Proiectul a urmat desfasurarea unor anumite activitati organizate in etape de lucru:
• Introducerea partenerilor (atat elevi cat si profesori) care a fost realizata fie prin filmulete postate pe blogul proiectului, fie prin postari pe forumul acestuia;
• Descrierea fizica a unei personae ( elevii s-au descries fizic folosind adjective variate in limba engleza; au postat descrierile in rubric Physical Appearance
• Hobby-uri: elevii au realizat prezentari powerpoint, filmulete, chestionare, desene in care sa ilustreze activitatile lor preferate si au scris texte de dimensiuni medii in limba engleza
• Familii- elevii si-au prezentat familiile in limba engleza. Elevii romani au parcurs aceasta etapa prin metoda scrierii scrisorilor in limba engleza, oferind modele de texte functionale
• Haine- elevii au realizat videoclipuri in care fie au prezentat diferite articole vestimentare, fie au jucat diverse jocuri cu elementele de vocabulary vizate
• Anotimpuri- elevii au realizat postere reprezentative celor patru anotimpuri in limba engleza precum si lista de cuvinte care descriu cum este vremea. Pe forum, ei au raspuns la intrebarile “Care este anotimpul tau preferat? De ce?”
• Mancare si bautura- elevii au realizat dictionare cu imagini ilustrand diverse articole de mancare si bautura in limba engleza si au postat pe forum raspunsuri la intrebarea “Care este mancarea ta preferata?”

Prin activitatile propuse s-a atins obiectivul principal al proiectului si anume, dezvoltarea vocabularului de baza al elevilor din categoria de varsta mentionata. In acelasi timp, ei si-au exersat deprinderea de a folosi calculatorul si internetul si atlfel decat pentru jocuri, muzica sau filme.

Proiectul a fost perfect integrat in curriculum-ul scolilor implicate vizand predarea limbii engleze ca limba secundara la nivel gimnazial. Proiectul a avut un puternic continut educational prin vocabularul selectat pentru a fi utilizat in activitatile propuse: descrieri fizice, vacanta, timp liber, familie, mancare si bautura; aceste arii tematice pot fi regasite in programa de studio a limbii engleze la clasele de gimnaziu din Romania si nu numai. 
Atat partenerii de proiect cat si elevii lor au fost implicati intr-o colaborare active prin posibilitatea de a participa in co-editarea unor materiale comune ale proiectului precum hartile mintale, cartea de bucate, rebusuri. Rolul profesorilor a fost acela de a-I dirija pe elevi, de a distribui sarcinile. Sub atenta supraveghere a profesorilor, elevii au invatat sa posteze materiale pe platform Twinspace, sa foloseasca Pupils Corner si forumul. Elevii au invatat deasemenea sa folosesca diverse mijloace TIC si aplicatii precum Prezi, Hot Potates, Movie Maker si Slideshare in procesul de invatare.
In urma derularii unui astfel de proiect pot aparea intrebari de genul: Poate fi proiectul extins si continuat? Poate fi el implementat intr-o alta scoala?
Raspunsul ar fi simplu: da. Atat profesorii si elevii care au lucrat la acest proiect au realizat o multime de material didactice ( hartile mintale, cartea de bucate, rebusurile, dictionarele cu imagini) care pot fi usor de utilizat in viitor atat de profesorii care au participat la proiect cat si de colegii lor. Profesorii din alte scoli pot accesa proiectul pe platform e-twinning si se pot loga cu un cont de vizitator, astfel avand acces la foarte multe mijloace didactice originale.

O alta intrebare care ar putea sa apara legat de aceste proiecte ar fi : ce avem de castigat?
Ei bine, proiectele e-twinning aduc castiguri pe trei planuri foarte importante:
• Pentru elevi: Ei au avut ocazia sa isi exerseze si sa-si imbunatateasca cunostintele de limba engleza, au dobandit mai multa incredere in abilitatile lor de a comunica cu copii de acceasi varsta din alte tari europene si nu numai. Activitatile propuse le-au dezvoltat imaginatia si creativitatea in limba engleza.
• Pentru profesori: s-au familiarizat cu metode si tehnici de lucru folosite de profesorii din alte scoli europene, si-au exersat abilitatile TIC in desfasurarea activitatilor si au rezolvat problem de comunicare si organizare pe tot parcursul proiectului.
• Pentru scoala: cresterea presitigului scolii in comunitatea virtuala si participarea la proiecte care asigura comunitatea pentru educatie la nivel European.

La finalul lor, proiectele pot fi inscrise pentru Certificatul de calitate si Certificatul European. De mentionat este faptul ca ultimul specificat se obtine daca doua tari participante au obtinut calitatea la nivel national. Proiectul The Inventive World of English Vocabulary a obtinut Certificatul de Calitate in Polonia si Romania si astfel, a obtinut si recunoasterea europeana.

Proiectul conține jocuri care sunt menite să dezvolte competențe în domeniul biologiei, fzicii, chimiei, matematicii, informaticii, limbilor străine etc. Fiecare partener va desfășura jocuri în cadrul lecțiilor. La fel școlile vor colabora prin jocuri, deoarece prin joc copilul trăiește.

Obiective:
Stimularea colaborării și ajutorul reciproc.
Stimularea muncii în echipe.
Încurajarea creativității.
Îmbunătățirea relațiilor profesor-elev și elev-elev.
Dezvoltarea gândirii critice.
Dezvoltarea spiritului investigator.

Procedura de lucru:
Decembrie
Scrierea proiectului, găsirea partenerilor, crearea de conturi pentru copii (semnarea de acorduri cu părinții pentru copiii implicați în proiect)
-Logo-ul proiectului/concurs de desene între copiii parteneri ,,În joc copilul trăiește!,,sau,,Jocul ne aduce roade bogate în domeniul biologiei, fizicii etc. (Doar ca sugestie, am ales doua titluri la logo)
-să ne cunoaștem / crearea unui afiș cu recomandări generale pentru organizarea jocurilor.
Ianuarie
-organizarea jocului
1.Jocuri de miscare, folosind spatiul.
2. Jocuri in banca, unde copii vor lucra pe foaie (puzzle biologic, puzzle matematic ,crosswords….
Februarie
1.Pentru Colaborare : Schimb de jocuri - Moldova propune un joc, descriindu-l pe etape, iar Romania face jocul. Sau invers.
2.Elaborarea cărții cu jocuri
3.Video-conferința pe eTvinning live.
Martie
Concluzii și recomandări
Viața mea e fericită...sau
Învățând prin joc am devenit mai...
Și încă ceva..

Rezultate preconizate:
Intenționăm să creăm o carte digitală care va conține jocuri didactice. Ne propunem o video-conferință pe eTwinning live. Elaborarea de postere potrivit activităților.

• Tara mea... vazuta de artisti

Rezumatul proiectului:

• Proiectul îşi propune să se ocupe de prezentarea tarii fiecarui participant din perspectiva artistica (pictura, muzica, literatura, film).

Parteneri:

• Licee din Europa

Limba de lucru:

• Limba engleza

Scop:

• Proiectul are ca scop însuşirea cunoştinţelor despre arta europeana, cultivarea sentimentului de admiraţie şi respect faţă de artisti;cultivarea gustului pentru frumos şi autentic.

Obiective:

• consolidarea cunoştinţelor despre arta autentica;
• stimularea interesului pentru vizite in tarile partenere

Grup ţintă:

• Eelevi cu vârsta cuprinsă între 14/18 ani , cadre didactice ,părinţi,comunitate locală

Activităţi:

• culegerea de informatii de specialitate (aici facem apel la profesorii de specialitate de plastica si muzica, limba romana, istorie) de pe Internet, biblioteca scolii, muzee, etc
• fotografierea unor sculpturi, statui cu personalitati de marca din domeniu artelor  din regiunea fiecarui participant
• realizarea unor portofolii cu lucrarile reprezentative ale artistilor vazuta de fiecare participant (transpunerea prin desen a unui roman, poezie, film, lucrare muzicala, etc) si scanarea acestora pt a fi apoi incarcate pe platforma eTwinning
• transmiterea materialelor la toţi parteneriii.
• realizarea unor prezentari PPT si publicarea acestora pe slideshare.net

Finalitatea:

• Realizarea unei reviste comune in care fiecare tara va avea un anumit nr de pagini disponibile pt a -si publica materialele cele mai reprezentative.
• Un blog pt postarea de materiale proprii fiecarui partener si cu pozibilitatea de a se face comentarii vis-a-vis de materialele celorlalti.

Resurse umane:

• Elevi , părinti interesaţi de proiect, cadre didactice, comunitate locală

Resurse materiale:

• Calculator, imprimantă, aparat foto digital,cameră video,

Resurse de timp:

• octombrie 2013 -iunie 2014

Instrumente utilizate:

• E-mail, blogul proiectului, fotografii, desene, alte activităţi practice, conferinţe audio, chat,  Powerpoint, video, etc.

Rezultate aşteptate:

• Proiectul va îmbunătăţi abilităţile lor de învăţare, scris si vorbit limba engleză.
• Imbunătăţirea competenţele  digitale
• Dezvoltarea aptitudinilor sociale si de comunicare
• Dezvoltarea cunostintelor artistice din diferite domenii (literatura, arta plastica, muzica, etc)

Evaluare:

• Utilizarea unor aplicatii WEB din generatia 2.0. cu mare impact asupra elevilor.

Instrumentele folosite în cancelaria virtuală :

• Blog, forum, chat, clase virtuale, arhivă de fişiere, galerie de imagini, wiki.

Colţul elevilor

• Va folosi pt comunicare urmatoarele: blog,forum,chat,clase virtuale ,arhivă de fişiere,galerie de imagini,wiki;

Invitaţi  în spaţiul virtual eTwinning:

• Directorul,responsabilul de proiecte si programe educative, profesori de limba romana, istorie, arte plastice, limba engleza - cu  dreptri de vizitator

Activităţile proiectului din acest spaţiu virtual eTwinning vor fi publice

Parteneriatul stabilit între scoala noastra si unitatile participante va fi un pod de legătură, menit a evidenţia promovarea unor legături multiple între învăţămîntul preşcolar romanesc si cel european , urmărind însă obiective şi interese asemănătoare, legate de universul copilăriei de pretutindeni. Prin implicarea  copiilor  în activităţi cultural- educative, urmărim să le dezvoltăm abilităţile de comunicare şi munca în echipă. Unitatile partenere şi scoala noastra dispun de resurse materiale şi umane (calculatoare, imprimante, faxuri, personal didactic instruit) care să asigure ,,dialogul la distanţă” .Acest  parteneriat ne oferă şansa de a implica copiii, cadrele didactice şi comunitatea locală în activităţi ce stimulează creativitatea, încurajează comunicarea şi schimbul de idei. Copiii  vor fi purtătorii de cuvânt ai comunităţii şi unitatii unde învaţă, iar rezultatul efortului lor va fi cartea de vizită ce le va înlesni obţinerea în viitor a  ,,Paşaportului către Europa”.
Limba de lucru: limba engleza, limba maternă
Interval de varsta:elevi10-11ani
Numar de elevi implicati:20-30elevi de la fiecare scoala partenera
Discipline implicate:limba engleza,discipline tehnice,TIC,educatie civica,arte

Activitati propuse:
Scop:    *Constituirea unui grup care să promoveze valorile comune la nivelul partenerilor implicaţi: elevii, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai instituţiilor guvernamantale şi nonguvernamentaele;
   *Promovarea unor legături între învăţămîntul  romanesc şi cel european, dezvoltarea cooperării şi colaborării între cadre didactice din unităţi de învăţământ diferite, urmărindu-se armonizarea condiţiilor specifice fiecărei unitati cu exigenţele sociale de ordin general;
  *Pregătirea copiilor în sensul asigurării egalităţii şanselor în educaţie
*Formarea şi educarea sentimentelor de mândrie naţională;
*Cultivarea talentelor artistice;
*Diversificarea acţiunilor instructiv- educative

OBIECTIVE: Prin durata de desfăşurare şi disciplinele implicate proiectul permite atingerea mai multor obiective. O parte din obiectivele urmărite sunt obiective cu caracter interdisciplinar iar altele vor fi specifice disciplinelor implicate în proiect
• cultivarea gustului pentru frumos şi autentic;
• realizarea  intercunoaştere a copiilor prin întâlniri, activităţi  indirecte şi prin intermediul produselor activităţilor desfăşurate de fiecare unitate;
• gasirea de modalităţi variate de exprimare a gândurilor şi sentimentelor privitoare la anumite teme de interes comun (creaţii literare, plastice,  abilitate manuală, sport );
• atragerea copiii în organizarea efectivă a activităţilor extracurriculare;

Activităţi:
1.Stabilirea detaliilor proiectului prima luna
• Profesori: coordonatorul contactează potenţialii parteneri, (instrumente site-ul eTwining: Desktop, Forum: Proiecte eTwinning, e-mail), înscrie proiectul pe site-ul eTwinning; profesorii stabilesc tipurile de activităţi şi instrumentele (împreună cu elevii şi partenerii), formează grupele de lucru;
• Elevi: stabilesc împreună cu profesorii tipurile de activităţi şi instrumentele, îşi împart sarcinile în cadrul grupei de lucru;
2. Activităţi de prezentare – luna a II-a
• Profesori: coordonează activitatea elevilor, colaborează cu partenerii pe Twinspace (instrument: camera profesorilor), învită pe spaţiul eTwinning al proiectului: elevi (membri şi administrator), profesori (vizitatori, membri şi administratori), părinţi (vizitatori);
• Elevi: fac scurte prezentări pentru: grupe şi membrii grupelor, şcoli, localităţi (instrumente: SleideShare – prezentari Power Point; Picasa sau SLIDE.COM – albume cu fotografii, Google docs – descrieri  word, hărţi etc.), postează prezentările pe site-ul proiectului, fac schimb de e-mail-uri; realizează teste şi jocuri pe baza informaţiilor despre şcoala, localitatea şi ţara lor pe care le propun partenerilor (instrument CLASTOOLS.NET)

Despre noi (informatii generale despre partenerii: ţările noastre, şcoli, elevi, profesori) 
Prezentarea fiecărei unităţi şcolare (filmulet sau ppt), cunoasterea echipei de profesori prin cancelaria profesorilor, schimb de adrese de e-mail între cadrele didactice implicate în proiect
3. Activităti de alegere a unui logo,realizarea unei mascote a proiectului  – luna a III-a
• Profesori: coordonează activitatea elevilor, colaborează cu partenerii pe Twinspace (camera profesorilor, blog);
• Elevi: realizează desene pentru logo-ul proiectului, postează logo-ul pe site-ul proiectului, fac schimb de impresii (instrumente – Wiki, Pupils Corner), , aleg logo-ul reprezentativ (instrument Google formular); accesează testele şi jocurile propuse de partenerii lor (instrument CLASTOOLS.NET), fac aprecieri asupra acestora (instrumente – Wiki, Pupils Corner)
4. Activităţi de documentare  – luna a IV-a şi a V-a
• Profesori: coordonează activitatea elevilor, colaborează cu partenerii pe Twinspace (camera profesorilor, blog);
• Elevi: culegerea de informaţii: studierea unor opera literare şi a unor documente, fotografierea unor obiective; postează pe blogul proiectului: prezentări ale operelor studiate, desene inspirate din materialele studiate, (instrument Google docs), elemente reprezentative din activitatea lor (instrument SLIDE.COM) ;
• ;
5. Activităţi de realizare a unei reviste luna a VI-a şi a VII-a
• Profesori: coordonează activitatea elevilor, colaborează cu partenerii pe Twinspace (camera profesorilor, blog); unul dintre profesorii administrator (editorul şef) accesează site-ul MagazineFactory, completează un formular şi îl trimite; după ce primeşte link-ul către noul ziar şi un username, va stabili structura şi aspectul ziarului şi va crea username pentru ceilalţi editori;  ceilalţi profesori (editorii) vor crea username pentru jurnalişti (proprii lor elevi), editează articolele, le publică sau le trimit înapoi însoţite de feed-back (instrumente: MAGAZINEFACTORY – pentru  realizarea în colaborare a revistei; e-mail-ulpentru feed-back);
• Elevi: realizează impreuna o revista
6. Activităţi de încheiere a proiectului luna a VIII-a
• Profesori: coordonează activitatea elevilor, colaborează cu partenerii pe Twinspace (camera profesorilor, blog); diseminarea activităţilor în cadrul consiliului profesoral; trimiterea diplomelor pentru colaboratori; aplicarea pentru certificatul de calitate
• Elevi: realizarea unui concurs sub forma unui joc CLASTOOLS.NET între echipe (fiecare echipă propune un număr de 5-10 itemi), realizarea unui Glogster pentru popularizarea activităţilor, realizarea unor expozitii cu materialele realizate în cadrul proiectului; schimb de mesaje cu colegii parteneri, propun noi proiecte, fac propuneri de îmbunătăţire a activităţii (instrumentColţul elevilor - Pupils Corner).
• Realizarea unei video-conferinte la care să participe toate unităţile şcolare partenere şi prezentarea produselor proiectului (revistă  virtuală, blog)

Instrumente utilizate: spaţiul eTwinning al proiectului (blogul, e-mail, camera profesorilor, colţul elevilor, forum, galleria de imagini); activităţi practice; SleideShare – prezentari Power Point; Picasa sau SLIDE.COM – albume cu fotografii; Google docs – descrieri  word, desene, formulare; CLASTOOLS.NET – jocuri şi teste; MAGAZINEFACTORY – realizarea în colaborare a revistei, Glogster – prezentarea activităţilor din proiect.
Spaţiul eTwinning, prin paginile standard (Home – Pagina de start, Project Activities – Activităţile proiectului, Staff Room – Cancelaria, Pupils Corner – Colţul elevilor, Chat) cât şi prin cele care se vor adăuga pentru activităţile create pe parcursul proiectului, permite folosirea atât a instrumentelor proprii cât şi a altor instrumente complementare care să facă activităţile proiectului mai atractive. La secţiunea Activities – Activităţi: sunt vizibile acţiunile ce se vor desfăşura în cadrul proiectului; la secţiunea Latest Actions – Cele mai recente acţiuni sunt vizibile cele mai noi acţiuni; la secţiunea Membri sunt prezentaţi participanţii cu rolul lor în cadrul proiectului; la secţiunea Administrare membri administratorii au posibilitatea de a invita noi membri (care va avea posibilitatea de a-şi crea propriul profil) şi de a schimba drepturilor celor deja existenţi; la secţiunea Cutie poştală (Mailbox) vom putea trimite mesaje interne (unuia sau mai multor membri); la secţiunea Blog vom înregistra etapele de dezvoltare.
Administratorii proiectului vor gestiona pagina “Project Activities” prin adăugarea unor pagini, pentru diferite activităţi, cu ajutorul Administreaza pagini (Manage Pages), pe care le vor denumi şi le vor face, după caz, publice sau ascunse. Pe aceste pagini administratorii vor adăuga conţinuturi, activităţi şi instrumente sau aplicaţii. Astfel se vor putea adăuga  una sau mai multe aplicaţii. După ce au fost create paginile vor putea fi folosite de către parteneri (administrator şi membri) astfel: blogul unde oricine poate posta mesaje şi comentarii; forum unde se vor purta discuţii pe teme legate de activitate; wiki pagina pe care se va publica în colaborare; galerie de imagini unde se vor încărca fotografii şi bibliotecă de documente în care se vor încărca diferite tipuri de fişiere (sunt aplicaţii care pot fi făcute publice sau vizibile unei anumite categorii); afişare conţinut web (Web Content în care se vor îngloba prezentări, clipuri etc. Acestea vor fi alese ţinând cont de activitate şi de propunerile partenerilor.
Una din paginile foarte importante în managementul proiectului o are cancelaria (staff room). Aceasta este un loc vizibil doar cadrelor didactice, administratori sau membri. Pe această pagină profesorii vor planifica activităţile şi vor reflecta asupra fazelor de realizare şi a rezultatelor acestora. Tot aici profesorii vor face schimburi de idei şi informaţii, vor schimba între ei documente şi resurse necesare activităţilor. În situaţia în care se întâmpină dificultăţi cadrele didactice pot cere sau după caz pot oferi ajutor partenerilor.  Pe tot parcursul desfăşurării activităţilor, dar şi în faza finală pagina Cancelarie va fi folosită de profesori . va fi locul în care elevii îşi vor putea pune întrebări reciproc, vor face schimb de informaţii, dar vor putea dezvolta şi relaţii personale sau lega prietenii. Elevii cu rol de administrator pot adăuga diferite instrumente: blog, forum, wiki, galerie de imagini, bibliotecă de documente.  Astfel elevii vor putea crea şi răspunde la forum sau vor putea vor contribui la redactarea unui wiki, vor scimba imagini şi documente. Subiectele abordate de elevi  la pagina pupils corner (la care profesorii au doar dreptul de vizionare, cu excepţia administratorilor care pot şi modera) vor fi atât cele legate de proiect dar şi subiecte legate de preocupările extraşcolare (muzica preferată, jocurile, concursuri).

Resurse de timp: anul şcolar 2013 – 2014
Vizibilitate: Pagina de start va fi spaţiului de lucru public (vizibil fără logare). Aceasta va conţine detaliile proiectului, harta echipelor partenere, partenerii, un link spre Spaţiul virtual al proiectului şi un alt link la Jurnalul proiectului.   În ceea ce priveşte spaţiul virtual, vor fi vizibile fără logare, acele activităţi pe care, profesorii cu rol de administrator, le v-om stabili de comun acord,  că pot fi vizibile pentru toţi vizitatorii site-ului.
Jurnalul de proiect va fi vizibil tuturor membrilor înregistraţi pe portal.
Invitati
Vor fi invitati in spatiul virtual eTwinning, cu drepturi de vizitatori: directori, coordonatori de programe si proiecte, alte cadre didactice, persoane oficiale; de la ei asteptam comentarii si aprecieri.
Anunturile
Anunturile sau comentariile postate de parteneri vor fi vizibile membrilor eTwinning.

MEDIATIZAREA PROIECTULUI
*În unitati ( afişe, postere, invitaţii, articole în revistele claselor şi unitatilor partenere)
  *În presa locală şi judeţiană
REZULTATE AŞTEPTATE
    *Legături de prietenie şi colaborare între copii şi cadrele didactice de la  unitatile partenere şi scoala noastra
  *Formarea de deprinderi de comportare civilizată, bazată pe cooperare,   stimă, toleranţă şi respect reciproc;
  *Albume foto,  portofolii cu activităţile realizate, o revistă a prieteniei, realizată în colaborare cu unitatile partenere
  *Obţinerea de fonduri extrabugetare pentru derularea proiectului
EVALUAREA PROIECTULUI
*Expoziţii comune        
  *Revistă ,,Prietenia, o împărăţie fără hotare”
  *Portofolii
  *Concursuri pe diferite teme stabilite în acord comun
  *Chestionare
  *Albume foto
  *Realizarea  unei prezentări în Power Point cu acţiunile desfăşurate

   Proiectul international Great names of European literature se deruleaza pe platforma eTwinning si sunt inscrisi 31 de parteneri. Este un proiect in care elevii si cadrele didactice implicate vor folosi softul educational si vor colabora cu scopul de a obtine si a face schimb de informatii despre marii autori ai literaturii fiecarei tari. Proiectul este initiat de colega care preda limba romana in scoala si suntem mai multe cadre didactice din scoala implicate in proiect.

 Scopul proiectului este dezvoltarea cunostintelor elevilor referitoare la literatura tarii noastre precum si cele referitoare la cea a altor tari partenere, largirea orizontului cultural, dezvoltarea de competente de comunicare intr-o limba straina si competente IT, folosirea softului educational.

   Printre activitatile propuse:

- prezentarea tarii, a orasului, a scolii – instrumente folosite - Dvolver, Tripadvisor

- selectarea si prezentarea a 5 scriitori reprezentativi pentru fiecare tara –  bubbl.us pentru alegerea scriitorilor, PPT, smilebox pentru prezentare

- crearea unui ziar on-line unde sa fie publicate fragmente reprezentative din operele selectate, traduse in limba engleza sau franceza de catre elevi, publicarea unui dictionar cu scriitori, caligrame, – MagazineFactory, wordle

- fragmente citite/poezii recitate/fragmente din piese de teatru dramatizate  - inregistrate si postate pe blogul proiectului – voicethread

  Cancelaria virtuala va fi folosita pentru a planifica etapele proiectului in detaliu, pentru a purta discutii, a schimba informatii, idei, pentru a vizualiza activitati. Instrumente folosite – forum, chat, image gallery, wiki.

Coltul elevilor este locul in care ei vor face schimb de informatii despre activitatile lor si publica unele dintre acestea. Instrumentele folosite pot fi: wiki, googlegroups, chat, forum.

   In spatiul virtual eTwinning vor fi invitati directorul scolli, consilierul educativ, dirigintii claselor din care fac parte elevii participanti la proiect,colegii lor de clasa si parintii lor, ceilalti profesori din scoala, care doresc, toti cu rol de vizitator.

At trebui sa fie publice: blogul, wiki, ziarul electronic, pentru a fi accesibile tuturor celor interesati de aceasta tema.

Utilizarea mijloacelor IT in invăţământ si nu numai,  va face trecerea de la un mediu de invăţare centrat pe formator/trainer,  la unul centrat pe formabil. In acel moment, formatorul nu va mai reprezenta mijlocul de informaţii şi de comunicare a cunoştinţelor, ci va deveni un colaborator, un indrumator al formabililor, iar acestia nu mai vor reprezenta simpli receptori de informaţie - pasivi, ci vor deveni receptori implicati in mod  activ in propria lor educaţie.

Ce reprezinta in primul rand o platforma educationala ?

In opinia mea, o platforma educationala reprezinta un instrument de sprijin pentru incarcarea de diferite materiale informative educationale. In urma incarcarii acestor materiale (cursuri) formatorul sau administratorului respectivului material are la dispozitie o serie de alte elemente ajutatoare (forum, chat, quizz-uri, etc) prin care se poate face inteles si cunoscut. La randul lui, formabilul are la dispozitie elemente prin care poate cere ajutor sau asistenta in vederea lamuririi anumitor aspecte ale cursului (blog, forum, chat, etc).

Platforma iTeach

Instrumentele puse la dispozititie de creatorii platformei iTeach sunt complexe si variate, gurpate pe categorii:

- Bord Global ( cu anunturi, stiri,motor de cautare colegi, etc)

- Agenda

- Comunitate (activitati, colegi, membri, competitii, anunturi)

- Grupuri (diverse grupuri de discutii)

- Cursuri (denumirea cursurilor si o scurta descriere a acestora)

- Resurse (teoretice, metodologice, legaturi utile, instrumente)

- Resursele mele (blog, fisiere foto, video, documente, etc).

Pe langa cursurile puse la dispozitie de creatorii platformei, cursuri care ofera informatii de actualitate, avem ocazia de a interactiona cu persoane din alte localitati, din alte scoli si licee, pentru a afla modul in  care gandesc si actioneaza, pentru a afla activitatile, proiectele, concursurile la care participa si se implica.

Concluzie.

Platforma educationala iTeach este ca o fereastra deschisa catre sistemul de invatamant, ca o punte de legatura intre formatorii elevilor de azi - profesorii si invatatorii lor.

Impactul economic al educaţiei este evidenţiat precis în câteva studii care se referă la calitatea educaţiei în general, la durata de şcolarizare şi la performanţa şcolară. Studiile ex-ante care încearcă să stabilească relevanţa, oportunitatea, impactul anticipat al politicilor şi programelor naţionale de reformă în educaţie iau întotdeauna în calcul acest gen de date pentru a-şi argumenta opţiunile de investiţie masivă pe termen lung în cadre didactice, în dotări, în curriculum:

O ţară capabilă să obţină rezultate la alfabetizare cu 1% mai mari decât media internaţională va atinge un nivel de productivitate a muncii şi un nivel al PIB pe cap de locuitor cu 2,5% şi respectiv 1,5% mai mari decât cele ale altor ţări. – Barro 2001, OECD 2009.

Rezultatele şcolare influenţează creşterea economică: 1 deviaţie standard la nivel de ţară (adică 47 puncte la PISA 2000, matematică) în ceea ce priveşte rezultatele la teste - asta înseamnă o creştere anuală a PIB-ului cu ~1%; 1 deviaţie standard în plus la rezultatele la matematică în liceu înseamnă câştiguri anuale ale individului cu 12% mai mari (SUA); efecte similare cu privire la aceste aspecte au fost remarcate atât în cazul ţărilor dezvoltate cât şi al celor în curs de dezvoltare; proliferarea alfabetizării de bază şi creşterea proporţiei elevilor care depăşesc pragul performanţei de vârf au efecte independente, pozitive asupra creşterii economice. – Hanushek (Banca Mondială), 2007.

Pentru bărbaţii în vârstă de 25 de ani sau mai mult, PIB-ul pe cap de locuitor creşte cu 0,44% pt. fiecare an în plus de educaţie, ceea ce înseamnă o rentabilitate de 7%. – Barrow, 2000, apud Kozma, 2005.

O examinare a unor studii la nivel microeconomic din 42 de ţări indică o creştere de 9,7% a veniturilor personale pentru un an în plus de şcolarizare. – Psacharopoulos şi Patrinos, 2002, apud Kozma, 2005.

Diferenţa dintre rata de rentabilitate brută şi cea netă a studiilor universitare a fost de 1,1 (Canada) şi 1,9 (SUA).  Pe baza acestor calcule, impozitul pe venituri asociat cu câştiguri mai mari duce la o creştere de ~2% a beneficiilor sociale ale învăţământului superior. Luând în considerare câştigurile mai mari asociate cu un nivel mai ridicat de educaţie şi sistemul de impozit pe venituri gradual (adică cu cât câştigi mai mult, cu atât este mai mare impozitul), rezultă faptul că cei care câştigă mai mult ca urmare a anilor în plus de educaţie plătesc şi mai mult la impozitul pe venituri de-a lungul vieţii. – Riddell, 2006.

În SUA, o creştere a ratei de absolvire a liceului de 1% va reduce costurile criminalităţii cu ~1,4 miliarde de dolari pe an. – Riddell, 2006.

Acest tip de abordare este necesară acolo unde argumentele de bun simţ eşuează şi unde decizia este luată exclusiv de "administratori".

.

Bibliografie:

Barro, Robert J. Education and Economic Growth. Harvard University, 2001. Online: (http://www.oecd.org/dataoecd/5/49/1825455.pdf)

Hanushek, Eric A. and Wossmann, Ludger. Education Quality and Economic Growth. World Bank, 2007. (Online: http://edpro.stanford.edu/hanushek/files_det.asp?FileId=204)

Kozma, Robert B. National Policies that Connect ICT-based Education Reform to Economic and Social Development. Human Technology, SRI International, University of Jyväskylä, 2005. (Online: http://www.humantechnology.jyu.fi/articles/volume1/2005/kozma.pdf)

Riddell, W. Craig. The Impact of Education on Economic and Social Outcomes: An Overview of Recent Advances in Economics.  University of British Columbia, 2006. (Online: http://www.econ.ubc.ca/riddell/cprn.pdf)

            Sunt de părere că fiecare copil trebuie să ia cunoştinţă de regulile prestabilite, dar, în acelaşi timp, să fie atras prin diferite activităţi să aplice aceste reguli şi să stabilească limite. Pentru aceasta, el trebuie apreciat, recompensat, stimulat.

            Deoarece proiectul va implica mai mulţi parteneri din medii culturale diferite, este interesant de descoperit şi de împărtăşit care sunt regulile pe care le aplică părinţii micuţilor. Acestea pot fi aflate prin aplicarea unui chestionar. Interpretarea chestionarului va fi postată pe spaţiul virtual eTwinning şi făcută publică. Pot fi discuţii pe chat între partenerii de proiect în legătură cu rezultatele chestionarului, care să conducă la stabilirea următorilor paşi.

           Implicarea copiilor, ca principali beneficiari ai proiectului ar consta în discutarea regulilor prestabilite, precum şi descoperirea altor reguli care se impun. Aceste acţiuni pot fi realizate prin interpretarea materialului intuitiv ilustrat, a textelor literare audiate/memorate, a vizionării spectacolelor de teatru, a jocurilor de rol, a interpretării şi discutării situaţiilor problematice apărute în sala de curs. Aceste materiale pot fi postate de către parteneri într-o bază de date comună, care poate fi utilă tuturor.

              Pentru fiecare din aspectele propuse, pot fi stabilite reguli şi "ilustrate" prin realizarea unor fotografii/filmuleţe ai căror protagonişti ar fi copiii implicaţi în proiect. Aceste materiale ar putea fi postate pe blogul sau pe spaţiul virtual al proiectului sau, daca prezentările realizate vor ocupa un spaţiu prea mare, vor fi postate pe youtube, indicandu-se adresa.

             Copiii pot realiza desene la temele de proiect, pot imagina şi desena diplome sau ecusoane celor care respectă reguli. Aceste produse pot fi prezentate pe spaţiul virtual al proiectului şi astfel copii şi cadre didactice vor putea face schimb de experienţă şi de idei.

              Proiectul eTwinning ar putea fi dezvoltat de către participanţi şi propus ca proiect Comenius.

               Tema este actuală, activităţile uşor de integrat în curriculum, utilizarea TIC este necesară şi atractivă. Integrarea şcolară şi socială va fi mai uşor de realizat datorită colaborării dintre copii şi cadre didactice, lucru benefic mai ales copiilor cu cerinţe educative speciale sau din medii sociale şi culturale diferite. Copiii vor învăţa prin intermediul unor activităţi atractive. În plus, vor fi dezvoltate abilităţile de comunicare, precum şi dezvoltarea empatiei, influenţarea pozitivă a luării deciziilor, medierea conflictelor.

                Acest proiect poate fi derulat cu orice grupa/clasă de copii datorită necesităţii temei propuse şi modului de abordare.

Dr. Aric Sigman, psiholog și autor al unui studiu lansat recent în Marea Britanie, afirmă că introducerea prematură și utilizarea excesivă a tehnologiei are efecte negative asupra dezvoltării copiilor, ale căror capacități cognitive sunt în formare. “Sunt rezultate ale cercetărilor care arată că introducerea TIC de la vârste fragede subminează abilitățile pe care ministerele spun că vor să le formeze prin inițierea de programe de informatizare, cum ar fi capacitatea de a menține atenția concentrată pentru o perioadă mai lungă de timp”, spune Sigman.

Dr. Sigman își argumentează afirmațiile prin faptul că este o contradicție între capacitatea de multitasking – a alterna rapid mai multe sarcini de lucru pentru a face mai multe lucruri în același timp, specifică lucrului pe computer - și susținerea atenției. Acestea nu pot și nu trebuie formate în același timp. Capacitatea de concentrare a atenției pe o durată mai lungă trebuie să fie o abilitate fundamentală, necesară pentru alte competențe care se formează mai târziu. Marea problemă care este identificată de studii specializate este observația conform căreia copiii nu mai citesc literatură, nu reușesc să se concentreze la școală, nu pot să comunice – puse pe seama deficitului de atenție prezent la toate grupele de vârstă ale elevilor din ziua de astăzi.

Dezbaterile pe problema efectelor noilor tehnologii asupra dezvoltării cognitive, sociale sau asupra sănătății copiilor au început să împartă opiniile specialiștilor în zone din ce în ce mai polarizate.

În toate țările dezvoltate, elevii din ciclul primar au cel puțin o oră pe săptămână în care lucrează cu computerul. În Statele Unite, studiile relevă faptul că aplicații educaționale digitale aduc beneficii la nivelul dezvoltării limbajului și al competențelor sociale . În Europa, sunt numeroase studii care arată efectul pozitiv al noilor tehnologii pentru performanța școlară, pentru educație diferențiată și pentru realizarea de situații educaționale mai semnificative pentru elevi.

O altă categorie de studii, precum cel din Marea Britanie, relevă faptul că expunerea prelungită la televizor sau la computer introduc elemente entropice – pe criteriile convenționale ale psihologiei dezvoltării – sau „dezordonează” dezvoltarea creierului.

De aceea, accesul la noile tehnologii ar trebui să fie permis (în școli) abia de la 9 ani, adică începând din clasa a IV-a, susțin autorii.

În sprijinul acestor afirmații vin concluziile unui raport de cercetare al Universității Duke din SUA, elaborate în urma studiului longitudinal al activității unor copiii din Statele Unite, în perioada 2000-2005. Cercetarea a luat sfârșit înainte ca rețelele sociale precum Hi5 și Facebook să capete amploare, ceea ce amplifică afirmațiile cercetătorilor cum că accesul copiilor computere și la Internet de mare viteză conduce la o scădere a rezultatelor la teste. Sugestia autorilor a fost că modelele susținute guvernamental de extindere a accesului de acasă la noile tehnologii ar putea conduce la mărirea discrepanțelor în performanța școlară dintre elevii dezavantajați și elevii buni.

O altă ipoteză interesantă avansată de același raport este faptul că educația a fost distrasă de “obsesia tehnologiei”, însemnând că accentul exagerat pe TIC din ultima perioadă, fără să fie susținut de o pregătire adecvată a cadrelor didactice și de o moderare (centralizată) a demersurilor de integrare în limitele eficienței pedagogice, a condus la „abuz de tehnologie” și la multe situații de lucru în clasă irelevante din punct de vedere al obiectivelor de învățare.

Însă, după părerea noastră, aceasta a fost o etapă incipientă necesară a procesului de implementare a noilor tehnologii în educație, în care decidenții, cercetătorii, cadrele didactice și copiii înșiși au experimentat, au tras concluzii și și-au ameliorat demersurile, fascinați de potențialul pe care îl arată aceste (încă) noi instrumente de lucru. Nimeni nu mai poate nega că asistăm la zorii uneia dintre cele mai mari schimbări în educația publică de după implementarea organizării pe clase și lecții, începută în secolul al XVII-lea. Probabil că singura problemă reală în această privință este rezistența la schimbare a unor practicieni ai educației, afișată ostentativ, în condițiile în care educatorii ar trebui să conștientizeze faptul că sunt primii responsabili de viitorul (profesional) al tinerelor generații.

„Adulții pot considera tehnologia ca un instrument al productivității, spune prof.univ. Jacob Vigdor, de la Universitatea Duke din Statele Unite, însă majoritatea copiilor nu le împărtășesc atitudinea.” Cercetarea, realizată împreună cu prof.univ. Helen Ladd, mai arată că noile tehnologii sunt instrumente utile pentru copii acolo unde părinții le monitorizează activitatea. În familiile dezavantajate socio-economic, este mai puțin probabil ca părinții să aibă timpul, cunoștințele sau dispoziția necesară pentru a verifica durata și modul în care computerele sunt folosite de cei mici și pentru a-i direcționa către o utilizare în scopuri educaționale.

Valoarea adăugată a utilizării softului educațional pentru atingerea obiectivelor educaționale nu mai poate fi pusă la îndoială. Chiar și la clasele mici, o aplicație în format digital bine aleasă și potrivită contextului didactic de la momentul respectiv poate facilita performanța școlară atât a elevilor cu dificultăți sau cu un stil diferit de învățare, cât și a celor supradotați. Contribuie la creșterea motivației pentru învățare, la focalizarea atenției asupra conținuturilor predate, la înțelegerea fenomenelor, la formarea unor deprinderi de lucru independent sau în echipă, la realizarea de legături transdisciplinare și cu situații concrete din lumea reală, la dezvoltarea abilităților de lucru cu computerul etc.

În plus, tentația jocurilor și a socializării online este atât de mare, corespunzând unor nevoi intrinseci de dezvoltare ale ființei umane, încât a interzice utilizarea calculatorului, a rețelelor sociale și a programelor de mesagerie instant echivalează de multe ori cu a-l închide pe copil într-o cameră fără ferestre și a-i limita dezvoltarea cognitivă. Lumea modernă a incorporat deja noile tehnologii printre instrumentele firești de comunicare, de formare continuă și de informare.

Considerații finale

Pentru a concluziona, putem spune că nu atât utilizarea noilor tehnologii ar fi o problemă majoră, ci modul în care sunt acestea folosite de copii, orice vârstă am lua în considerare. De aceea, recomandările noastre vizează următoarele aspecte:

• Utilizarea computerelor de la o vârstă fragedă (înainte de 9-10 ani) trebuie făcută sub supravegherea părinților sau a cadrului didactic.
• Folosirea moderată a noilor tehnologii (și ar trebui inclus aici și televizorul), cu o limită bine stabilită de timp de utilizare – în timp, durata poate crește de la mai puțin de o oră (la 6 ani) la două-trei ore pe zi (la 14 ani).
• Utilizarea aplicațiilor sigure, a softului educațional cu reală valoare pentru învățare și adaptate vârstei psihologice a copilului/ elevilor.
• Utilizarea Internetului numai după ce părinții sau cadrele didactice fac configurările necesare pentru accesul securizat al copiilor la paginile de pe Internet.
• Părinții trebuie să se asigure că noile tehnologii nu devin un scop în sine pentru copil, ci că acesta înțelege rolul acestora de instrument pentru comunicare, informare, formare de deprinderi, joacă.

Desigur, unele dintre aceste recomandări necesită intervenții de durată și fermitate în aplicarea principiilor. Mai ales, o atitudine adecvată față de noile tehnologii se construiește prin exemplul constant din partea părinților și a educatorilor; nu-i cereți copilului ceea ce dumneavoastră nu respectați: dacă părintele se joacă la computer până noaptea târziu, e puțin probabil ca un copil să adopte un comportament diferit; dacă învățătoarea pune accentul pe utilizarea în sine a computerului și nu pe ceea ce aduc softurile educaționale și Internetul pentru atingerea obiectivelor de învățare și de formare de competențe, e puțin probabil ca elevii să perceapă computerul doar ca pe un instrument de muncă intelectuală.

Ce-i drept, acest instrument de muncă intelectuală este unul complex și avansat, iar utilizarea sa deplină, atât de necesară în viața profesională și socială de la momentul în care copiii de astăzi vor intra pe piața muncii, solicită exercițiu, responsabilitate, echilibru. Este foarte puțin probabil ca acestea să se formeze corect prin interdicții nefondate,utilizare nediferențiată, fără software de calitate, fără suport “avizat” din partea adulților semnificativi din viața copilului.

Ca orice mediu socio-educațional bogat în influențe și dependent de realitatea socială, culturală și economică, primii pași trebuie supervizați, influențele negative trebuie filtrate, iar strategiile adecvate de „supraviețuire” sau de răspuns trebuie explicate, exersate, interiorizate pe un suport axiologic autentic.

Articole recente pe aceeași temă:

Henry, Julie. Ban computers from schools until children reach age 9, says expert. Telegraph.co.uk, 13 iunie 2010.

Bonner, Lynn. Study: PCs hurt students' grades. Newsobserver.com, 19 iunie 2010.

Paton, Graeme. Nurseries 'teaching children using computers'. Telegraph.co.uk, 1 iunie 2010.