fi definită în multe feluri pornind de la inţelegerea creativităţii ca o atitudine şi până la indentificarea acesteia cu o producţie creatoare de nivel înalt, cu realizări neobişnuite în diverse domenii. Creativitatea este precedată de capacitate, atitudini, atribute personale, experienţe intelectuale şi este prezentă la aproape oricine, astfel mulţi oameni dispun de un potenţial necesar unui anumit nivel de realizare creativă.
            Oamenii implicaţi în arta plastică, invenţie, compoziţie sau desen, elaborări literare , sunt în general consideraţi creativi. Pe de alta parte, actorii, muzicienii, artistii de orice fel sunt priviţi ca fiind mai creativi. Activitatea lor dovedeşte potenţial creativ şi are ca rezultat produse creative.
            Există şi definiţii ce se referă la produsul creativ, iar folosirea acestui produs ca un criteriu pentru creativitate a fost des întâlnită în domeniul tehnologic şi industrial. În astfel de studii se pleacă de la ideea că produsul realizat este primul obiect de studiu, odată acesta caracterizat drept creative, termenul se transferă atât comportamentului care l-a produs cât şi persoanei.
            Studiindu-se creaţia ştiinţifică şi cea artistică au fost indentificaţi numerosi factori comuni ai creativităţii din cadrul acestor doua domenii. Forţele creatoare din domeniul artei sunt supuse aceloraşi principii ca şi cele din domeniul ştiinţelor. Pe lângă aptitudinile generale se consideră că în diferitele domenii de creaţie un rol important revine aptitudinilor speciale. Studiile referitoare la aptitudinile speciale arată că centrul creativităţii este bazat pe motivaţie, aptitudini intelectuale şi alte trăsături de personalitate.
            Deşi creativitatea este recunoscută ca fiind o formaţiune complexă, în general sunt consemnate trei categorii de factori : factori psihici, factori sociali şi factori biologici. Rezultatele cercetărilor efectuate pe adulţi referitoare la stimularea creativităţii de grup, ar putea să constituie un model pentru conceperea unor activităţi de dezvoltare a gândirii creative în şcoală.
            Cercetările de psihologie a grupului mic au pus în evidenţă o serie de factori care condiţionează productivitatea şi eficienţa muncii în grup:
a) structura şi caracteristicile sarcinilor abordate
b) raportul dintre tipul de sarcini de rezolvat şi reţele de comunicare dintre membrii
c) relaţiile interumane din colectiv şi modul în care acestea sunt percepute şi motivate de membrii
d) stilul de conducere al grupului
            Studiile experimentale de psihologie socială a colectivelor (de muncă) au relevat următorii factori favorizanţi pentru creativitatea colectivă:
a) stabilirea ţi utilizarea la nivel de grup a unor modalităţi concrete de verificare a progresului înregistrat
b) omogenitate în privinţa gradului de dezvoltare a factorilor intelectuali şi non intelectuali ai creativităţii membrilor
c) interactiune optimă şi stimulare reciprocă a motivaţiilor individuale în cadrul grupului.
d) relativa concordantă între structurile formale şi cele informale
e) completitudine, precizie şi capacitate de discriminare obiectivă a performanţelor individuale
f) relaţiile interpersonale bazate pe cooperare şi competiţie profesională.
             Modele diverse de creativitate de grup cuprind indicaţii privind criteriile de constituire a grupului, mărimea şi compoziţia acestuia, principiile de funcţionare ale grupului, modul de pregătire şi desfăsurare a intâlnirilor de lucru, procedee şi tehnici de stimulare a creativităţii, mijloace de evaluare a progresului înregistrat atât de individ cât şi de grup.
           Grupul reprezintă în primul rând o modalitate complexă şi relativ permanentă de cultivare şi stimulare a creativităţii.
           Şcoala din zilele noastre nu se mai bazează pe natura cunoştiinţelor, ci fiind organizată în vederea unui alt scop, ea tinde la dezvoltarea aptitudinilor de creaţie a tinerilor ce aparţin generaţiilor noi. Astfel eleviilor ar trebuii să li se dea ocazia de a lucra impreună, de a participa la lucrări colective.
           Educarea creativităţii poate depinde de algoritmii ce descriu procedeele dar şi asigurarea condiţiilor care o facilitează. Realizarea condiţiilor care facilitează creaţia, inclusiv dezvoltarea potenţialului creativ, a reprezentat principalul colectiv de-a lungul vremii. Ca o replica la vechea idée că ’’cel mai bun lucru ce se poate face pentru un creator este să nu fie tulburat cu nimic’’ , cercetările au avansat tocmai în sferele trăsăturilor de personalitate şi ale climatului muncii colective.
           În situaţii concrete special alese, elevii conştientizează şi invaţă să invingă barierele producţiei creative. Se consideră că acestea sunt de trei tipuri :
a) perceptive, provocând dificultaţi în : delimitarea problemelor , generalizarea problemelor, definirea termenilor, utilizarea mai multor sensuri în observare sesizarea de relatii îndepărtate, investigarea faptelor evidente, distingerea cauzei de efect.
b) blocaje ‘’culturale, conformismul, supraevaluarea competiţiei sau a cooperaţiei, suprageneralizări, prea mare încredere în raţiune şi logică, încrederea totală în statistici, prea multe sau prea puţine cunoştinţe în domeniu.
c) blocaje ’’emoţionale’’ : teama de a greşi, fixarea la prima idée ce vine în minte , lipsa trebuinţei de a pune în lucru ideea găsită, teama de aprecierea colegilor, rigiditatea gândirii, dorinţa de a rezolva repede.
            Creativitatea este o dimensiune integrală a personalităţii subiectului creativ ce presupune imaginaţie, dar nu se reduce la procesele imaginative; implică inteligenţă, dar nu orice persoană inteligentă este şi creatoare; presupune motivaţie şi voinţă, dar nu poate fi explicată doar prin aceste aspecte.
            Şcoala urmează să realizeze finalităţi educative specifice, de care este direct responsabilă. Ei îi revine responsbilitatea de a acţiona pentru stimularea potenţialului creativ al elevilor în următoarele direcţii:
-Identificarea potenţialului creative al elevilor
- crearea premiselor gnoseologice ale activităţii creatoare, libere şi conştiente a omului ( o concepţie despre lume care să dea sens şi să orienteze activitatea creativă);
-dezvoltarea posibilităţilor individuale de comunicare, care să înlesnească punerea rezultatelor creaţiei la dispoziţia societăţii
-dinamizarea potenţialului creativ individual, în sensul valorificării adecvate a talentelor şi a cultivării unor atitudini creative în special a acelor care constituie principalii factori vectoriali ai creativităţii;
-asigurarea suportului etic al comportamentului creator .
Astfel, tstele de creativitate pun în evidenţă o serie de caracteristici personale în legătură cu factorii instrumentali ai creativităţii. Ele îi solicită, de exemplu, subiectului să realizeze într-un interval de timp determinat cât mai multe desene originale pornind de la figuri date, să imagineze pentru aceste desene titluri, să găsească utilizări multiple unui obiect, să imagineze un alt sfârşit al unei povestiri cunoscute etc.
Prin exercitii bine alese , profesorul poate educa la elevi încrederea că fiecare dintre ei posedă capacitatea de a fi creative, că aceasta se poate dezvolta prin însuşirea de noi tehnici de gândire. Pentru aceste obiective , în clasă trebuie format un climat de lucru definit prin urmatoarele: întrebările elevilor sunt tratate cu atenţie, ideile lor sunt recepţionate cu respect; profesorul le întăreste constant convingerea că ideile sunt valoroase , învatându-i criterii de evaluare ; în anumite perioade elevii lucrează şi produc idei fară o evaluare din partea profesorului ; de fiecare dată , producţiei deliberate de idei I se afectează un anumit timp; se lucrează cu clasa întreagă , individual sau pe grupe mici.
              Dezvoltarea spiritului de observaţie, a gândirii şi imaginaţiei, dezvoltarea aptitudinilor de ordin caracterial până la setul direcţional al personalităţii creatoare (corelaţia integrativă a intereselor şi aptitudinilor creatoare) asigură originalitatea în cazul exerciţiilor de limba străină.De asemenea, este nevoie de restructurări radicale în metodologia învăţării, precum şi de crearea în clasă a unei atmosfere permisive, care să favorizeze comunicarea în activitatea de învăţare. Supleţea şi originalitatea gândirii, găsirea unor soluţii noi şi satisfacţia faţă de găsirea acestora pot fi cultivate prin toate disciplinele de învăţământ, dar în special, pot fi utilizate în acest sens resursele oferite de studiul limbii engleze.
               Flexibilitatea în ceea ce priveşte adaptarea conţinuturilor la nivelul de dezvoltare concretă şi la interesele elevilor, precum şi punerea accentului pe învăţarea procedurală, conducând la structurarea unor strategii şi proceduri proprii de rezolvare de exerciţii, de explorare şi de investigare, la dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea limbii engleze în contexte variate.
               În organizarea unui climat creativ apar urmatorii factori:
- stimularea divergenţei- incitarea clasei în a da cat mai multe solutii la aceeasi problemă pusă , lăsând timp pentru generarea răspunsurilor
- receptivitatea- îngăduinţa , rabdarea de a asculta toate raspunsurile elevilor, neîntrerupandu-i fără a formula vreo apreciere imediată asupra acestora , acordând o aceeaşi încredere tuturor elevilor; acceptarea de intrebări -in loc de solutii imediate – cu scopul de a clarifica elevilor problema pusă
- pozitivitatea –straduinţa de a gasi- în timpul evaluarii – un aport în fiecare dintre soluţiile sau întrebările formulate
- coparticiparea elevilor la evaluarea răspunsurilor.
              Naraţiunea este folosită în procesul instructiv- educativ , ca metodă de exersare a spiritului de observaţie şi de dezvoltare a limbajului.
              Dacă obiectul care constituie tema unei compuneri este complex, atunci acesta etaleză diverse aspecte pe care elevul le preia fără efort, transpunându-le intr-o formă de exprimare proprie. Dacă obiectul este simplu , atunci, acesta prin simplitatea şi banalul sau, este sărac în aspecte ; pentru a-l lua în discuţie într-o compunere, accentul nu mai cade pe capacitatea de observaţie , ci mai ales pe cea imaginativ- inventive a individului.
              Spre deosebire de metoda de activare cunoscută în procesul instructiv , care adresând întrebări clasei o activeazî , limitând însă, procesul la primul răspuns corect, proba de tip problematic reprezintă o inversare a rolurilor intre professor şi elev. De data aceasta cei care formulează intrebările –orale sau în scris- sunt elevii.
              Creativitatea poate fi stimulată la nivelul întregii clase cu ajutorul unor strategii adecvate. Ea poate deveni o modalitate de învăţare cu multiple beneficii pentru elevi. Aceştia sunt de-a dreptul încântaţi să li se ofere şansa să-şi exprime gândurile şi sentimentele în moduri cât mai variate şi originale, jocurile de creativitate fiind un cadru optim în acest scop. Problema care se ridică este aceea a efortului pe care îl vor depune atât elevii, cât şi profesorul în realizarea obiectivelor propuse.
              Lecţiile de limba engleza oferă reale posibilităţi de organizare şi desfăşurare a unor multiple activităţi menite a dezvolta capacitatea de creaţie a elevilor. Dintre acestea pot fi amintite: comunicarea pe teme de interes general, folosind cuvinte şi expresii cu uz frecvent având ca teme familia, mediul înconjurător , relaţiile cu ceilalţi, şcoală şi locul de muncă, schimbarea de informaţii cu ceilalţi şi descrierea de aspecte ale trecutului şi ale vieţii de zi cu zi, de asemenea abilitatea de a scrie mesaje şi redactarea de scrisori, alcătuirea unui text cu enunţuri pe teme familiare şi de interes personal, fiind capabil să descrie experienţe personale şi diferite evenimente, exprimarea fluentă şi spontană în limba respectivă utilizând un limbaj elaborat , formularea de idei şi opinii personale, realizarea compunerilor, alcătuirea propoziţiilor după scheme date, transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers.
               Un loc important în dezvoltarea limbajului şi a vocabularului activ îl are utilizarea jocurilor didactice orale, asemenea activităţi de învăţare oferind elevilor nu numai bucuria şi satisfacţia de a se juca, dar sunt şi un real prilej de dezvoltare a capacităţilor de exprimare orală şi în acelaşi timp de dezvoltare a capacităţilor creative.
               Noile metode se bazează pe toate formele de organizare a activităţilor (individual, perechi, grup şi frontal), clasa de elevi devenind o comunitate de învăţare, în care fiecare contribuie atât la propria învăţare, cât şi la procesul de învăţare colectiv.Elevii sunt solicitaţi să apeleze la acele surse care îi ajută să rezolve problemele şi sunt implicaţi în experienţe de învăţare complexe, proiecte din viaţa reală prin care îşi dezvoltă cunoştinţele şi deprinderile.
              Un elev îşi manifestă spiritul creativ atunci când:
• se implică activ în procesul de formare şi învăţare, adoptă o atitudine activă şi interactivă;
• gândeşte critic şi are deprinderi de gândire critică;
• acţionează în totală libertate în planul alegerilor pe care le face;
• explorează mediul şi găseşte soluţii personale;
• preferă gândirea divergentă, imaginativă şi creativă;
• îşi valorifică şi dezvoltă imaginaţia, originalitatea, inventivitatea, fantezia, creativitatea;
• problematizează conţinuturile şi face descoperiri;
• îşi exercită liberul arbitru;
• are încredere în forţele proprii şi dorinţa de autodepăşire;
• nu se descurajează în faţa frustrării şi ambiguului, ci perseverează;
• devine responsabil;
• elaborează produse intelectuale unice şi originale.
Una dintre cele mai cunoscute metode pentru dezvoltarea spiritului creativ , care se bazeaza pe idei libere, este brainstormingul, folosit în activitatile de grup. Prin aceasta metodă de comunicare a unor idei intr-un grup se oferă ocazia unei persoane să formuleze păreri care i-au venit în minte mai mult decat dacă ar fi lucrat singur. Astfel s-a demonstrat că lucrand în grup se produc mai multe idei , se gasesc mai multe solutii , decat dacă fiecare membru ar lucra separat.O altă metodă este conversaţia euristică. Această metodă solicită elevilor inteligenţa productivă, spontaneitatea şi curiozitatea, lăsând elevilor mai multă libertate de căutare. Ar mai fi explozia stelară, tehnica cvintetului, metoda ciorchinelui, teoria inteligenţelor multiple, toate aceste metode dezvoltând creativitatea elevilor, iar profesorii ar trebui să încerce sa fie cât mai creativi împreună cu elevii, punându-le astfel în valoare cât mai mult potentialul creativ.
Bibliografie:
Getzels, J. W. , Jackson, P.W., Creativity and intelligence, New York, 1962
Martin Covington, Promoting creative thinking in the classroom, Ohio, 1969
M. Girboveanu, V. Negoescu, G. Nicola, A. Onofrei, M. Roco, A. Surdu, Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţamânt, Bucureşti, 1981

Why is evaluation important?

Nicoleta-Marilena Militaru — Tue, 11 Sep 2018 11:10:22 +0300

Some people find evaluation as being a useful tool in order to improve a project or an educational situation while others sees it as an intimidating aspect of the educational system in general. I have heard a lot of students complaining about the tests they get in different subjects and when I asked them about their objections they said that these tests are old fashioned and that their teachers see tests as punishments for either not doing their homework or for the fact that a piece of chalk is missing in their class and they have nothing to write on the blackboard with. So, this is why evaluations and tests are regarded as a way of tormenting pupils in primary, secondary and high school. If teachers started changing their ways of seeing the aspect of evaluating what their pupils know, can improve the effectiveness of their ways of teaching. This is why we should not be talking only about traditional tests assessing use of English or the skills of writing a composition on a certain topic.
First and foremost, an initial evaluation in English should include various types of exercises to give the teacher a more complex and clear image of their students’ level in the language assessed. This is why I always begin the school year with a mix of exercises which are aimed at evaluating my pupils’ skills, especially in the classes which are new for me. I start by asking simple questions which they answer orally, in turns: What do you like doing in your free time? What’s your favourite food? Where would you like to go on your next holiday? What did you do last weekend? By choosing these questions, a teacher can test different aspects of vocabulary and language learning: activities, food, places, clothes, present simple tense, past tense simple or future simple, depending on the level of study which is aimed at. I tell them from the very beginning that they should not be worried about making any mistakes that I am interested in the way they construct and argument their choices and I am also interested in the way they continue to answer to the follow-up questions I address them in order to find more about the subject. By doing so, they do not feel the stress of a classic evaluation and they relax and feel they are part of a normal daily conversation.
In addition, when I want to evaluate their vocabulary and their level of use of English, I use pair work either on commenting on pictures or spider gram debates. They talk about pictures by describing them saying what they have in common and what is different about them and how the characters in them feel in the given situations. In the spider gram exercises they take turns at expressing opinions, at agreeing and disagreeing with each other by giving arguments to sustain their points of view. I usually observe their performance and then I ask their partner for their feedback for their partner and I also ask for the classroom feedback based on what they had listened to. Peer learning and evaluation is also a very useful way of approaching evaluation and they learn the necessary skills to evaluate a person’s performance in a given task.
Moreover, when I use written tests I include various exercises which are arranged from simple to complex, from easy to difficult levels so that all pupils can solve the basic ones and evolve according to their level of English. This is why I use vocabulary exercises (fill in with three more belonging to the same group, give the antonyms of the following words, match words to their definition), writing exercises (write paragraphs on a certain subject, write a letter to a friend, express opinions on a certain topic), grammar exercises (they vary according to grade and level of study but they are usually centered around tense review, error correction, rephrasing, multiple choice exercises or fill in the missing words).
What I need to see is where my pupils are in their learning and this guides me in my future lesson planning. Based on their performance, I choose the methods I need in order to make them understand different aspects, I decide how many hours per month or per term I need in order to teach and explain a unit and I determine future ways of evaluating the class. This is why I firmly believe that a pupil’s level of training should not be solely analyzed based on how they perform on a test as some of them might freeze and not be able to solve the tasks. The teacher needs to find different methods through which they can have a clear picture of the level at which their pupils are after having finished a unit or a term or a school year.

Education world-English is fun!

Georgeta-Daniela Smadu — Thu, 26 Jul 2018 10:49:16 +0300

Education World-English is fun!

1. Subjects

Synonym Scramble

2. Context

Arts & Humanities-Language Arts

3. Age

15-16 years old

4. Target group

9th grade- 28 students

5. Theme

A fun activity reinforces synonyms and builds vocabulary skills

6. Objectives
Students will
• follow directions.
• reinforce awareness and knowledge of synonyms.
• build vocabulary skills.

7. Estimated time

3 hours

8. Place

Classroom, school

9. Brief desciption

This fun activity requires advance preparation of a deck of cards. You'll need one card for each student and one for yourself. The prep is simple:
• Make a list of synonym word pairs that are appropriate for your grade level. Examples:
sad and unhappy
mistake and error
sleepy and drowsy
perhaps and maybe
Mix up the cards and distribute them to students, one card per student -- don't forget one for yourself. Have students look at the blue word on the card they hold. Start the game by showing and calling out the red word on your card. The students must look at their cards to see who has the blue word that is a synonym for the word you call out. That student should call out the synonym.

• Time students to see how long it takes them to complete the game. When the game is finished, collect the cards and redistribute them so students have a different card than the one they held in the first game. Play the game again. Try to beat the time it took to play the first round.
• Prepare several decks of cards and play the game with different sets of synonyms.
• Make the game more challenging by selecting difficult synonym pairs.
• Play the same game using antonyms (opposites).
• Play the game using words and their definitions.
• Play the game using foreign language synonyms; or foreign language verbs and their English meanings.
10. Assessment
Students will correctly identify the synonym word pairs.

11. Materials Needed
• index cards
• synonym word lists (see below)

12. Suggestions

Extracurricular activities offer opportunities to engage in activities that can be a diverse and relevant learning experience with the goals directly supporting the development of competences promoted by learning curricula that are relevant in terms of learning.

Utilizarea tehnologiei în predare

Georgeta-Daniela Smadu — Wed, 25 Jul 2018 21:34:59 +0300

Utilizarea tehnologiei în predare

          În timp ce studenții din ziua de azi se angajează să utilizeze gadget-uri moderne și tehnologii on-line, pentru profesori folosirea acestor mijloace moderne în predare inseamna, prin urmare, "să vorbească limba elevilor", care este atât de importantă pentru ca învățarea să aibă loc. Experimental, utilizarea tehnologiilor moderne precum prezentarea multimedia, vizualizatorii și software-ul educațional poate face mediul de învățare interactiv și abilitat. De fapt, alte strategii de predare, cum ar fi tehnica diagramă, sunt mai bine prezentate atat prin utilizarea calculatorului cat și de alte echipamente de comunicare.
        În această primă parte a secolului XXI, gama de tehnologii disponibile pentru utilizarea în învățarea limbilor străine și predare a devenit foarte diversă și modul în care acestea sunt utilizate în sălile de clasă din întreaga lume au devenit esențiale pentru practica lingvistică.
         Pentru studenții mai tineri, strategiile eficiente de clasă implică, în mod tradițional, utilizarea de cântece, rime și povestiri tradiționale cu structuri lingvistice repetate. Internetul poate fi o sursă bogată de modele orale autentice, prin intermediul unor melodii înregistrate, cărți electronice, podcasturi și clipuri video care îi ajută pe elevi să se pronunțe, precum și să dobândească și să consolideze vocabularul nou. Aceste instrumente pot contribui, de asemenea, la susținerea cadrelor didactice care nu se simt încrezători în abilitățile lor de limbă.
        Tehnologia oferă, de asemenea, posibilitatea copiilor să se înregistreze pentru redarea ulterioară. Elevii spun că abilitatea de a asculta și de a reda înregistrări ajută la identificarea erorilor gramaticale și a inexactității în pronunție, încurajând auto-îmbunătățirea.
        Copiii mici pot folosi Flip sau alte camere video pentru a înregistra mișcările gurii pentru a dezvolta acuratețea fonetică; înregistrările pot fi comparate ulterior cu modele standard provenite din Internet. Resursele de învățare, cum ar fi cântece și poezii, pot fi descărcate de pe Internet și practicate ca o întreagă clasă printr-o tablă interactivă înainte de o performanță live care poate fi filmată pentru posteritate.
          Folosind o abordare în stil karaoke, copiii pot vizualiza rime și melodii digitale prin fotografiile cu cadru înghețat, lucrări de artă și legende bazate pe text care pot fi sincronizate cu cuvintele. Dispozitivele de înregistrare, cum ar fi acestea, sunt ieftine, portabile și suficient de simple pentru a fi utilizate chiar și de cel mai tânăr student, unde posibilitatea de a suprascrie înregistrările de mai multe ori este esențială pentru a permite cursanților să obțină un succes relativ în munca lor orală.
           Tehnologia are potențialul de a depăși această limitare și de a oferi cursanților posibilitatea de a comunica cu alții, de multe ori vorbitori nativi ai limbii pe care o învață sau alți cursanți care studiază aceeași limbă, dar care nu împărtășesc aceeași limbă de origine, forțat să se folosească de limba engleză pentru a comunica.
           Videoconferința este utilizată pentru a aduce elevii la un loc la distanță, astfel încât aceștia să poată comunica într-o limbă comună și să împărtășească experiențe culturale.
           În predarea și învățarea limbilor străine, avem multe de ales din lumea tehnologiei: radio, TV, CD Rom, calculatoare, Internet, Dicționarul Electronic, Email, Bloguri și casete audio, Power Point, Video, DVD sau VCD
          Ultimele două decenii au cunoscut o revoluție din cauza declanșării tehnologiei și au schimbat dinamica diferitelor industrii și au influențat, de asemenea, industriile și modul în care oamenii interacționează și lucrează în societate.
          Această creștere rapidă și dezvoltarea tehnologiei informației a oferit un model mai bun pentru a explora noul model de predare. Ca urmare, tehnologia joacă un rol foarte important în predarea limbii engleze. Folosirea multimedia pentru a crea un context pentru a preda limba engleză are avantajele sale unice.
          Noua epocă atribuie noi provocări și îndatoriri profesorului modern. Tradiția predării limbii engleze a fost schimbată drastic odată cu intrarea remarcabilă a tehnologiei. Tehnologia oferă atât de multe opțiuni pentru a face ca predarea să fie interesantă, dar și pentru a face ca predarea să fie mai productivă în ceea ce privește îmbunătățirile.
          Tehnologia este unul dintre cei mai importanți factori care contribuie la dezvoltarea rapidă a științei și tehnologiei și dezvoltarea tehnologiei multimedia și aplicarea ei la predare, cu efecte audio, vizuale, animație, joacă pe deplin în învățământul de clasă și stabilește o platformă favorabilă pentru reforma și explorarea modelului de predare în limba engleză în noua epocă.

Bibliografie:

1. ALBU, R., 2005, Using English(es), Iaşi: Casa Editorială Demiurg;
2. ANTHONY, E. M. , Approach, Method, and Technique, ELT Journal, 1963;
3. ALKAHTANI, S. , Teaching ESL reading using computers. The Internet TESL
         Journal, 5(11), 1999;
4. BAUER, L., 2002, An Introduction to International Varieties of English, Edinburgh:                Edinburgh University Press;
5. BĂLAN, R., A. CEHAN, C. CIUTĂ, M. DASCĂLU, E. GHEORGHIU, E. OLARU, 2003, In-Service Distance Training Course for Teachers of English, Bucureşti: Polirom;

Împreună suntem mai buni

Georgeta-Daniela Smadu — Wed, 25 Jul 2018 12:11:20 +0300

Numele unității de învățământ, localitatea, țara

Liceul Tehnologic Petre Ionescu Muscel, Domnești, România

Proiectul: Împreună suntem mai buni

Echipa de proiect (opțional):
Smădu Georgeta Daniela
Grigore Mihai

Motivaţia proiectului:

Orice activitate extrașcolară contribuie din plin la dezvoltarea personală a oricărui elev. Implicarea elevilor în astfel de activități, lucrul în echipă, posibilitatea de a alege ceea ce vrei să faci constituie elemente de bază în acest scop.

Scopul:
Implicarea elevilor în realizarea și desfășurarea unor activități pe placul lor.

Obiective specifice:

1. Dezvoltarea relațiilor de grup,
2. Implicarea elevilor în realizarea activităților,
3. Dezvoltarea capacităților de comportare în societate,
4. Dezvoltarea interesului pentru cultura și istoria poporului român,
5. Atragerea elevilor spre cunoașterea culturii altor popoare.

Grup ţintă:
• Direct: elevii claselor a XI-a de la Liceul Tehnologic Petre Ionescu Muscel
• Indirect: cadrele didactice

Perioada de desfăşurare: 18-22 decembrie 2018

Parteneri:
• Elevi, cadre didactice, părinți, comunitatea locală

Resurse :
• umane: elevi, profesori
• materiale: internet, filme, imagini
• informaţionale: bibiloteca online

Rezultate aşteptate:

- Implicarea activă a elevilor în desfășurarea activităților extrașcolare

Planul de activitate:

Activitatea 1 – Secret Santa-Party Time
Perioada de desfășurare: 18.12.2018
Metode și tehnici de lucru: conversația, jocul, povestirea

Activitatea 2 – Comunicarea-element necesar dezvoltării personalității
Perioada de desfășurare: 19.12.2018
Metode și tehnici de lucru: conversația, observația, problematizarea

Activitatea 3- Excursie Muzeul Județean Argeș
Perioada de desfășurare: 20.12.2018
Metode și tehnici de lucru: explicația, descoperirea, turul muzeului

Activitatea 4- Film geografic
Perioada de desfășurare: 21.12.2018
Metode și tehnici de lucru: Documentare

Evaluarea proiectului:

Fotografii din toate activitățile desfășurate
Afișe
Desene

Utilizarea teatrului in predarea limbii engleze (partea a II-a)

Nicoleta-Marilena Militaru — Wed, 28 Feb 2018 21:09:25 +0200

Conversatia telefonica este un exemplu foarte bun de activitate in care elevii pot exersa atat abilitatea de a vorbi cat si pe cea de a asculta deoarece ei trebuie sa fie atenti la ce spun colegii lor si in acelasi timp sa exprime mesajul adecvat situtiei de comunicare. Clasa este impartita in perechi iar partenerii stau unul cu spatele la celalalt. Ei isi pot imagina ca sunt doua personaje dintr-o piesa de teatru iar profesorul le ofera contextul. Cei doi trebuie sa poarte un dialog in functie de cee ce li s-a cerut. De exemplu, din piesa «Romeo si Julieta » li se poate cere la doi elevi sa fie bona Julietei, respectiv o prietena de a ei si sa discute despre tragedia celor doi indragostiti. In « Visul unei nopti de vara » li se poate cere elevilor sa isi imagineze ca sunt Oberon si Titania si trebuie sa vorbeasca despre cei patru tineri indragostiti. O alte activitate care combina foarte bine cele doua abilitati este « Hot Seating » (« Scaunul fierbinte ») in care elevii vor fi reporteri la o conferinta de presa. Isi pot face si tabilte cu numele lor si al publicatiei pentru care lucreaza tocmai pentru a intra mai bine in rol. Un elev din clasa va fi invitatul la aceasta coferinta de presa si va raspunde intrebarilor reporterilor timp de 10 minute. Dupa ce acestia au terminat, se vor intoarce la « redactie » si vor scrie un articol pentru revista/ ziarul lor. (se atinge astfel si capacitatea de a scrie mesaie in limba engleza). De exemplu elevii pot concepe o serie de intrebari bazate pe « Hamelt » :
- Cum te-ai simtit cand ai aflat ca unchiul tau s-a casatorit cu mama ta ?
- Cum te-ai simtit cand ti-ai dat seama ca el este responsabil de moartea tatalui tau?
- Cum ai descrie relatia ta cu Ofelia?
- Crezi ca exista o fantoma in castel?
“The Soap” (“Telenovela”) si “The Star”(Steaua”) sunt alte doua activitati bazate pe dramaturgie care pot fi folosite cu succes in timpul orelor de limba engleza pentru ca ele imbina atat abilitatile de a asculta si a produce mesaje orale cat si acelea de a produce mesaje scrise. Prima activitate presupune ca elevii sa creeze un arbore de personaje pe care sa reprezinte legaturile dintre ele si apoi sa redacteze dialoguri corecte in limba engleza. Ulterior, aceste dialoguri pot fi interpretate in fata colecivului de elevi sau chiar pe scena in fata colegilor de la alte clase si a profesorilor si parintilor.
Exemplu:

Ce poti face: Eu pot sa vorbesc italiana.

Ce ai: Am un Ce iti place: imi place vara

caine si o pisica.

Ce obisnuiai sa faci: Ce vei face
Obisnuiam sa ma joc cu masinutele Imi voi vizita bunicii in weekend.

Colegii pot adresa intrebari in plus:
- Cand ai invatat sa vorbesti italiana?    Ce a fost cel mai greu de invatat?
- Cum ai invatat?   Cum il cheama pe cainele tau? Dar pe pisica?
- Este greu sa ai grija de doua animale?   De ce iti place vara?
- Ce altceva iti mai place sa faci vara?
Prin implicarea in activitati bazate pe teatru si dramaturgie, elevii invata sa foloseasca conventiile dramatice pentru a explora idei, texte si intelesuri. Fara sa realizeze, ei folosesc diverse forme pentru a putea crea si interpreta un personaj sau o situatie. Ei invata sa aiba incredere in cei cu care lucreaza, invata sa asculte si sa se concentreze. Dar mai presus de toate invata sa faca parte dintr-o echipa, sa respecte parerile celor din echipa lor si sa ia parte la procesul de luare de decizii cu asumarea responsabilitatilor aferente. Folosirea teatrului si a activitatilor dramatice nu poate avea decat un impact pozitiv in ceea ce priveste predarea si invatarea limbii engleze si nu numai. Atat profesorul cat si elevii devin mult mai preocupati si mai disciplinati in pregatirea orelor si ambii devin factori importanti in determinarea calitatii lectiilor de limba engleza bazate pe teatru.

Bibilografie:
1.Harmer, Jeremy –How to teach English, Pearson, Longman, 2007
2. Harmer, Jeremy –How to teach writing, Pearson, Longman, 2007
3. Kempe, A & Holroyd, J- Speaking, Listening and Drama, London, 2004
4. Pura, Talia- Stages: Creative Ideas for Teaching Drama, J Gordon Shillinford Publishing, 2002

Utilizarea teatrului in predarea limbii engleze (partea I)

Nicoleta-Marilena Militaru — Wed, 28 Feb 2018 21:06:58 +0200

In societatea secolului XXI devine din ce in ce mai dificil sa ii mobilizezi pe elevi pentru a citit orice forma de literatura cand ei sunt atrasi de filme, internet sau muzica. Predarea limbii straine din acest punct de vedere devine o provocare chiar si pentru cel mai experimentat dascal. Din fericire, teatrul si activitatile dramatice pot fi folosite cu usurinta in orele de limba engleza si chiar cu succes.
    Prin folosirea teatrului in orele de limba engleza, elevii au oportunitatea de a intelege mai bine viata si diferitele ei aspecte si devin familiarizati cu o gama larga de caractere, puncte de vedere si situatii de viata., dezvoltandu-si in acelasi timp capacitatea de a empatiza cu altii. Programele scolare sunt lacunare din acest punct de vedere si nu contribuie la dezvoltarea acestor calitati. Prin utilizarea activitatilor dramatice la orele de limba engleza se dezvolta imaginatia si creativitatea elevilor, spiritul de initiativa dar si cel de a lucra bine in cadrul unei echipe.
    Pentru multi profesori acest lucru poate fi dificil de realizat si la fel si pentru elevi deoarece este un lucru nou pentru care niciuna din partile implicate nu a fost pregatita. Insa, sunt si multi cei care recunosc valoarea acestor tipuri de activitati tocmai pentru ca ii implica pe elevi in diverse contexte sociale, ii face sa comunice si sa gaseasca solutii diverse pentru problemele lor. Profesorul trebuie sa stie foarte clar ceea ce are de facut, sa isi planifice bine pasii pe care ii are de parcurs si sa incurajeze elevii sa participe in mod activ la activitatile propuse. Pe de alta parte, elevii nu se mai simt constransi de lectiile traditionale in care aveau de-a face cu conceptele si exercitiile de gramatica si vocabular, cu activitati stricte de citire si interpretare de text. Ei sunt liberi sa isi exprime punctele de vedere, sa comunice deschis cu ceilalti participanti.
    Teatrul si activitatile dramatice ofera un mediu stimulativ, creativ si activ atat pentru profesor cat si pentru elevii sai iar din perspectiva folosirii lor in timpul orelor de limba engleza, contribuie foarte eficient la dezvoltarea abilitatilor specifice studiului unei limbi straine : scris, citit, ascultat, vorbit si gramatica.
    Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala implica atat capacitatea de a exprima atat idei cat si sentimente iar prin folosirea pieselor de teatru sau prin implicarea efectiva in activitatile dramatice, ei nu le mai percep ca fiind ceva artificial si rece. Elevii experimenteaza folosirea limbii straine in contexte asemanatoare vietii. Printre cele mai eficiente metode de integrare a teatrului in orele de limba engleza se numara dramatizarea, jocul de rol si improvizatia. In dramatizare elevii pot primi scenarii sau le pot crea ei singuri pornind fie de la povesti cunoscute, fie dezvoltand ei o poveste. In cea de-a doua situatie, ei sunt mult mai dornici sa isi exprime punctele de vedere si sa isi lase amprenta pe scenariul final. Jocul de rol si improvizatia sunt din nou activitati ce pot fi folosite cu lejeritate in orele de limba engleza atata timp cat elevilor le este oferit timpul de care au nevoie pentru a se pregati si sunt incurajati sa paticipe inciuda greselilor sau ale problemelor de pronuntie.
Prin jocul de rol elevii experimenteaza cum este sa fii in locul altcuiva si sa comunice eficient cu cei implicati in activittate. Mult mai mare interes manfifesta elevii atunci cand sunt lasati sa isi joace propriul rol sau sa isi schiteze singuri scenariile pe care le vor interpreta.
    Teatrul si activitatile dramatice contribuie si la dezvoltarea capacitatii de a recepta un mesaj oral sau scris. Elevii asculta mereu si de aceea este important ca ei sa fie expusi la cat mai multe activitati in care sa se foloseasca limba straina respectiva. Atat in cazul ascultarii cat si in cazul citirii, profesorul trebuie sa ii instruiasca pe elevi si sa le explice foarte clar ceea ce au de facut (elevii trebuie sa constientizeze sarcinile si sa stie de la inceput la ce se asteapta profesorul sau colegii de la ei).

Our Dictionary of European Languages

Nicoleta-Marilena Militaru — Tue, 27 Feb 2018 14:55:51 +0200

1. Titlul activității
Our dictionary of European languages

2. Contextul activității

Ziua limbilor europene

3. Vârsta elevilor

10-14 ani

4. Grupul țintă (caracteristicile elevilor, dimensiunea grupului)

Elevi de gimnaziu, 50 de elevi

5. Disciplina/ disciplinele. Tema

Limba engleza/ limba franceza/ limba germana . Vocabular

6. Obiective

- Sa identifice cuvinte din urmiversul apropiat in alte limbi de circulatie europeana
- Sa exerseze formule scurte de conversatie in limbile straine (gasite cu ajutorul dictionarelor online), incluse in activitate (engleza, franceza, germana, italiana, spaniola)
- Sa realizeze un dicitonar ilustrat cu cuvintele alese in limbile vizate de activitate (imagine si cuvinte aferente)

7. Durata

2 ore

8. Locul
Sala de clasa

9. Scurtă descriere a activității

Elevii au lucrat in echipe pentru a gasit echivalentul in limbile engleza, francez, germana, italiana si spaniola a cuvintelor alese in orele anterioare. Fiecare echipa a avut de lucrat 2 pagini cu cate 6-8 imagini. Elevii au descoperit foarte multe asemanari intre cuvintele folosite in aceste limbi pentru a denumi un cuvant din limba romana.
De exemplu: Pisica
Engleza: cat
Germana: Katze
Spaniola: Gato
Italiana: Gatto
Franceza: Chat
Ei si-au exprimat curiozitatea de a descoperi si alte cuvinte si au concluzionat ca de fapt limbile europene sunt usor de invatat daca reusesti sa le gasesti cheia.
Echipele au fost alcatuite din elevi de clasa a V-a, a VI-a , a VII-a si a VIII-a. Elevii au folosit dictionare online cum ar fi hallo.ro si au cautat si modul in care aceste cuvinte se pronunta pentru a le putea exersa.

10. Evaluare
Profesorul a fost un facilitator si a oferit sprijin mai mult pe partea tehnica, aprecierile au fost orale iar elevii au spus ca isi doresc sa mai participe la astfel de activitati. Activitatea a fost prezentata si pe site-ul oficial al activitatii. https://edl.ecml.at/Home/tabid/1455/language/ro-RO/Default.aspx

11. Materiale, resurse, specificații tehnice
Coli colorate, creioane, carioci, lipici, scotch dublu
Telefoane cu conexiune la internet

12. Sugestii pentru cadre didactice. Context teoretic (dacă este cazul) sau context curricular

O astfel de activitate este foarte benefica in contextul unei programe aglomerate si care ne obliga sa parcurgem anumite continuturi. Aceste tipuri de activitati fac legatura intre materii studiate de elevi la scoala (sau nu) intr-un mod atractiv, altfel decat folosind metodele traditionale de predare-invatare-evaluare.