Zeus şi-a ales cerul, Poseidon şi Hades au tras la sorţi, lui Hades i-au căzut la sorţi ţinuturile subterane, iar lui Poseidon apele din mări, fluvii şi izvoare. Zeus i-a încredinţat Hestiei focul (înseamnă viaţa în orice cămin), Demetrei ia dat harul de a fi zeiţa holdelor bogate şi a livezilor cu rod, pe Hera a luat-o în căsătorie şi ia încredinţat căsătoria, familia şi copii nou-născuţi  Zeus  i-a promis zeiţei Metis (întruchipa înţelepciunea) că o să se casătorească cu ea şi s-a ţinut de cuvân. Înainte ca Metis să nască Zeus l-a întrebat pe Uranus ce o să se întâmple în viitor, acesta i-a spus că Metis va naşte o fată apoi un băiat care îl va detrona. Atunci Zeus a înghiţit-o pe Metis, în ziua în care Metis trebuia  să nască pe Zeus l-a apucat o durere îngrozitoare de cap , la porunca acestuia ,Hefaistos, I-a despicat capul, în acel moment s-a auzit un strigăt de bucurie şi izbândă, astfel a apărut mândra zeiţă Atena, purtând o paloşă de aur, pe frunte coif, în mâna dreaptă o lance şi în stânga un scut apărător.Hefaistos a cerut să o ia de soţie, dar ea a refuzat şi a făcut un jurământ să stea pe veci nemăritată, Zeus I-a pus atunci numele Palas Atena (Palas = fată tânără, curată), şi a hotărât ca ea să fie zeiţa înţelepciunii.

Zeus a avut cu Hera doi băieţi: unul urât dar iscusit în meşteşugul fierăriei, pe Hefaistos, iar altul frumos la chip dar cam neghiob, pe Ares.Hera spunea că Hefaistos a rămas beteag pentru că odată când era copil  l-a scăpat din mâini şi acesta s-a lovit rău, dar în realitate când ll-a născut şi a văzut ce urât era l-a aruncat în apa mării, dar Tetis, cea cu picioare de argint,soţia lui Ocean, l-a prins în braţe pe copil, şi l-a crescut într-o peşteră sub mări. Când s-a ridicat la Olimp încercând să aplaneze o ceartă între părinţii săi Zeus l-a luat de un picior şi l-a aruncat, acum era şi mai şchiop.In locul unde a căzut,în Lemnos, şi-a făcut o fierărie, a luat un pitic drept ajutor , pe Chedalion, a făcut lucruri care   I-a  uimit până şi pe zei. Zeus l-a pus săă fie faur în Olimp şi zeu peste meşteşugari.

 Ares era tot timpul pus pe ceartă, nu-şi  ţinea promisiunile, se simţea în largul lui  doar în lupte şi războaie. Zeus l-a numit zeul războiului nedrept.    Zeus l-a avut pe Hermes cu zeiţa Maia  din Arcadia. De mic, Hermes era viclean, hoţ, mincinos, dar şi isteţ, născocitor. Zeus l-a ales pe Hermes drept curier în ceruri, zeu al negoţului, hoţiei,  călătoriilor pe mare şi uscat,al născocitorilor,   Zeus a mai avut copii cu zeiţa nopţii, Leto. Hera a aflat de la Uranos că Zeus îi va iubi mai mult pe aceşti copii decât pe ai ei, şi atunci ea a cerut ajutorul Gheei  să nu-I dea  voie zeiţei Leto să  nască pe pământ. Leto rătăcea pe pământ căutând vreun colţişor în care  să aducă pe lume copii, aceasta fiind urmărită  şi de Piton, balaurul trimis de Hera. Hera a ascuns-o pe Ilitia,  zeiţa naşterii într-un nor ce îi întuneca privirea. Leto a ajuns  în insula  Ortigia (insula de piatră) şi după mari rugăminţi ea a fost primită aici să nască, dar nu putea pentru că Ilitia nu era. Celelalte zeităţi s-au rugat de  Ilitia să o ajute, în schimbul  unei salbe mari de aur, zeiţa s-a preschimbat în porumbiţă şi a zburat în insulă. Leto a născut-o pe Artemis cea castă şi apoi pe Apolo. Când Apolo  s-a născut insula a  înverzit,el ia schimbat  numele în Delos (insula cea luminoasă), şi  aici  I-a fost ridicat  templul. Zeus l-a numit pe Apolo zeu al luminii soarelui şi al cântărilor alese, când el intra în Olimp toţi  zeii trebuiau să se ridice mai puţin Leto  şi Hera. Pe  Artemis, Zeus  a numit-o zeiţa vânătorii, şi tot ea avea în grijă lumina palidă a nopţii.

Când Cronos l-a lovit pe Uranus sângele I s-a scurs în ţărână, acolo s-au născut giganţii, picături din sucul vieţii s-au prelins şi-n apa mării, ele s-au prefăcut în spumă. Din  spumă  a apărut divina Afrodita ce a plutit pe apa mării până-n  Cipru. Fiica zeului Uranus ia uimit pe zei prin gingăşia, graţia şi frumuseţea sa. Zeus a desemnat-o drept zeiţa dragostei. Moira a hotărât ca cea mai frumoasă dintre zeiţe, Afrodita, să se căsătorească cu cel mai urât dintre olimpieni, Hefaistos.

Dorinţa lui Zeus  de a fi doisprezece se împlinse, dar acum nu mai era mulţumit, dorea o curte mai mare decât o avuse Cronos. A poruncit să se adune în preajma sa şi  alţi zei :Helios(soare), Selena(luna), Eos(aurora), Leto(zeiţa cea tăcută),Temis(fiica lui Uranus, zeiţa ordinii delpine şi a dreptăţii-n legiuiri), Dionisioscel vesel , zeul podgoriei( fiul dăruit de o pământeancă de la Teba), Hebe(ocroteşte tinereţea, paharnică în Olimp), horele(ocroteau anotimpurile, aveau grijă ca norii să nu se vadă în Olimp), charitele(dansau când muzele pe olimpieni îi desfătau), mai existau şi alţi zei ce populau Olimpul.
                           
                 NUMELE ROMANE ALE PRINCIPALILOR ZEI GRECI SUNT:
      ZEUS-JUPITER                                         HESTIA-VESTA                              ATENA-MINERVA
      HADES-PLUTON                                      DEMETRA-CERES                        HEFAISTOS-VULCAN
      POSEIDON-NEPTUN                                HERA-JUNONA                             ARES-MARTE
      APOLLO-APOLLO                                    ARTEMIS-DIANA                         HERMES-MERCUR
      AFRODITA-VENUS;fiica lui Uranus         DIONISOS-BACHUS.