Metodele de predare – învăţare specifice limbii şi literaturii române sunt multiple. Pentru a putea dezbate importanţa unor metode în asimilarea unor deprinderi şi abilităţi, trebuie să cunoaştem semnificaţia conceptului.
Prin "metodă de învăţământ" se înţelege o modalitate comună de acţiune a cadrului didactic şi a elevilor în vederea realizării obiectivelor pedagogice. Cu alte cuvinte, metoda reprezintă „un mod de a proceda care tinde să plaseze elevul într-o situaţie de învăţare, mai mult sau mai puţin dirijată” .Sub raportul structurării, metoda este un ansamblu organizat de operaţii şi de procedee.
În anumite situaţii, o metodă poate deveni procedeu în cadrul altei metode (ex. problematizarea poate fi inclusă într-o demonstraţie).
Metodele specifice predării limbii şi literaturii române sunt: algoritmizarea, analiza gramaticală, exerciţiul structural, problematizarea (sau învăţarea prin rezolvarea de probleme), modelarea figurativă, instruirea programată, activitatea în grupuri mici , lectura, expunerea, prelegerea-dezbatere, simularea, studiul de caz,  reflecţia personală, brainstormingul, comentariul literar, interpretarea literară, analiza literară, cubul, cvintetul, ciorchinele, gruparea elevilor în funcţie de atitudinea faţă de o problemă, lectura şi rezumarea conţinutului unui text în perechi, stabilirea succesiunii evenimentelor, predarea reciprocă, jurnalul cu dublă intrare, tehnica “lasă-mă pe mine să am ultimul cuvânt”, realizarea unor predicţii etc.
        Aceste metode pot fi structurate în metode tradiţionale şi metode moderne activ-participative.
Comunicarea tradiţională în cadrul  lecţiei se bazează exclusiv pe transmiterea de cunoştinţe de către profesor, pe receptare şi imitare de către elev. Acest model de comunicare are la bază ideea că anumite cunoştinţe şi informaţii nu trebuie descoperite de elev, ci se transmit şi se comunică elevului  prin intermediul limbajului.
  Rolul profesorului este acela de a emite informaţii pe care elevul ce stă pasiv în bancă trebuie să le noteze în caiet. A doua zi elevul preia rolul de emiţător al aceloraşi informaţii către profesor – acum receptorul propriului mesaj emis.
        Prin metode de tip activ-participative înţelegem orice situaţie prin care elevii sunt solicitaţi şi sunt scoşi din ipostaza de obiect al formării şi sunt transformaţi în subiecţi activi, coparticipanţi la propria formare.  Aceste strategii de tip activ-participativ vor fi folosite de profesor ţinând cont de valenţele formativ-educative ale fiecărei metodă în parte.
Una dintre metodele active de predare pe care am folosit-o cu succes la clasă este metoda cubului pe care o voi descrie mai jos:
Se realizează în cub ale cărui feţe pot fi acoperite cu hârtie de culori diferite;
Pe fiecare faţă a cubului se scrie câte una dintre următoarele instrucţiuni: DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASICIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ;
Se poate lucra în perechi sau în grupuri restrânse;
Este recomandabil ca feţele cubului să fie parcurse în ordinea prezentată urmând paşii de la simplu la complex.
I. Se propune textul literar ce urmează a fi consolidat;
                “................................................”,                autor...............................................
II. Se anunţă şi se explică metoda de lucru ;
III. Se stabilesc cele şase grupe ;
IV. Se precizează subiectul de lucru al fiecărei grupe.
Fiecare grup examinează toate particularităţile unui aspect surprins pe una dintre feţele cubului—
(faceţi un exerciţiu de scriere liberă timp de câteva minute pentru subiectul ales - 10 – 15 minute) Eeste bine ca răspunsurile să fie originale şi se poate folosi imaginaţia pentru cazurile în care nu exista un corespondent în realitate. 
•  Realizaţi descrierea din puncte diferite de vedere;
•  Compaţi cu alte noţiuni asemănătoare sau diferite;
•  Asociaţi noţiunile: La ce vă îndeamnă să vă gândiţi?
•  Analizaţi conceptul: Din ce este făcut, din ce se compune el?
•  Aplicaţi: Ce puteţi face cu el? Cum poate fi folosit?
•  Argumentaţi pro sau contra. Luaţi atitudine şi notaţi o serie de motive care vin în sprijinul afirmaţiilor voastre.
După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile înscrise pentru a demonstra sistematizarea cunoştinţelor.
Prin brainstorming, participanţii identifică idei novatoare pe care le includ într-o fişă a grupei. Prin acest exerciţiu se încurajează participarea fiecărui elev şi a lucrului în echipe.
Forma finală a conţinuturilor realizate de fiecare grupă este împărtăşită întregii clase (6 minute – câte un minut pentru fiecare faţă a cubului).
Lucrarea în forma finală poate fi desfăşurată pe tablă.
Avantajele acestei metode sunt acelea că  stimulează atenţia şi gândirea, oferă posibilitatea elevilor de a-şi dezvolta competenţele necesare unei abordări complexe şi integratoare,lucrul individual, în echipe sau participarea întregii clase la realizarea cerinţelor “cubului” este o provocare şi determină o întrecere în a demonstra asimilarea corectă şi completă a cunoştinţelor.

Prof. Mihaela Ghinea, Scoala Gimnaziala " Mircea Eliade" Craiova