Permanenta schimbare  a lumii necesită şi schimbarea practicilor padagogice astfel încât elevii să fie pregătiţi pentru ziua de mâine.
Probabil vieţile noastre profesionale şi personale vor fi influenţate tot de tehnologie, globalizare şi constientizarea tot mai mare  a unor probleme sociale critice.
       Datorită schimbării rapide a societăţii  e greu să anticipăm cum va fi  viaţa în viitor.
       Peste 20 de ani poate voi fi dascălul care va şti cel mai bine programul stomatologilor din localitate, care e cel mai bun, voi avea grijă să nu uit programul programul coafezei. Voi avea grija competenţelor mele în domeniul informaţiei şi tehnologiei pentru a putea face faţă provocărilor vieţii, probabil că voi solicita servicii la domiciliu pentru a putea face faţă avalanşei de probleme sociale, de sănătate, profesionale dacă salariul îmi va permite.

       Probabil voi fi o bătrânică ce se deplasează cu ajutorul bastonului, prin paşi mărunţi, rari şi legănaţi spre şcoală. Elevii nu mă vor mai aştepta în sala de clasă ci de la poarta şcolii îşi vor arunca privirea în lungul străzii să vadă dacă apare “băbuţa” lor care atunci când îşi începe orele nu uită de Imnul de Stat, după ce în prealabil işi porneşte calculatorul în sala de clasă. Vor avea grijă să nu uite să mă ţină la curent cu noile probleme sociale, să propună şi să dezvolte planuri de acţiune pt. gestionarea problemei în defavoarea orelor de curs, bineînţeles. Eu, le voi arăta toiagul în glumă şi le voi aminti  de listele de verificare, de orarul clasei pentru a nu ne abate de la activităţile/ orele planificate.