iTeach: Blog Mirela Muscalu

O experiență culturală de neuitat- Barcelona

Mirela Muscalu — Mon, 01 May 2023 16:31:19 +0300

Cursul „The 4 Cs of 21-st Century Skills – Communication, Collaboration, Creativity, Critical Thinking” , nr. 2021-1-RO01- KA121- SCH-000012282, la care am participat în cadrul programului „Erasmus+ KA1 Teacher Training Course” și desfășurat în Barcelona, Spania, în perioada 11-15 iulie 2022 a abordat perspective moderne de predare, valabile contextului actual, necesare stilului de învățare al elevilor zilelor noastre, care utilizează în viața de zi cu zi gadgeturi din ce în ce mai sofisticate și care au o viață centrată pe noua tehnologie. Așa cum a afirmat Tom Hierck, ideea salvatoare a educației este ca profesorul să se adapteze minților copiilor din secolul 21 folosind resurse educaționale actuale. Din păcate, spune acest pedagog contemporan, educația se face de către adulții secolului XX, care folosesc un curriculum din secolul XIX.
Ceea ce am învățat la acest curs a fost diferit de ceea ce știam sau mult peste așteptările mele. A fost prima experiență de acest gen și cred că de aceea am fost atât de încântată de modul în care s-au desfășurat cursurile. În primele zile, aveam temeri că nu o să mă descurc foarte bine cu limba engleză, nivelul meu de înțelegere fiind unul mediu, însă acestea au dispărut imediat după ce am făcut cunoștință cu prof. Aysa Dumlu, formatoarea noastră, și cu noii mei colegi de la curs, care au arătat multă deschidere către noi și au organizat și exerciții de cunoaștere reciprocă realizate prin joc, muzică și mișcare. Simt nevoia să vă împărtășesc și vouă exercițiul prin care ne-am cunoscut noi, profesorii veniți din diferite țări europene: Portugalia, Italia, Germania, România. Mai întâi, toți cursanții au primit o coală albă pe care a trebuit să desenăm chipul celuilalt ( test de observare a trăsăturilor fizice). După ce dansam timp de un minut pe o melodie veselă sau ritmată, muzica se oprea și noi făceam schimb de foi cu cine se nimerea să fim față în față. Apoi mergeam in bancă pentru a-i desena o parte a corpului. După ce muzica era reluată, noi aveam sarcina să ne mișcăm în ritmul muzicii și, în același timp, să sărim într-un picior sau să mergem cu spatele sau în diferite variante. Astfel, am reușit să completăm chipul celui cu care făceam schimb de foi și astfel să-l cunoaștem mai bine prin metoda observației. O altă activitate bazată pe metoda colaborării, a lucrului în echipă, a presupus realizarea unui turn cât mai înalt alcătuit din patru obiecte ( o sfoară de un metru, o bandă de scoci de un metru, 20 de bețe de spaghete și o bezea). Într-adevăr, această provocare ne-a solicitat creativitatea, simțul practic și logic și ne-a făcut să aplicăm competențele lingvistice într-un mod cât mai eficient. Totodată, am observat că această metodă contribuie foarte mult la dezvoltarea toleranței, acceptării ideilor diferite, a respectului reciproc.
Aplicată la clasă, metoda lucrului în echipă pentru a rezolva o problemă îi face pe elevi mai încrezători în forțele proprii, descoperindu-le abilitățile de cooperare, comunicare, creativitate. În final, am conștientizat că împreună putem face lucruri extraordinare, putem fi geniali, cu condiția să colaborăm.
O altă metodă despre care vreau să vă vorbesc este gândirea critică realizată prin arte vizuale, cu alte cuvinte am învățat să-i determinăm pe elevi să gândească diferit și critic în funcție de circumstanțele date. Activitatea s-a desfășurat la Muzeul Național de Artă din Barcelona, unde am discutat despre impresiile lăsate de trei tablouri ce reprezentau femei în diferite ipostaze, care aparțineau a trei autori diferiți. După ce priveam tabloul cu atenție, așezați comod pe un scăunel, începeam să spuneam ce am simțit în legătură cu el. Pasul următor era să ne informăm despre autor, anul picturii și titlul tabloului, după care urmau alte discuții lămuritoare sau problematizante. De fiecare dată, ni s-a atras atenția că profesorul ce aplică această metodă nu trebuie să califice răspunsurile elevilor ca fiind corecte sau incorecte, ci ar trebui să încurajăm elevii să se exprime așa cum simt. În plus, am rămas surprinși să constatăm cât de diferite erau părerile noastre față de ceea ce vedeam, asta depinzând, bineînțeles, de bagajul cultural, religios, personal al fiecăruia. Astfel, am învățat că fiecare a putut să aibă o experiență unică cu tabloul, care l-a transpus sau nu într-o stare sufletească diferită sau ușor identică cu a celuilalt. Mi-a lăsat o impresie puternică faptul că am aplicat această metodă în cadrul natural al muzeului, adică am fost în locul cel mai potrivit pentru a face cunoștință cu lumea artei, acest lucru fiind unul obișnuit pentru mulți profesori din Barcelona, care și-au adus învățăceii în spațiul ofertant de amplu al muzeului pentru activități de desenat sau modelat. Cu alte cuvinte, ei folosesc spațiul propice pentru o activitate planificată, pentru a crea atmosfera necesară desfășurării acesteia.
Nu trebuie să omit că ne-am însuflețit de fiecare dată când am jucat jocuri de cultură generală cu ajutorul platformelor Plickers sau Kahoot, comportându-ne asemenea, unor elevi, având aceeași dorință de a ne implica, de a răspunde bine, de a concura cu alții, depășindu-i. Pentru a oferi feedback unei activități, am învățat că se poate da un răspuns afectiv prin observarea propriului comportament. De exemplu, a trebuit să ne observăm pe noi înșine o zi întreagă, urmărind un obiect, un gest al altuia care ne-a redat starea de bine și ne-a încărcat bateriile pentru tot restul zilei. Metode precum Caviardage – black-out poem sau predarea reciprocă au fost puse în aplicare de către cursanți pentru a evidenția importanța colaborării în învățare, a comunicării și a creativității, obiective de dezvoltat la elevii secolului 21, necesare unei epoci în care utilizarea tehnologiei ar trebui să se îmbine armonios cu învățarea într-un cadru cât mai apropiat de cel natural și, totodată, cu învățarea prin colaborare și comunicare.
Aș vrea să mai repet astfel de experiențe didactice și culturale, faciliate de programul Erasmus+, prin care să cunosc cât mai multe din tainele educației actuale și să descopăr cât mai multe culturi și oameni minunați ! Ce să mai zic de locuri deosebite, precum Barcelona lui Gaudi!

Dezvoltarea gândirii critice- proiect transcurricular

Mirela Muscalu — Mon, 01 May 2023 16:12:27 +0300

Ca urmare a participării mele la cursul de formare 4Cs in EDUCATION ( Communication, Creativity, Collaboration, Critical Thinking) , nr. 2021-1-RO01- KA121-SCH-000012282, realizat prin programul Erasmus+ KA1 Teacher Training Course, din Barcelona, Spania, în perioada 11-15 iulie 2022, am creat o activitate transcurriculară pentru clasa a VI-a , în care am urmărit să aplic cunoștințele dobândite la curs în legătură cu dezvoltarea gândirii critice și a comunicării în limba maternă, două dintre competențele cheie europene și românești , necesar a fi dezvoltate la elevii secolului 21. De aceea , mai jos propun o resursă educațională deschisă inspirată din activitățile desfășurate în Barcelona, la cursurile de perfecționare.

Proiect transcurricular „ Comunicarea și artele vizuale”

Clasa: a VI-a
Arii curriculare: Limbă și comunicare și Arte
Discipline: Limba și literatura română și Educație plastică
Subiectul: Primăvara în literatură și pictură
Tipul lecției: Formare de priceperi și deprinderi
Scopul lecției: Să comunice emoțiile trezite de vizualizarea unor tablouri ce reprezintă anotimpul primăvara și de lectura unui text literar cu același conținut .
Discipline integrate: Educație plastică
Limba și literatura română
Durata: 2 ore

Competențe generale:
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual și literar într-o diversitate de contexte culturale.
2. Realizarea de creații literare multimodale ( a unui cvintet despre primăvară, însoțit de un desen reprezentativ).
3. Dezvoltarea gândirii critice prin arte vizuale

Competențe specifice:
• Educație plastică
1.1. Decodificarea mesajelor transmise prin limbaj artistic .
1.2. Corelarea mesajului artistic al unei lucrări de artă cu mijloace de expresie
3.1. Valorizarea propriilor idei și a sentimentelor exprimate prin limbaj plastic în cadrul unor compoziții proprii .

• Limba și literatura română
1.3. Prezentarea unor informații , idei, sentimente și puncte de vedere în texte orale, participând la discuții pe diverse teme sau pornind de la textele citite/ ascultate.
3.1. Corelarea informațiilor explicite și implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
3.2. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative și critice pe marginea unor texte diverse.

Obiective operaționale:
Ed. plastică:
O1- Să descrie elementele vizuale din tablourile prezentate ( Primăvara- Ștefan Luchian, Primăvara – Sandro Boticelli, Părul înflorit- Vicent van Gogh).
O2- Să exprime sensurile elementelor vizuale din tablourile prezentate, din punct de vedere cromatic și al formelor.
O3- Să coreleze deducțiile personale în legătură cu tablourile privite cu informațiile istorice și care aparțin unor critici plastici .
O4- Să realizeze un desen prin care să reprezinte anotimpul primăvara , folosind diverse tehnici de redare.

Limba și literatura română:
O1- Să identifice tema și câmpurile lexicale ale poeziei Oaspeții primăverii de Vasile Alecsandri.
O2- Să exprime sensurile figurilor de stil identificate în poezie.
O3- Să realizeze un text despre primăvară , folosind tehnica cvintetului.

Strategii didactice:

Metode și procedee: expunerea, lectura, conversația, explicația, observarea, munca independentă, turul galeriei .
Mijloace de învățământ: laptop, videoproiector, creioane, pensule și acuarele, vas pentru apă,foi de desen, manualul de Limba română.
Forme de activitate: activitate frontală, activitate individuală și în perechi.
Forme și tehnici de evaluare: observarea sistematică a elevilor, autoevaluarea, aprecieri verbale

Resurse de timp: 50 de minute
Resurse bibliografice:
1.https://www.portalinvatamant.ro/articole/noutati-7/programa-scolara-pentru-limba-si-literatura-romana-clasele-v-viii-8218.html
2.Manual de limba și literatura română, clasa a VI-a, Mihaela Daniela Cărstea, Viorica Avram, Ileana Sanda, Alexandra Dragomirescu, Ed. Didactică și Pedagogică, 2018
3. https://www.clubuldecultura.ro/primavara-prin-ochii-artistilor/

Scenariu didactic

Prima activitate
Literatura (50 de minute)

1. Evocare ( 7 min.)
Profesorul le aduce aminte elevilor că în anotimpul primăvara păsările călătoare vin din alte țări calde și se cuibăresc la noi în țară. Apoi le arată cu ajutorul videoproiectorului, imagini cu aceste păsări ( berze, rândunele, nagâți sau ciocârlii) , acestea fiind amintite în poezia ce urmează a fi studiată. Elevii obțin informații cu privire la forma păsărilor, penaj, clasa din care fac parte, obiceiuri și comportamente specifice.

2. Realizarea sensului ( 33 de minute)

Profesorul lecturează poezia „ Oaspeții primăverii” de Vasile Alecsandri , iar elevii sunt atenți la mesajul literar. Ei completează în caiete răspunsuri referitoare la primele impresii de după lectură ( ce le-a plăcut, ce i-a surprins, ce nu au înțeles, ce întrebare i-ar pune autorului).
Profesorul lămurește sensul cuvintelor necunoscute , iar elevii le notează în caiete. Tot cu ajutorul elevilor se identifică tema poeziei( natura primăvara) și câmpurile lexicale ale pastelului. ( culori, natura, păsări). De asemeni , se identifică și se explică figurile de stil ale poeziei prin care eul liric transmite mesajul.
Se reia lectura fiecărei strofe pentru ca elevii să extragă ideile principale ale acestora pe care le scriu în caiete.

3. Reflecție ( 10 minute)
Elevii au sarcina de a crea un cvintet cu titlul „ Primăvara”. ( Profesorul le explică elevilor regulile creării cvintetului: primul vers e format dintr-un cuvânt ce se referă la subiectul ales , al doilea vers va avea două adjective, al treilea trei verbe, al patrulea va fi compus din patru cuvinte , iar al cincilea va fi un cuvânt sinteză.)

A doua activitate
Educație plastică ( 50 de minute)
1. Evocare (7 minute)
Elevii sunt întrebați ce pictori știu care au pictat anotimpul primăvara. Se proiectează câteva tablouri cu tema primăvara pentru a ilustra că acest anotimp i-a inspirat pe mulți artiști.

2. Realizarea sensului ( 23 de minute)
Elevii sunt îndemnați de profesor să privească cu atenție trei tablouri cu tema primăvara: „ Primăvara” de Sandro Botticelli, „ Primăvara” de Ștefan Luchian și „ Ramuri de migdale înflorite” de Vincent Van Gogh.
După un minut de conectare cu tabloul, elevul va împărtăși celorlați colegi părerea personală cu privire la ceea ce i-a transmis pictura. ( ce a văzut și ce a simțit fiecare).Profesorul redă ideea fiecărui elev cu propriile cuvinte , pentru ca mesajul fiecăruia să fie clar. După acest procedeu, profesorul le dă informații suplimentare despre tablou , cu ajutorul cărora fiecare copil să-și contureze o imagine mai clară a mesajului artistic ( autorul, anul creației, denumirea, curentul artistic în care se încadrează tabloul). Acum, în această etapă, elevul își exprimă părerea personală despre tablou, din perspectiva noilor informații. Profesorul doar încurajează ca elevii să-și exprime liber părerea , fără ca să intervină prin limitări de genul :corect, incorect, bine, rău.

3. Reflecție ( 20 minute)
Elevii au sarcina de a desena tablouri de primăvară inspirate din poezia „ Oaspeții primăverii ” de Vasile Alecsandri sau din propria imaginație. Pot fi folosite diferite tehnici de redare a mesajului artistic.

Prin cele două activități , s-a urmărit, în principal, dezvoltarea gândirii critice atât prin limbajul literar, cât și prin limbajul vizual, căci prin exprimarea părerii personale în legătură cu un text sau un tablou, elevii gândesc asupra realității date, în stil propriu. De asemenea, alte obiective au fost formarea unor comportamente de comunicare care să îmbine canale şi coduri diferite: scriere, imagini, reprezentări grafice și formarea unor deprinderi legate de tehnici variate de lucru cu textul.