Atunci când creierul detectează stresul, se activează hipotalamusul, glandele suprarenale, sistemul nervos simpatic și sunt eliberați hormoni precum adrenalina și cortizolul. Pe termen scurt, acest mecanism ne ajută să fim mai atenți și mai eficienți. Însă, atunci când stresul devine constant, nivelul crescut de cortizol afectează concentrarea, memoria și starea emoțională.

Din punct de vedere biologic, creierul „învață” că se află într-o stare de alertă permanentă, iar acest lucru afectează atât performanța profesională, cât și starea de bine.

Stresul influențează direct hipocampul, zona creierului responsabilă de memorie și învățare. Un nivel moderat de stres poate susține performanța, dar stresul excesiv:blochează consolidarea informațiilor, reduce capacitatea de reflecție și favorizează reacțiile impulsive.

Aceeași regulă se aplică și elevilor: un elev stresat biologic nu este „neatent” sau „neinteresat”, ci se află într-o stare în care creierul său prioritizează supraviețuirea, nu învățarea.

Înțelegerea mecanismelor biologice ne oferă soluții concrete:

1. Respirația și reglarea fiziologică: respirația lentă și profundă activează sistemul nervos parasimpatic, care reduce nivelul de cortizol. Chiar și 1–2 minute pot avea efect benefic asupra organismului

2. Predictibilitatea reduce stresul: creierul percepe necunoscutul ca pe o amenințare; structura clară a orelor și a evaluărilor reduce stresul biologic.

3. Relația profesor-elev: un mediu sigur emoțional reduce activarea stresului și favorizează învățarea. Biologia confirmă importanța relației, nu doar a conținutului.

4. Autoîngrijirea este vitală: somnul, mișcarea și pauzele reale reduc nivelul hormonilor de stres și cresc reziliența biologică.

În concluzie, stresul zilnic nu este un semn de slăbiciune, ci un răspuns biologic normal, iar pentru susținerea învățării și a echilibrului emoțional, este esențial să ținem cont de modul în care funcționează organismul uman

Un profesor care înțelege stresul biologic reușește mai bine să creeze un mediu de învățare eficient, empatic și sănătos.

The participants discussed about the selection process of the most representative national songs, considering criteria such as cultural significance, historical context, and emotional impact. This process encouraged research, critical thinking, and meaningful communication in English. The teachers and students also exchanged their best practices regarding classroom activities inspired by the songs, including lyric analysis, creative writing, visual interpretation, and interdisciplinary projects combining language learning with history, literature, philosophy, and art.

A central theme of the meeting was the cultural and personal values conveyed through music. The three songs served as a starting point for discussions on identity, hope, resilience, well-being, and empathy, highlighting the importance of affective learning. Overall, the meeting showcased the benefits of international collaboration, pedagogical innovation, and interdisciplinary education, while supporting the development of key competences and students’ personal growth.

https://www.youtube.com/watch?v=15EcIicatQ8

La Liceul de Arte „Ionel Perlea” din Slobozia, județul Ialomița, a avut loc un atelier dedicat combaterii dezinformării, organizat de grupul de inițiativă Tineri pentru Dezvoltare, în cadrul proiectului de solidaritate EduCivica. Proiectul este finanțat prin Corpul European de Solidaritate al Uniunii Europene și își propune să sprijine dezvoltarea gândirii critice și a spiritului civic în rândul tinerilor.

Activitatea a fost coordonată de Cătana Elena, coordonator de proiect, alături de Giulia Gheorghe, responsabilă pentru elaborarea materialelor educaționale.
Din partea Liceului de Arte „Ionel Perlea” au participat și au sprijinit desfășurarea activității cadrele didactice Militaru Nicoleta, Grecu Magdalena și Dușe Angelica.

Ce au învățat elevii

La atelier au participat elevi din clasele a IX-a și a X-a, profil filologie. Printr-o serie de jocuri interactive și exerciții de echipă, aceștia au descoperit cât de ușor poate fi distorsionată o informație astfel încât să pară reală și credibilă.

Activitățile au pus accent pe:

identificarea sursei unei informații

înțelegerea contextului în care apare un mesaj

analizarea intenției din spatele conținutului distribuit

importanța consultării mai multor surse înainte de a considera o informație drept adevărată

Unul dintre cele mai apreciate momente a fost jocul de tip „telefonul fără fir”, care a demonstrat într-un mod amuzant, dar foarte clar, cum se modifică mesajele pe măsură ce sunt transmise de la o persoană la alta.

Elevii au lucrat în echipe, au dezbătut exemple concrete și au explorat un „kit imaginar” de verificare a informațiilor, pe care îl pot folosi pe viitor atunci când întâlnesc știri sau postări îndoielnice.

Vocea participanților

La finalul activității, elevii au împărtășit impresiile lor despre experiență:

Sara S. a declarat: „Din punctul meu de vedere, activitatea a fost una tare plăcută. Am apreciat enorm munca în echipă și socializarea, transformând jocurile într-o oportunitate de a învăța. De asemenea, valorile europene au putut fi profund promovate și cunoscute de noi printr-un intermediu interactiv, focusându-se pe conștientizarea existenței știrilor false și impactul lor asupra publicului. Sunt sigură că elevii așteaptă, în continuare, astfel de proiecte.” Roberta B. a adăugat: „O activitate foarte interactivă, mult lucru în echipă, iar informațiile fiind acompaniate de amuzament au format o atmosferă plăcută. «Telefonul fără fir» a fost momentul cel mai interesant. De asemenea, kit-ul imaginar prezentat a fost foarte util și cu siguranță îl voi folosi în viitor.” Rareș S. a spus:„Mi-a plăcut foarte mult că am putut lucra în echipe, să socializăm și în același timp să învățăm despre valorile europene.” Darius B. a menționat: „Mie mi s-a părut activitatea aceasta una interesantă, deoarece am putut lucra în echipă și am putut analiza știrile false și valorile europene.” Diana D. a completat: „Mi-a plăcut această activitate, deoarece ne-a învățat să lucrăm mai bine în echipă, cum să identificăm știrile false și a aprofundat rolul fiecărei instituții de stat.”

De ce contează astfel de ateliere

Într-o perioadă în care informația circulă rapid, iar știrile false pot influența opinii și decizii, astfel de ateliere devin esențiale. Elevii nu doar că au învățat să fie mai atenți la ceea ce citesc și distribuie, dar și-au dezvoltat spiritul critic, capacitatea de analiză și responsabilitatea față de informație — competențe esențiale pentru cetățeni activi și informați. Proiectul EduCivica continuă să aducă educația civică mai aproape de tineri, într-un mod interactiv, prietenos și adaptat realităților actuale.

Interdisciplinarity involves the intentional integration of two or more academic disciplines to enhance the understanding of a shared theme, question, or problem. In this approach, disciplinary boundaries remain visible, but connections are emphasized. For example, a unit combining history and literature to study a historical period allows the students to apply methods and perspectives from each field while still working within established curricula. The primary goal of interdisciplinarity is deeper academic understanding and the transfer of knowledge across subjects. Assessment typically focuses on subject-specific outcomes, even when learning activities are shared.

Transdisciplinarity, by contrast, moves beyond disciplinary frameworks altogether. Learning is organized around complex, real-world problems, such as social inequality or cultural preservation, that cannot be adequately addressed by any single discipline. In transdisciplinary learning, academic knowledge is combined with practical expertise, community input, and lived experience. Disciplines serve as resources rather than structures, and the students often collaborate with external stakeholders. The emphasis shifts from content mastery to problem-solving, innovation, and social impact.

Another key difference lies in teacher and student roles. Interdisciplinary teaching is usually teacher-designed and curriculum-driven, with educators coordinating content across subjects. Transdisciplinary learning is more student-centered and inquiry-driven, requiring learners to define problems, select relevant knowledge, and reflect on ethical and societal implications.

In summary, interdisciplinarity connects disciplines to enrich learning, while transdisciplinarity transcends them to address authentic challenges. Both approaches are valuable, but transdisciplinarity demands greater flexibility, collaboration, and openness to the world beyond the classroom, three qualities which are becoming increasingly essential in contemporary education.

One effective transdisciplinary activity is community-based cultural projects. The students collaborate with local museums, libraries, NGOs, or municipal institutions to document oral histories, preserve minority cultures, or promote intangible heritage. These projects merge history, linguistics, anthropology, civic engagement, and digital media, while fostering collaboration, ethical awareness, and social responsibility.

Policy and social innovation labs represent another impactful approach. In these activities, the students address issues such as education reform, digital inclusion, or rural development by drawing on philosophy, sociology, law, economics, and public administration. Working alongside community partners and experts encourages problem-solving, negotiation skills, and evidence-based decision-making.

Digital storytelling for social impact allows students to combine literature, media studies, technology, and activism. By creating podcasts, short films, or interactive websites focused on social justice, environmental sustainability, or historical memory in Romania, the students develop creativity, digital literacy, and persuasive communication skills.

Living labs and urban studies projects are also highly relevant. The students analyze public spaces, cultural infrastructure, or heritage conservation challenges in Romanian cities, integrating urban studies, history, ethics, and environmental studies. These activities strengthen systems thinking and contextual analysis.

Finally, intercultural and European collaboration projects enable the students to work with peers from other countries on shared societal challenges. Such initiatives align well with Romania’s European context and help develop intercultural competence, adaptability, and global citizenship.

Through transdisciplinary activities, the Romanian humanities students move from theoretical knowledge to meaningful action, becoming reflective professionals capable of addressing complex societal challenges in a rapidly changing world.

Project-Based Learning (PBL) is one of the most impactful strategies. Projects that combine history, literature, sociology, and data analysis encourage analytical reasoning, teamwork, and communication.

Digital Humanities Projects bridge the humanities with technology. Activities like creating interactive timelines, mapping historical events, or analyzing texts with basic coding introduce students to digital literacy while reinforcing interpretive and research skills.

Collaborative Case Studies that integrate ethics, economics, and cultural studies help students examine real-world issues from multiple perspectives. 

Creative-Maker Assignments blend the humanities with design and media studies. Producing podcasts, short documentaries, or digital exhibits based on historical or literary themes fosters creativity, storytelling, and technical proficiency.

Debates and Simulations that draw on literature, history, and communication studies develop persuasion, leadership, and collaboration under realistic constraints.

By embedding interdisciplinary activities into humanities education, we equip our students with adaptable skills that extend well beyond the classroom. These experiences prepare them to engage diverse perspectives, and contribute meaningfully in professional and civic contexts which are hallmarks of success in the 21st century.

Cascada este clasificată ca rezervație naturală de tip geologic și peisagistic și are o suprafață de aproximativ 0,50 hectare, fiind declarată arie protejată în anii ’90 și ulterior recunoscută oficial ca monument al naturii.

Ceea ce face cascada cu adevărat specială este faptul că este alimentată de un izvor cu temperatură în jur de 27°C, o valoare ridicată pentru un cadru montan, care influențează vizibil felul în care arată cascada, mai ales în anotimpul rece.

Iarna, contrastul dintre aerul rece și apa caldă creează o atmosferă spectaculoasă: apar zone cu abur fin, iar în jur se pot forma structuri de gheață, în special acolo unde apa se răcește rapid sau se prelinge în pelicule subțiri.

Un alt element care dă personalitate locului este substratul de travertin. Apa bogată în minerale (în special carbonat de calciul) depune în timp material pe suprafața rocilor, care pot schimba treptat textura și forma cascadei, ca și cum natura „construiește” încet, strat cu strat. De aici și aspectul uneori neobișnuit al zonei, care poate părea aproape sculptat.

Un lucru interesant este că, deși vorbim despre o cascadă alimentată de apă mezotermală, în zilele geroase de iarnă se pot forma și structuri de gheață spectaculoase. Cu toate acestea, curgerea apei nu încetează complet, ci mai degrabă înghețul se produce la suprafață, în zonele expuse, unde apa se răcește rapid.

Tocmai această combinație-apă mai caldă, aer rece, depuneri minerale și îngheț local-face ca peisajul să fie diferit de la o vizită la alta.

Cascada de apă termală din Toplița este un exemplu rar de obiectiv natural în care frumusețea vine din detalii: temperatura apei, depunerile de travertin și felul în care anotimpurile schimbă permanent aspectul locului. Este o oprire scurtă, dar cu un farmec aparte, mai ales pentru cei care iubesc natura explicată simplu, dar corect.

Programul evenimentului a cuprins numeroase activități interesante, centrate pe dezvoltarea competențelor esențiale pentru educația secolului XXI. Participanții au avut ocazia să asiste la prezentări și ateliere susținute de specialiști din mediul universitar, care au abordat teme actuale și de mare impact pentru profesori și elevi. Mulțumim echipei eTwinning, Mirela Alexandru, Alexandra Aramă și Cătălina Sauciuc pentru toate oportunitățile pe care ni le oferiți și pentru susținerea voastră constantă!

Unul dintre momentele importante a fost prezentarea „Abilitățile pentru viață și carieră în lumea VUCA. Psihoeducație și aplicații pentru profesori și elevi”, susținută de conf. univ. dr. Cosmina Mironov, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București. Prezentarea a evidențiat importanța adaptabilității, gândirii critice și inteligenței emoționale într-o lume caracterizată de volatilitate, incertitudine, complexitate și ambiguitate (VUCA).

De asemenea, activitatea „Lightbulb Challenge” – o experiență de învățare bazată pe proiecte în echipă, susținută de drd. Ada Roșeți, de la aceeași facultate, a oferit participanților un exemplu practic de învățare colaborativă, axată pe creativitate, rezolvarea de probleme și implicarea activă a elevilor.

Un alt punct de interes a fost prezentarea „Talk smart, post smarter: promovare și vizibilitate în social media”, susținută de lect. univ. dr. Raluca Silvia Ciochină, de la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative. Aceasta a subliniat rolul comunicării eficiente și al prezenței responsabile în mediul online pentru promovarea proiectelor educaționale și a rezultatelor acestora.

Un motiv de mândrie deosebit l-a constituit prezența județului Ialomița pe podiumul Premiilor Naționale eTwinning , prin proiecte valoroase care au demonstrat creativitate, inovație și impact educațional. Această recunoaștere reflectă nu doar calitatea proiectelor premiate, ci și o muncă constantă, o comunitate de profesori implicați și o preocupare reală pentru integrarea metodelor moderne de predare și a colaborării internaționale în școlile din județ. Totodată, aceste proiecte se remarcă prin faptul că sunt ușor de implementat la clasă, beneficiind de susținerea Inspectoratului Școlar și a inspectorului pentru proiecte europene, doamna Simona Tonț, sprijin care încurajează inițiativa, colaborarea și dezvoltarea continuă a cadrelor didactice.

La categoria Gimnaziu, proiectul „Bright Minds AI Summer Camp”, coordonat de Stalidi Cosmina, de la Școala Gimnazială „Aurel Vlaicu” din Fetești, a impresionat prin integrarea inteligenței artificiale în activități educaționale atractive pentru elevi.

În domeniul educației timpurii și al utilizării TIC, proiectul „AWS – GAME (Preschoolers And Wildlife Stories – Gamified Animals Media Experience)”, realizat de Stanciu Carmen Alexandra, de la Grădinița cu Program Prelungit „Junior” din Slobozia, în parteneriat cu Panait Elena, de la Școala Gimnazială Perieți, a evidențiat modul în care poveștile, jocul și tehnologia pot fi îmbinate eficient pentru învățarea copiilor.

Totodată, la categoria eTwinning/Erasmus+, proiectul „Hands Across Countries”, coordonat de Militaru Nicoleta Marilena, de la Liceul de Arte „Ionel Perlea” din Slobozia, a demonstrat puterea colaborării internaționale și a dialogului intercultural în formarea elevilor.

Premiile Naționale eTwinning au confirmat încă o dată faptul că educația de calitate se construiește prin colaborare, deschidere către inovație și implicare activă. Proiectele premiate și activitățile din cadrul evenimentului au oferit inspirație și motivație tuturor participanților, consolidând rolul eTwinning ca motor al schimbării și al excelenței în educația românească.

Pe parcursul activității, elevii au descoperit poezii mai puțin cunoscute din opera eminesciană, analizându-le din perspective diferite: tematică, simbolistică, limbaj poetic și mesaj. Lectura atentă a fost urmată de discuții libere, care au încurajat exprimarea opiniilor personale și formarea unei relații autentice cu textul literar.

Un moment central al atelierului a fost transpunerea poeziei în ilustrații originale, realizate de participanți. Prin culoare, formă și simbol, elevii au îmbinat cuvântul cu imaginea, creând un dialog artistic între literatură și artele vizuale. Această etapă a stimulat creativitatea, gândirea critică și capacitatea de a interpreta mesajul poetic dincolo de cuvinte.

Activitatea a continuat cu un exercițiu de creație literară, dedicat realizării de poezii diamant – o formă modernă și structurată de exprimare poetică. Elevii au învățat regulile acestui tip de poezie și au fost provocați să-și valorifice imaginația, sensibilitatea și capacitatea de sinteză, creând texte originale inspirate din temele discutate anterior.

Atelierul s-a desfășurat în cadrul proiectului Erasmus+ „Step Up: Learning and Evolving”, acreditare în domeniul educației școlare, și a susținut principiile învățării active, ale creativității și ale dialogului cultural. Prin această experiență, elevii au fost încurajați să devină participanți activi în procesul educațional și să privească literatura ca pe un domeniu viu, deschis reinterpretării.

În final, atelierul „Cuvânt, imagine și creație” a demonstrat că literatura clasică poate fi redescoperită și valorizată prin abordări inovatoare, devenind o sursă reală de inspirație pentru tânăra generație. O experiență educațională care a îmbinat armonios tradiția cu modernitatea și a deschis noi perspective asupra actului de creație. 

Echipa implementare: Militaru Nicoleta, Buzoianu Simona, Stancu Mariana- profesori Liceul de Arte "Ionel Perlea", Slobozia, Ialomita.